Daily Archives: 19 mai 2009

Kabalah si Stiinta dezbat: Visele Sunt Despre Trecut sau Viitor ?

In stiri (din The Telegraph): “Zile grele inainte ?” Profesorul Allan Hobson este un psihiatru de renume de la universitatea Havard, iar noul sau model, numit “protoconstienta” argumenteaza faptul ca visatul nu este un process inconstient, ci unul constient. Visatul nu este o metoda de a rezolva, sau trece peste lucrurile nerezolvate, ci doar o pregatire pentru ziua care urmeaza. Visele, spune acesta, servesc unui singur scop, si anume de a ne servi scenariul celui mai rau caz cu putinta, astfel incat sa putem practica tehnicile noastre de copiere in siguranta – o repetitie generala a mentalului si psihicului pentru provocarile ce ne asteapta.
Comenatriul meu: Kabbalah considera visele ca fiind un process de sortare a informatiilor din timpul zilei care a trecut, pentru a le da un sens si pentru a ne povesti impresiile asupra evenimentelor trecute.

Dorinta de a darui ne poate implini mai mult decat orice

O intrebare pe care am primit-o: Nu inteleg ce se va intampla cu societatea in perioada ei de tranzitie de la dorinta de a primi la dorinta de a darui. Oamenii nu vor mai fi satisfacuti de bani si putere, dar nu vor stii inca ce este dorinta de a darui.  Ce va impinge sau motiva oamenii sa faca acte de daruire ? Cum vor fi oamenii capabili sa doreasca fara sa primeasca nici o placere din aceasta idee ?
Raspunsul meu: Oamenii se vor simti impliniti deoarece societatea ii va incuraja sa daruiasca. Societatea va respecta si va recompensa o persoana pentru dorinta ei de a darui, si aceasta il va implini. Scopul dezvoltarii noastre este sa atingem o conectare impersonala intre noi, unde doar senzatia acestei conectari ne va da combustibilul necesar pentru dorinta de a darui si dragoste.
La sfarsitul unei zile, ce doreste o persoana cu adevarat nu este doar bani intr-un cont, succes sau putere, ci implinirea interioara, sau o atitudine a societaii fata de el. Toata placerea care se afla in spate sau in fata, necesitatile fizice sunt percepute ca intagibile, implinire virtuala.
In plus, exista ceva pe care tindem sa-l consideram mai pretios decat sa fim impliniti de bani, si anume sa fim impliniti de respect si recunoastere din partea societatii. Aceasta este ceea ce si cei bogati si puternici vor de asemenea, dar nu il primesc, deoarece atunci cand obtin recunoastere si respect, acesta este fals, deoarece este obtinut prin mituire.
Cel mai prost lucru pe care o persoana poate sa-l experimenteze este criticisml, umilirea si de a fi dispretuit de catre societate – chiar si de catre propriii copii. Aceasta este mai rea decat moartea insasi. Opus de aceasta sunt calitatile respectului, recunoasterii, si a aprecierii; acestea ne dau implinirea in viata.
Scopul nostru nu este sa educam opinia publica sa oblige fiecare persoana sa se schimbe, sa treaca de la a primi de la societate la dorinta de a darui societatii.. Toata lumea va simti ca recompensa vine din oportunitatea de a darui.