La un moment dat, vom incepe sa simtim cat de mult text lipseste in multe locuri din Zohar. Fiind un comentariu al Pentateuch (Tora, Profetii si Scripturile), Cartea Zohar descrie intreaga realitate: HBD-HGT-NHY ale sufletului comun, Malchut al Lumii Infinitului. Dar textul original a fost ascuns de noi si numai o mica parte a ramas. Aparent, nu avem nevoie de mai mult pentru corectarea noastra. Partile din Zohar care nu sunt relevante pentru corectarea noastra curenta se refera, cel mai probabil, la partile deja corectate din sistem.

Din acest motiv, cineva poate simti omisiuni sau necompletari in text. Chiar daca nu le constatam inca, le vom simti din ce in ce mai mult. Vom simti, de asemnea, cat de benefice sunt aceste omisiuni. Sufletul care tanjeste dupa corectare, cauta perfectiunea. Deci, partile lipsa pe care sufletul le simte il invita sa se agate de sufletele corectate care si-au corectat aceste parti. De aceea ne lipsesc astazi.

Asta trebuie sa ne faca sa intelegem ca noi existam intr-un sistem viu al sufletelor, unde anumite parti le completeaza pe altele. Partile lipsa din Zohar ne invita pe noi sa ne alaturam sufletelor care poarta aceste revelatii lipsa. Daca ne unim cu ele, vom completa astfel toate sufletele.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah Lesson 14.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum poate o persoana sa depaseasca primul stadiu al dublei ascunderi (asa cum este mentionat in Articolul 58, Introducere la Studiul celor Zece Sfirot)? La acel moment nu vede cu adevarat spiritualitatea; pentru a depasi, cineva trebuie sa vada ce face.

Raspuns: Kabbalah spune ca esti un criminal de la inceput, ai fost nascut asa. Suntem toti criminali! Dar nu trebuie sa fim prinsi pentru ca suntem deja inchisi, traind in aceasta lume. Tot ceea ce putem face este sa realizam ca suntem criminali in inchisoare si ca aceasta starea ne-a fost data de la inceput. Daca cineva doreste sa paraseasca inchisoarea, poate merge inainte, usa este deschisa! Totusi, pentru a face asta, persoana trebuie sa se schimbe ea insasi.

Alunecarile si greselile ne arata cat de opusi suntem Creatorului. Daca nu ne vedem asa, nu exista nicio alunecare sau greseala. Aceasta este starea numita Providenta recompensei si pedepsei. Recompensa este oportunitatea de a actiona in daruire. Pedeapsa este lipsa acesteia.

Alunecarea este efectul dublei ascunderi; greseala este efectul simplei ascunderi. O ascundere acopera Nu este nimeni in afara de El, si cealalta, pe El este bun si face bine. Daca gresim in amandoua se numeste alunecare. Daca gresim in una se numeste greseala.

De aceea este mai usor sa corectam greselile. Corectand o greseala, corectam jumatate din alunecare si devine mai usor sa o corectam toata pentru ca acum o alunecare a devenit o greseala. De fapt, noi corectam de fiecare data greseli, deoarece fiecare alunecare se transforma la inceput in greseala si devine cu adevarat corectata, numai cand incepem sa primim pentru a darui. Asta se numeste pocainta prin iubire mai degraba, decat prin teama.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Kabbalah 13.06.10, Introducere la Studiul celor Zece Sfirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit), Paragraful 51: …Reiese ca este ca o oglinda slefuita, care se ingrijeste nu de a-si arata propria forma, ci numai formele celorlalti, aceia care se uita la ea sau aceia care stau in fata ei. Ea seamana cu o oglinda si pentru ca intreaga calitate a sticlei oglinzii este culoarea intunecoasa din spatele ei. Reflecta razele luminii pentru ca, daca ar fi fost transparenta, nicio forma nu s-ar fi vazut in ea. Asa este si Nukva – toata puterea ei este in Masach-ul ei, care retine lumina de a straluci de la ea in jos. Fara acest Masach, nu ar fi fost lumina in ea deloc.

Citim Zohar-ul dar nu il intelegem; il citim dar nu simtim nimic. In final trebuie sa atingem o stare, in care intrebarea  Pentru ce toate astea? ne va duce la disperare, deziluzie, la o explozie interioara si la realizarea faptului ca nu avem alta sansa decat sa ne unim, si in aceasta unitate interioara, sa descoperim despre ce vorbeste Zohar-ul.

Nu este alta metoda, alta cale. Trebuie sa trecem aceasta bariera. Sunt multe obstacole in drumul nostru: lenevia, lipsa intelegerii si protestul mintii, din lipsa capacitatii de a intelege. Totusi, niciuna nu conteaza. Ne trebuie doar persistenta, care ne va duce intr-un stadiu de disperare si realizarea ca nu este alta varianta. Trebuie sa descoperim ce ne spune Cartea Zohar, chiar aici, in unitate. Ceea ce Zohar-ul descrie este revelat doar in unitatea dintre noi.

Din prima partea a Lectiei zilnice de  Kabbalah 13.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot fi sigur ca invatatorul meu de Kabbalah este un Kabalist real, daca eu trebuie sa merg prin credinta deasupra ratiunii?

Raspuns: Cum poti tu sa verifici la ce nivel este invatatorul tau si daca este sau nu Kabalist? Cine esti tu sa-l examinezi? Ce instrumente ai si ce teste poti face?

Poate ar trebui sa testezi cat de bine stie teoria si Studiul celor Zece Sfirot? Dar toti ne amintim povestea lui Baal HaSulam despre kabalistii pe care i-a intalnit in Ierusalim. Stiau toate cartile lui Ari si intreaga Carte Zohar, pe de rost. Daca auzeau inceputul unei fraze ei puteau continua pana la sfarsitul capitolului.

Totusi, asta demonstreaza ca ei erau Kabalisti si dobandisera spiritualitatea? Erau doar niste calculatoare cu o memorie buna. In afara de cunoasterea teoretica si de abilitatea de a o prezenta stralucit, pare sa nu fie alte criterii pentru a fi sigur. Cum poti testa asta daca nu ai instrumentele corespunzatoare? Spiritualitatea exista in proprietatile pe care tu nu le posezi inca si asta te face incapabil sa determini daca oamenii au sau nu, acele proprietati spirituale. In afara de asta, orice Kabalist se poate ascunde el insusi, de asemnea. Chiar si fata de alt Kabalist, unul se poate camufla in asa fel, incat celalalt nu il va recunoaste sau nu va simti nimic.

De aceea, singurul mod de a verifica pe cineva este cu propria inima. Trebuie sa-ti deschizi inimia, tie insuti, sa nu te inseli niciodata si apoi sa vezi daca esti sau nu, gata sa urmezi acea persoana, fara niciun regret sau constrangeri si fara sa te lupti cu indoielile tale.

Ar putea fi cateva lucruri cu care nu esti de acord, dar vei merge mai departe pentru a le da o sansa. S-ar putea sa nu-ti placa acest mod de invatare sau purtarea lui, dar esti gata sa verifici principiile pe care le foloseste si, de ce.

Tu esti cel care care trebuie sa investigheze; nimeni altcineva nu o poate face in locul tau. In cine altcineva poti sa ai incredere? Nu este nicio diferenta intre a crede pe invatatorul tau si a te increde intr-o persoana care iti spune lucruri despre el. Pe cuvantul caruia te poti baza? A te baza pe cineva inseamna sa folosesti credinta deasupra ratiunii si sa crezi ca invatatorul tau este in spiritualitate si stie despre ce vorbeste.

De aceea, numai inima ta iti poate da un inidiciu; asa cum este spus: Cineva trebuie intotdeauna sa invete, acolo unde inima sa doreste. Este necesar sa realizam exact ce doreste inima noastra si apoi sa evitam opiniile altor personae, astfel incat sa ne bazam numai pe alegerea noastra.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Kabbalah 13.06.10, Articolul, Sa-ti faci un Rav si sa-ti cumperi un prieten – 2

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→