Ce inseamna evadarea din tine insuti, din Egiptul tau?

Eu apuc orice lucru pe care il pot cara si alerg numai ca sa ma ascund. Dar unde sa fug, daca in jurul meu se afla numai intunericul Egiptului? Sunt captiv in propria mea dorinta asa ca unde sa fug de ea? Pana la urma nu am nimic altceva.

E adevarat ca sunt incapabil de a face acest lucru de unul singur, dar trebuie sa aspir spre el. Altfel nu am nici o sansa de a supravietui. Omul ia toate vasele egiptenilor si fuge in timpul noptii prin intuneric. Dar unde poate fugi daca peste tot in jurul lui este numai intuneric? Urmatoarea etapa este de asemenea intunecata, dar el simte ca este mai aproape de libertate.

Chiar daca acum ii urasc pe ceilalti si nu sunt conectat cu ei, tot pot intelege ca etapa urmatoare  e mai avansata. In alte cuvinte, evadez din propriile dorinte in dorintele aproapelui meu cat de mult pot. Fug pur si simplu. Totusi, nu vad nicio Lumina in ei, in acele momente. Trebuie sa-mi arat pregatirea de a iesi din dorintele mele, in ciuda intunericului.

Ajung la Marea Finala (Marea Rosie), si sunt pregatit sa sar in ea, din moment ce din urma nu-mi straluceste nimic si sunt incapabil sa mai raman in ego-ul meu in continuare. Sunt pregatit sa-l ucid numai ca sa intru in dorintele comune, cele ale aproapelui meu.

In ciuda faptului ca acolo nu voi primi nimic, vad ca urmatoarea etapa, una spirituala este situata acolo. Omul intelege ca dorintele externe ale altor oameni sunt la un nivel superior fata de dorintele proprii, interne.

Înscris în: Lectia zilnica, Sarbatori - Niciun comentariu.→

Ne aflam in cele sapte zile speciale ale sarbatorii Pesah. Pe parcursul acestor zile trebuie sa ne mentinem o intentie corecta si neintrerupta, deoarece aceasta este o perioada speciala.

Noi nu sarbatorim prin ritualuri religioase sau obiceiuri. Noi ne pastram distanta fata de actiunile pe care oamenii le fac numai pentru ca asa au fost invatati de mici, sau pentru ca sunt manati de scopuri egoiste de a primi o recompensa fie in lumea aceasta fie in cea de apoi.

In primul rand, cei ce studiaza Kabbalah, isi doresc sa dezvaluie Lumea Superioara si actiunile spirituale, iar numai dupa ce vor vedea consecintele lor (ramurile), vor fi pregatiti sa le respecte si sa le observe cu aceeasi intentie ca a actiunilor spirituale.

Abraham si studentii lui au fost primii care au dobandit conexiunea intre radacini si ramuri. Inainte de aceasta, Abraham a fost un idolatru si preot in Babilonul antic. Dar dupa ce a revelat Lumea Spirituala si consecintele ei in lumea noastra, dupa ce a descoperit fortele ce descind din Lumea Spiritulala in lumea noastra punand-o in miscare, el a creat limbajul ramurilor. Acest limbaj este o descriere a Lumii Superioare, a radacinilor, prin intermediul cuvintelor acestei lumi, ramurile.

Atunci el a dezvaluit intreaga realitate, atat cea corporala, cat si cea spirituala, ca un tot unitar. De aceea ambele actiuni, cele spirituale si cele materiale, au fuzionat in el intr-un intreg, iar astfel si-a invatat discipolii.

Despre aceasta este scris ca stramosii (primii Kabbalisti) au observat intreaga Tora, chiar inainte de a o primi la poalele muntelui Sinai. Intr-adevar, ei au dezvaluit Tora prin revelarea Lumii Spirituale, impreuna cu actiunile ei spirituale.Bazandu-se pe acest lucru, ei au intreprins aceleasi actiuni in lumea aceasta, percepand intrega realitate ca un tot unitar.

Înscris în: Lectia zilnica, Sarbatori - Niciun comentariu.→

Zohar, Capitolul Bo …Iar Domnul Dumnezeul tau te-a scos de acolo. Tine minte aceasta zi in care ai iesit din Egipt…Si te-a scos prin prezenta Lui, prin puterea Lui afara din Egipt…Domnul te-a scos afara…De cincizeci de ori este mentionat exodul din Egipt in Tora…

Cincizeci este nivelul intreg, cele zece Sfirot ale lui Malchut impreuna cu cele 40 de Sfirot ale lui Bina. Malchut, in totalitatea sa trebuie sa se ridice deasupra nivelului sau pana la plenitudinea sa. Aceste doua forte trebuie sa fie resimtite in interiorul omului – una impotriva celeilalte.

De aceea ajutorul nu va veni, pana in momentul in care sfarsim exilul, dupa ce atingem senzatia oribila, ca nu avem nici o putere de a iesi din egoismul nostru, dar in acelasi timp, cu senzatia ca este absolut necesar sa facem acest lucru! Cand vom simti aceasta opozitie intinsa la maxim, apele Marii Rosii (in ebraica se numeste Marea Finala) se vor deschide si o vom trece.

Omul nu poate sti cum este ea revelata. Revelarea se numeste miracol. Cu toate acestea, acest miracol este cauzat de om insusi, in momentul in care ajunge intr-un impas. Pe de-o parte, omul nu intelege cum poate exista o Forta Superioara, care poate cumva sa-i schimbe natura. Pe cealalta parte aceasta forta ce exista deasupra naturii este revelata.

Acest fapt apare ca un miracol. Apare deasupra starii, acestei naturi, numite Egipt si contine intreaga senzatie interna a omului.

Înscris în: Lectia zilnica, Sarbatori, Torah - Niciun comentariu.→

Radacinile Spirituale isi exercita influenta in ramurile lor materiale. Totul este determinat de ordinea diseminarii fortelor Luminii, care ne afecteaza materia, dorinta de a primi placere. Exista o periodicitate speciala si o cauzalitate in influenta acestor Lumini.

Ele au un mecanism care angreneaza si controleaza totul din inceputurile Lumii Atzilut. De acolo, din Arich Anpin, Aba veIma, ISHSUT si ZON, care exista in relatii speciale una cu cealalta, noi primim modificarile numite: an, luna, saptamana, zile, minute, nopti precum si multe alte stari interne. Vorbim aici de calitati si de combinatii de calitati care au o mare influenta asupra acestei lumi.

Daca omul doreste sa se conecteze la ramura spirituala si sa se plaseze sub o mai mare influenta a Luminii Superioare, cu scopul de a se apropia si mai mult de ea, atunci omul trebuie sa se foloseasca de aceste prioade ale influentei speciale, venite de sus. Daca omul doreste sa avanseze spiritual, atunci, in timpul acestor perioade ale lumii noastre, numite sarbatori, el trebuie sa se uneasca cu intentiile care apartin acestor influente.

In cartea sa Portile Intentiilor, Ari ne explica cum trebuie sa se comporte in timpul acestor perioade speciale de influenta precum Rosh HaShana, Sukot, Pesah, Shavuot si asa mai departe. Daca vorbim despre Pesah, caracteristica sa cea mai importanta este Lumina Hasadim. Cand omul primeste Lumina Hasadim pentru prima data in viata lui, el dobandeste calitatea daruirii si se ridica desupra egoului sau.

De aceea este merituos pentru noi sa ne gandim mai mult la Lumina Superioara, care in aceasta perioada are o putere mai mare de a ne ridica deasupra egoismului nostru si sa ne tina deasupra lui, in calitatea daruirii. Ulterior, vom fi deja pregatiti sa avansam in continuare si sa percepem Lumea Spirituala, in toate detaliile sale.

In concluzie, ar trebui sa ne petrecem zilele Pesah, gandindu-ne la unificarea noastra cu Lumina Superioara ce ne ridica pe fiecare dintre noi, deasupra propriului egoism. Aceasta trebuie sa fie intentia noastra de-a lungul intregii sarbatori.

Înscris în: Fara categorie - Niciun comentariu.→

In cartea sa, Portile Intentiilor, Ari ne explica insemnatatea tuturor actiunilor spirituale ale Pesah, si reflexiile lor in cutumele materiale. Poruncile (Mitzvot) se refera la corectarea celor 613 dorinte egoiste (ale sufletului), transformandu-le in dorinte altruiste cu ajutorul Luminii Superioare (Tora). Multi sunt familiari cu reflexiile sau copiile corporale din cutumele sau traditiile Minhagim – ale sarbatorii.

Multi urmeaza aceste traditii si executa actiunile lumesti (obiceiurile) sub auspiciul respectarii poruncilor. Acesta este singurul motiv pentru care traditiile sunt urmate.

Cu cat ne intrebam mai mult care este scopul si insemnatatea fiecarei actiuni materiale (traditie), cu atat mai mult ne va ajuta sa formam o legatura cu radacinile ei spirituale. In acest fel invatam despre Lumea Superioara, din lumea inferioara. Numai conexiunea cu radacina spirituala da importanta obiceiului si dreptul sau de a exista.

Înscris în: Lectia zilnica, Sarbatori - Niciun comentariu.→

Dupa distrugerea celui de-al Doilea Templu (distrugerea calitatii daruirii si a iubirii de la nivelul Neshama), oamenii au incetat sa mai simta spiritualitatea (calitatea daruirii). In loc sa mai intreprinda actiuni de daruire si iubire (poruncile), tot ce le-a mai ramas au fost traditiile corporale, simple copii ale actiunilor spirituale. Din vremurile distrugerii celui de-al Doilea Templu, oamenii au continuat sa urmeze aceste traditii.

Kabalistii, care au fost lideri de-a lungul acestor generatii, au sustinut urmarea acestor traditii si obiceiuri ale natiunii. Treptat, pe masura ce egoismul a crescut si generatiile au decazut, oamenii au pierdut semnificatia conexiunii dintre traditii si scopul spiritual al executarii lor. Au urmat, pur si simplu, in mod mecanic aceste actiuni, crezand ca aceasta este ceea ce Creatorul cere de la oameni. Li s-a promis o rasplata pentru aceste lucruri in aceasta lume si in cea de apoi.

Este scris in Talmud ca daca nu exista nici o conexiune intre executarea corporala si cea spirituala atunci actiunile corporale sunt lipsite de viata si ucid omul. Actiunile corporale care nu au legatura cu spiritualitatea indeparteaza omul si mai mult de spiritualitate si de Creator deoarece ele satisfac omul. Este de asemenea scris in Talumd, Creatorului nu-i pasa de modul in care un animal este ucis (adica daca este sau nu ucis conform ritualului) din moment ce poruncile sunt date omului ca sa se corecteze prin intermediul lor.

Daca omul cauta o legatura intre actiunile sale materiale si radacinile lor spirituale, atunci, in momentul in care el intreprinde aceste actiuni, isi aminteste de spiritualitate iar in acest caz actiunile ii sunt merituoase. Daca acea legatura nu exista, atunci actiunile mecanice pot distanta omul de dezvoltarea spirituala, din moment ce el se multumeste cu actiunile corporale, poruncile, si nu simte ca lipseste nimic.

In lipsa unei conexiuni cu spiritualitatea, Tora va deveni o otrava mortala pentru om. In loc sa-si iubeasca aproapele, el se va simti perfect si se va umple de mandrie, si va gandi ca toata lumea ii datoreaza ceva, iar acest lucru este otrava ce duce la moartea spirituala.

Înscris în: Lectia zilnica - Niciun comentariu.→