Daily Archives: 30 iunie 2010

Despre nevoia de diseminare a Stiintei Kabbalah

Introducere la cartea, Panim Meirot uMasbirot, Paragraful 5: Acum veti intelege ce este scris in Zohar. Cu aceasta lucrare, Copiii lui Israel vor fi salvati din exil. De asemenea, in multe alte carti, este scris ca doar prin raspandirea in mase a intelepciunii Kabbalah vom obtine completa rascumparare.

Inteleptii au spus de asemenea, Lumina din ea reformeaza. …Atat individul cat si poporul nu vor duce la indeplinire scopul pentru care au fost create, cu exceptia atingerii internalitatii Torei si secretelor ei. …In consecinta, extinderea intelepciunii si venirea lui Mesia al nostru sunt interdependente.

Altfel spus, este imposibil pentru noi sa atingem corectia fara diseminarea stiintei Kabbalah. O persoana este construita in asa fel incat el este incapabil sa conecteze Lumea Superioara pe cont propriu, pentru ca este opus acesteia. El poate face aceasta doar artificial.

Noi existam in aceasta lume, cu o dorinta egoista prin care dorim totul pentru noi insine. Dar in aceasta dorinta este posibil ca o mica dorinta egoista – pentru Lumea Superioara, punctul din inima – sa se trezeasca. In inima noastra, adica dorinta acestei lumi,  noi simtim goliciunea si deziluzia. Dar in plus fata de senzatia de goliciune din lumea noastra, punctul din inima se trezeste in noi, vaga aspiratie, care tanjeste dupa ceva mai inalt.

Impreuna, aceste doua dorinte – goliciunea acestei lumi si aspiratia pentru Lumea Superioara – sunt pregatirea pentru perceperea Lumii Superioare. Aceasta este cel mai mult, din ceeace poate primi in sine in aceasta lume, persoana, pentru a continua avansarea spirituala. El primeste restul din afara, prin mijloacele artificiale din aceasta lume: grup Kabalist, profesor, carti de Kabbalah. Aceste mijloace au fost pregatite pentru noi de Sus, si aceasta oportunitate nu exista in lumea noastra.

Rezulta ca un embrion al viitorului, punctul din inima, este prezent intr-o persoana. In afara acesteia apare embrionul viitoarei dezvoltari: grupul, profesorul si cartile. Prin acest mediu o persoana se conecteaza la lumea spirituala.

Abraham a revelat aparitia in om, a: un punct in suflet si mediul (cartile, profesorul, si grupul). Aceasta permite cuiva sa atraga Lumina din lumea spirituala, care dezvolta sufletul, din acest punct. Odata ce sufletul se dezvolta, o persoana este capabila sa acceada in spiritualitate.

Punctul si mediul constituie mica noastra stare spirituala, sparta, adica a devenit egoista. Prin folosirea lor suntem capabili sa corectam punctul – embrionul egoist al sufletului spart.

De aceea diseminarea stiintei Kabbalah este absolut necesara, de vreme ce, fara ea, nimeni nu ar sti ce sa faca si cum sa dezvolte embrionul sufletului, punctul, cu ajutorul mediului (cartile, profesorul, si grupul). Cand am dezvoltat si corectat acest punct, atunci percepem in noi insine lumea spirituala.

Din partea 4 Lectia zilnica de Kabbalah 30.06.10, Introducere la cartea Copacul Vietii

O sclipire de memorie cu privire la viitor

Intrebare: Care este punctul care apare in inima, in dorinta goala a acestei lumi?

Raspunsul meu: Toate dorintele unei persoane sunt numite inima sa. Punctul din inima este conectarea pe care initial inima a a vut-o cu alte inimi, si care a ramas de la spargerea dintre noi. Odata am fost toti conectati prin dorintele noastre si inimile noastre in sistemul Adam. Dar aceste conexiuni reciproce intre noi au disparut si au ramas doar cioburile sparte.

Cand eram conectati impreuna, noi formam un vas spiritual, o dorinta unificata umpluta cu Lumina. Cand conexiunea dintre noi a fosta taiata, Lumina a disparut. Lumina care a disparut trebuie sa se intoarca si sa refaca conexiunea initiala, determinandu-ne sa daruim unul altuia, sa ne reintoarcem la Sursa. De aceea este numita Lumina care se intoarce la Sursa, la bunatate. Ne intoarce pe noi la o conexiune reciproca care este numita bunatate.

Aceasta conexiune este Creatorul. El este prezent in conexiunea dintre noi, in timp ce dorinta in sine(inima) este doar o problema de creatie. Nu se schimba. Poate fi mare sau mica, dar fara deosebire, starea noastra depinde de gradul conexiunii dintre noi.

De acum, nu toata lumea simte acest punct in inima. Dorintele noastre egoiste trebuie sa se dezvolte la un anumit nivel pentru ca punctul din inima sa iasa la suprafata. Prima data, dorinta simte goliciunea din aceasta lume, si apoi se reveleaza ca aspiratie interioara pentru o realizare diferita. Aceasta realizare sau Lumina nu este prezenta in dorinta, dar straluceste din afara. De aceea este numita Lumina Inconjuratoare.

Din partea 4 Lectia Zilnica de Kabbalah 30.06.10, Introducere la cartea Copacul Vietii

Un motor etern alimentat de daruire

Intrebare: Cum putem tinde spre daruire daca noi nu percepem spiritualitatea si nu avem o viziune clara a scopului, a obiectelor spirituale, si a formelor? Cum pot tinde si cum ma pot indrepta spre ele fara a gresi?

Raspunsul meu: Aceasta ar fi corect daca vorbim despre externalitate, dar spiritualitatea este numita lumea interioara. Aceasta cere o evolutie interna pentru ca spiritualitatea apare doar pe baza schimbarilor interioare.

Cand aleg mediul prin care sa fiu influentat, prin aceasta eu determin care vor fi urmatoarele mele dorinte si tranformari interioare. Constanta mea examinare a progresului este bazata pe ceea ce ma face sa avansez. Este bazat fie pe faptul ca am primit sau nu implinirea egoista sau satisfactia pentru ceva ce am facut, un sentiment de mandrie pentru actiunile mele, am fost laudat de cineva, am dabandit o mai buna intelegere, sau am dobandit o mai buna perceptie? Sau, eu progresez in ciuda goliciunii din toate dorintele mele egoiste? Doresc eu sa continui fara implinire, fiind alimentat de o alta forta?

Ce este aceasta alta forta? Nu stiu. Cer sa imi fie acordata. Este forta daruirii si iubirii. Aceasta forta nu poate fi dobandita de la grup; grupul poate doar, sa imi insufle importanta primirii ei. Forta in sine trebuie sa vina de la Creator.

Am inceput brusc sa simt in mine un intreg laborator si nu am nevoie de imagini externe. Eu incep sa vad ca gradele calitatilor si examinarea acestora apare in mine. Ce se intampla in afara mea nu are importanta. Eu vad scopul spiritual – sa continui sa lucrez alimentat doar de iubire si daruire – si in mine insumi. Eu doresc ca dorintele mele sa fie umplute cu Lumina Reflectata, nu prin realizare directa. Doresc senzatia daruirii, nu senzatia ralizarii de catre Lumina.

Astfel, am evitat indoielile mele ca in cazul in care este scopul extern si cum sa il ating. Simt acum ca este in interiorul meu. Eu il examinez si evaluez analizand ce imi umple vasul meu spiritual si sursa energiei sale vitale si ceea ce este de asteptat; realizarea pana la satietate, sau combustibilul pentru daruire. Atunci, eu nu simt ca imi lipseste viziunea si semne exterioare pe calea spirituala, totul este in mine.

Cand o persoana isi transfera gradat atentia de la parametrii externi la cei interni, aceasta transformare este dispozitivul de masurare a cat de aproape a ajuns de Machsom, bariera care separa lumea corporala de lumea spirituala sau gradele.

Adica atunci cand o persoana incepe, cu ajutorul Creatorului, sa se controleze pe sine din afara, prin grup, astfel incat el poate lucra nu de dragul avansarii in concordanta cu criteriile sale egoiste, ci deasupra ratiunii. O persoana incepe sa actioneze asupra anumitor tipuri de energii pe care nu le-a avut anterior. Corpul lui, vehiculul, incepe sa se miste pe cont propriu ca un motor etern. Este o indicatie ca el a inceput sa primeasca energia daruirii pe care o foloseste ca pe un carburant.

Din partea 1 Lectia zilnica de Kabbalah 28.06.10, Articolul, Uneori chemi spiritualitatea cu numele suflet (Neshama)

Kabalistii despre Scopul Creatiei, Partea 9

Dragi prieteni, va rog sa puneti intrebari referitoare la aceste pasaje din marii Kabalisti. Promit sa va raspund. Comentariile din paranteze imi apartin.

Atingerea scopului creatiei sta pe umerii intregii Umanitati

Domnul doreste corectarea lumii. Pentru aceasta, inteleptii nostri spun (Shabat 88 B) absolut fiecare cuvant rostit de Creator a fost impartit in 70 de limbi, ca si indicatie a pregatirii prin Tora in completarea tuturor poparelor.

-Rav Kook, Meorot HaRaaia LeHanuka, 87

…intreaga umanitate, este obligata sa vina in cele din urma la aceasta imensa evolutie, dupa cum este scris, ‘Si pamantul va fi plin de cunoasterea Domnului, asa cum apele acopera fundul marilor’(Isaiah 11,9). Si ei trebuie sa invete fiecare pe aproapele sau, fiecare  pe fratele sau, spunand precum Domnul: Pentru ca toti ma vor cunoaste, de la cel mai mic la cel mai mare dintre ei (Ieremia 31, 33). Si iata Invatatorul tau nu se va mai ascunde, si ochii tai il vor vedea (Isaiah 30, 20).

-Baal HaSulam, Esenta Stiintei Kabbalah

Ruptura semnifica dorinta de unitate

Prefata la Comentariul Sulam, Paragraful 78: Si cand acesti Mohin apar pentru prima data, produc o ruptura intre dreapta si stanga. Asta pentru ca linia de stanga, care poarta iluminarea Hochma, doreste sa anuleze linia de dreapta, care poarta Lumina Hasadim.

Aceasta ruptura apare daca cele doua parti opuse vor sa se uneasca. Daca nu este nimic, care sa le conecteze sau sa le atraga, nu va fi nicio ruptura. Pentru ca ruptura sa se intample, cele doua obiecte trebuie sa fie opuse una alteia ca natura, dar cu toate acestea sa aspire sa se uneasca in dorintele lor. Adica, doua tendinte opuse trebuie sa fie prezente. Pe de o parte, trebuie sa fie stanga si dreapta, si pe de alta parte, ele trebuie sa se uneasca una cu alta.

Cum se pot uni una cu alta? Daca este o dorinta mai mare decat a lor, un scop mai exaltat, atunci fiecare dintre ele poate renunta la propria natura si sa se uneasca cu ceva opus, care este deasupra propriei lor naturi. Aceasta este munca din stanga in relatie cu linia de dreapta si cea din dreapta relativ la linia de stanga. Amandoua au dorinta de a renunta la fundamentul lor si sa obtina unitatea asupra naturii lor.

O ruptura este trezita, de un conflict intre natura lor si intentie cu intentia existentei dincolo de natura lor. Ruptura este posibila doar intre doua opuse care au ceva in comun care este dincolo de ele amandoua. Acest element comun este exact cel care duce la ruptura.

Din partea 3 Lectia zilnica de Kabbalah 27.06.10, Prefata la Comentariul Sulam

Repausul absolut in miscarea infinita

Intrebare: De ce se spune ca Lumina este intr-o stare de repaus absolut, daca intreaga noastra cale este insotita de Lumina care intra si iese din dorinta noastra de a primi?

Raspunsul meu: Repausul Absolut al Luminii Superioare este schimbarea sa constanta la frecventa infinita. Caracterul Invariabil al Luminii se refera la repausul acesteia in permanenta sa atingera un singur scop. Lumina efectueaza actiuni exclusive care duc catre un singur scop. Absoluta ei nemiscare sta in faptul ca ea nu isi modifica scopul, dar actioneaza catre acesta cu viteza infinita.

Pentru noi, nemiscare inseamna a nu ne incurca pe cale, ci a ne stradui sa gasim o mie de metode de a inainta spre scop intr-o singura directie, sa fim alerti, si sa facem eforturi intense. Toate acestea sunt numite repaus absolute, pentru ca eu vad un singur scop in fata mea.

Lumina intra si iese din dorinta de a primi, si efectueaza un numar infinit de actiuni in fiecare moment. Totusi, daca o persoana este in starea de daruire, el percepe toate aceste actiuni diferite ca repaus absolut.

Din partea 3 Lectia zilnica de Kabbalah 27.06.10, Prefata la Comentariul Sulam

Sa trecem intreaga umanitate prin urechile acului

Inca nu intelegem complet, ce sarcina serioasa a cazut pe umerii nostri.

Milioane de ani de evolutie a universului, toata natura Pamantului, si acumularile istoriei umanitatii de pana acum ne preseaza, pentru ca noi (si nivelurile neanimat, vegetal, animal si vorbitor, ale naturii, pe care le avem in spate) sa stabilim o legatura cu Creatorul. Intreaga masa a acestei vointe de a primi trebuie sa fuzioneze cu Creatorul, printr-un mic spatiu: calitatea de a darui pe care trebuie sa o atingem. Responsabilitatea de a trece tot egoismul – creat de Creator – prin urechile acului, ne-a fost data noua.

Simtim ca ne confruntam cu zidul egoismului nostru, dar nu intelegem inca ce fel de zid este. Acest zid este forta Creatorului. Ego-ul nostru este forta Creatorului! Noi credem ca este un defect obisnuit pe care il putem invinge sau arunca. Nu merge asa. Va trebui sa realizam, ca doar Creatorul poate schimba natura noastra egoista. El trebuie sa o faca, dar, numai la cererea noastra, la rugaciunea noastra.

De fapt, toata calea prin care lumile spirituale descind din Lumea Infinitului, de Sus in jos – inclusiv toata evolutia omului, in lumea corporala, care a urmat – este acum in punctul culminant, in care fuziuneaza  cu Creatorul. Este de datoria noastra sa atragem aceasta la Lumina. Sa ne imaginam doar, prin cate a trecut creatia! Acum trebuie sa implementam aceasta fuziune .

Misiunea noastra pare prea mareata, dar Creatorul a plasat aceasta misiune in noi toti. De cate ori in Tora se plange Moise Creatorului, ca este incapabil sa implineasca misiunea, dar Creatorul ii ordona sa continue? Astazi, suntem noi in locul lui Moise; am primit provocarea de a ne ridica deasupra naturii noastre. Existam pentru a juca rolul lui, pentru generatia noastra. (Moise sau Moshe vine de la verbul Moshesh, a trage afara).

De aceea, trebuie sa intelegem ca sarcina noastra este extrem de delicata si subtila; trece prin urechile acului, incat abia putem discerne. Totusi, daca vom concentra  eforturile tuturor celor care, in toata lumea, studiaza in sistemul nostru, vom reusi.

Ne este dat de Sus tot ce avem nevoie pentru asta, nu exista indoiala. Trebuie doar sa avem o viziune clara a scopului nostru si sa ii cerem Creatorului sa ne ajute. Suntem chiar acea creatie, care trebuie sa ajunga la adeziune cu Creatorul, si prin aceasta sa dam o oportunitate tuturor sufletelor sa se ridice la starea de perfectiune. Spre deosebire de Kabalistii din trecut, care, doar ne-au pregatit calea, noi trebuie sa o implinim, prin realizarea ei, in noi si in ceilalti.

Zidul din fata noastra este Creatorul Insusi. El sta si ne asteapta sa-L spargem, pentru a-L bucura, ca Fiii Lui L-au invins.

Din Discutia din timpul Mesei festive, de vineri 25.06.10

Raspunsuri la intrebarile voastre, Partea 6

Care este Scopul Creatiei?

Intrebari la postarea Kabalistii despre Scopul Creatiei, Partea 4

Intrebare: De ce acest proces este prelungit pe perioada mai multor vieti? De ce trebuie sa o luam de la inceput de fiecare data?

Raspuns: De fiecare data tu iti continui calea de la un nou nivel de egoism. Din aceasta cauza, exista crestere a nivelului din generatie in generatie.

Intrebare: Daca forta omnipotenta a naturii a creat totul atat de perfect (dupa cum observam din viata), chiar este necesara accelerarea evolutiei spirtuale? Se dovedeste ca indiferent de dorinta noastra de a accelera sau a incetini procesul, totul se va intampla asa cum trebuie sa fie. Sau ceea ce vrem noi sa facem acum este o iluzie, care este de asemenea parte a planului Creatorului?

Raspuns: Actiunile noastre determina felul si viteza dezvoltarii noastre.

Intrebare: Am eu liber arbitru la nivelul la care exist in prezent? Sau, dupa ce am urcat o treapta, sunt liber fata de treapta de mai jos, dar nu fata de cea superioara, pana cand urc la cea mai inalta treapta?

Raspuns: Este corect, vei fi liber pentru ca vei actiona natural, in concordanta cu achizitionarea noii naturi, noile calitati.