Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit), Paragraful 176: Cheile comorii sunt in mana ei dreapta. Acestea sunt judecata a treia pe care ea le-a adus cu ea din Ima, in Gradina Edenului, Lumina Hasadim, a carui loc este in mana dreapta, care imbraca Hochma, si care sunt numite cheile comorilor, pentru ca ele deschid comorile intelepciunii. Fara ele, toate comorile intelepciunii ar ramane ascunse, inchise sub lacat si ferecate.

In cele din urma, ce ne spune intelepciunea Kabalei? Ea expica modul in care vom face modificari in dorintele noastre – asupra carora avem un anumit control – de a deveni similari cu Creatorul. Toate dorintele sunt dotate cu structura originala, numita HaVaYaH, pe care nu le putem schimba. Toata structura creatiei, creata de Creator, primeste tiparul original, adevaratul model numit Iod-Hei-Vav-Hei. Adevarat, pentru ca altfel acest material nu va primi Lumina ca venind de la Creator. Si de aceea acest tipar trebuie sa fie in material, pentru ca altfel nu exista creatura; adica, ceva care simte ca este unul – cel care primeste, si doi, primirea de la Creator.

Prin urmare, HaVaYaH semnifica minimul nivel, sub care nu exista creatura. Lumina trebuie sa se desfasoare prin toate cele patru faze ale dorintei. Aceasta forma trebuie sa existe in material. Dupa ce creatura are deja tiparul original al Creatorului, noi invatam formele pe care le ia creatura, le adopta de la Creator pe masura ce creste in similaritate cu El.

HaVaYaH este structura perfecta. Perfectiunea sa sta in faptul ca fie materialul creaturii nu face nimic, in timp ce Creatorul imprima totul in ea, fie creatura face totul, devine similara cu Creatorul si exista in perfecta HaVaYaH.

Pentru a exista in perfecta HaVaYaH in similaritate cu Creatorul, creatura trebuie sa ii daruiasca inapoi Lui, cele zece Sfirot ale Luminii Reflectate, inrudite cu cele zece Sfirot ale Creatorului ale Luminii Directe. Cum este posibil? Este posibil, daca creatura are puterea de a darui, care o ridica din Malchut, la Keter.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 28.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Noi ne gandim intotdeauna la implinire pentru ca am fost creati pentru ea. Totusi, implinirea perfecta este posibila doar in dorinta nelimitata, externa. Aceasta dorinta se reinnoieste mereu. Ai implinit-o prin  daruire si iubire, si prin urmare, simti ca existi in perfectiune si eternitate.

Sa daruiesti inseamna sa ai o dorinta si o oportunitate de a darui, unde amandoua, atat dorinta cat si oportunitatea sunt fara sfarsit. Totusi, scopul creatiei nu este daruirea, implinirea creatilor. Scopul Creatorului este sa implineasca creaturile, sa le dea placere, pentru ca noi sa primim de la El.

Aceasta este adevarat din perspectiva Creatorului, dar din perspectiva noastra primirea inseamna o permanenta vointa de a primi, pentru a permite Creatorului sa ne daruiasca. Aceasta va oferi Lui si noua o neintrerupta, vesnica placere.

Cu alte cuvinte, scopul muncii mele este de a avea o aspiratie constanta catre El, si aceasta aspiratie este de asemeni, implinirea mea. In fond implinirea unui Partzuf este ecranul si Lumina Reflectata. Astazi nu putem intelege aceasta stare. Pare artificiala, ostila si ireala. Cu toate acestea, si astazi traim in functie de gradul nostru de implinire, care este egoist, prin urmare, limitat. De fapt, chiar ne provoaca suferinte!

Adevarata implinire nu este Lumina Directa, ci implinirea prin daruire. Este ecranul si Lumina Reflectata. Cum poate fi un ecran implinit? Un ecran este ceva care arunca Lumina inapoi, si nu ii ingaduie sa intre in suflet (Partzuf). Este ca o granita. Cum poate veni implinirea de la o granita?

Cand eu insumi plasez granita, atunci eu o creez, ma umple, pentru ca este daruirea mea catre Creator. Este o granita impotriva egoismului meu, vointa mea de placere (ca placerea oaspetelui), dar nu impotriva Gazdei. (Vezi parabola despre oaspete si Gazda). Este o granita care nu imi ingaduie sa primesc gratis, si Lumina Reflectata este implinirea mea. Ea imi ingaduie sa fac ceva de dragul daruirii si acest lucru ma umple.

Daca este asa, de ce am nevoie de implinire? Avem nevoie, numai in scopul, ca ecranul si Lumina Reflectata sa existe. Creatorul nu simte placere din implinire, ci din daruire, iar eu, de asemenea am placere daruind. Aceasta echivalenta a formei este adeziunea cu El.

Prin urmare, vointa initiala de placere, pe care Creatorul a creat-o si implinirea – contrara ei – sunt doar conditiile necesare pe care trebuie sa le folosim ca baza pentru a crea o noua dorinta si o noua implinire deasupra lor. Eu sunt acela care creeaza noua dorinta si implinirea!

Din partea 1 Lectia zilnica de Kabbalah 04.07.10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Suntem in interiorul unui sistem de suflete care sunt interconectate si exista in stare corectata, care a fost initial creata de Creator. Este scris, Sfarsitul actiunii este planul initial. Creatorul face totul cu Gandul Lui. El a avut un plan, si totul a devenit adevarat.

Trebuie sa atingem o stare similara prin munca noastra. De ce? Pentru a fi capabili sa diferentiem toate nuantele, calitatile, si componentele acestei stari. Trebuie sa simtim ca o avem, o simtim si o atingem.

De aceea suntem in aceeasi stare, dar suntem total inconstienti. Ce ar trebui sa facem? Ar trebui sa cerem constienta. Vreau sa vad, sa descopar, si sa simt unde sunt! Ce stare simtita din lume este similara cu starea spirituala facuta de Creator? Aceasta stare este conectarea dintre oamenii care aspira catre El.

Chiar acum conexiunea corupta dintre noi imi da o senzatie numita aceasta lume. Eu experimentez conectarea noastra in acest fel pentru ca ma simt doar pe mine. Sunt in intregime scufundat in mine insumi. Totusi, daca simturile mele incep sa lucreze in mod opus, din interior spre exterior, atunci voi simti adevarata realitate in care exist.

Aceasta schimbare a senzatiei din interior spre exterior are loc gradat, de-a lungul a 125 de trepte, in virtutea muncii noastre, a eforturilor noastre, si a cererii noastre de a se intampla. Cum voi implementa acest intreg proces pentru a evita sa traiesc in iluzie, sa fiu confuz, si sa fac greseli? Fac asta in grup si in starea mea curenta. Iata ce trebuie sa pun in practica.

Exact asta cer. Totul este foarte tangibil si simplu: Este un grup in care fiecare aspira sa atinga conectarea cu ceilalti. Asta cerem in timp ce citim Cartea Zohar. De ce? Pentru ca citind aceasta Carte, noi trezim adevarata conectare si forta care ne conduce, forta numita Creator. Atunci, asteptarile noastre au sansa de a deveni adevarate, chiar daca sunt neautentice si artificiale. Cu privire la aceasta este scris: Vom face si vom auzi.

Aceasta atitudine catre starea noastra, catre studii, si catre ce trebuie sa se intample, este numita intentie, si munca noastra este munca interioara a omului, munca Creatorului. Utilizarea acestui sistem prin intermediul unei carti si prin forta care ne conduce este numita stiinta Kabbalah.

Toate acestea sunt faze ale revelarii Creatorului catre creatia Sa. Care este semnificatia revelarii Creatorului? Este revelarea fortei daruirii din noi. De aceea Creatorul (Bo-reh) inseamna Vino(Bo), Vezi (Reh). In final, noi facem lucrarea Creatorului, si asta este intreaga stiinta Kabbalah.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 04.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Creatorul nu ne va uni niciodata, pur si simplu; unitatea nu se va intampla pana cand nu o vom cere. Trebuie sa intelegem ca ne lipseste si ne dorim doar unitatea. Dorintele pentru unitate sunt opuse tuturor altor dorinte care apar, dorinte al caror scop este sa obtureze dorinta noastra de unitate. Ridicandu-se deasupra tuturor obstacolelor care doar ne cresc dorinta de unitate, aceasta va creste atat de mult, incat vom incepe sa plangem. Acesta este scopul nostru, asa cum este scris, Si fiii Israel au plans din cauza robiei. Doar prin acest plans ne va uni Creatorul. Daca stai si astepti pentru ca acest lucru sa isi urmeze cursul, el nu se va intampla niciodata. Nicio actiune spirituala nu va apare pana cand nu exista o dorinta definita si completa pentru aceasta actiune spirituala.

O asemenea dorinta trebuie sa arda in grup. Treziti-i pe ceilalti si cereti-le sa va trezeasca. Fiti gata sa platiti orice pret pentru ca ei sa fie treji si ei sa va trezeasca pe voi.

Numai rugaciunea noastra colectiva ne poate salva. Sunt multi oameni care sunt dornici sa planga singuri, dar Creatorul nu aude asta pentru ca aceasta este o voce care plange in desert. Totusi, daca plangem impreuna ca unul, si daca avem doar o dorinta comuna, efort, si scop, El ne va auzi de indata, pentru ca noi vom fi similari cu El in dorintele noastre.

Altfel, nu exista cale de a atrage Lumina care Reformeaza. Nu ai dorinta de a primi aceasta Lumina. Trebuie sa iti corectezi egoismul si separarea de daruire, in interconectare. Totusi, tu nu simti inca nevoia unei asemenea corectari.

Trebuie sa examinam noi insine pentru a fi siguri ca toate actiunile noastre vizeaza doar atingerea rugaciunii comune: ca dorinta tuturor trebuie sa se potriveasca cu scopul comun, astfel incat toti sa fim uniti intr-un strigat comun. Aceasta este rugaciunea care va primi un Raspuns.

Din partea 1 Lectia zilnica de Kabbalah 30.06.10, Artiolul Si astazi stati toti impreuna

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→

Lumea Atzilut actioneaza intr-un fel total nou comparativ cu Lumea Adam Kadmon, astfel incat obiectele spirituale (Partzufim) care sunt sunt create in aceasta, sunt nascute doar dupa spargerea vaselor. Intre felul spargerii care a avut loc in Lumea Atzilut si Lumea Adam Kadmon, datele lor initiale sunt absolut diferite.

Inainte de Lumea Adam Kadmon, exista doar Malchut al Infinitatii care era umplut cu Lumina, dorinte, puterea ecranelor, si dorinta de a ajunge la Sfarsitul Corectarii. Din aceasta stare, s-a nascut Lumea Adam Kadmon. Apoi, dezvoltarea ei s-a terminat cu spargerea in noua Lume a Nekudim; spargerea a dat nastere unui nou punct de plecare.

In prezent, dezvoltarea are loc, nu de Sus in jos, ci de jos in sus, incepand cu embrionul (Ibur) fiecarui Partzuf. Fiecare Partzuf trece prin urmatoarele trei faze: embrion, hranire/cultivare, si maturitate (Gadlut). Dupa ce creste si se corecteaza, poate da nastere urmatorului Partzuf care se dezvolta in exact acelasi fel trecand prin stadiile mic, mediu si mare. Fiecare Partzuf creste de jos in sus, si nu prin coborare de Sus in jos.

Totusi, pe de alta parte, aceste Partzufim se dezvolta de Sus in jos, de la capul Lumii Atzilut pana la sfarsitul Lumii Assiya. Fiecare Parte Superioara, dupa ce a atins Gadlut (starea de crestere), produce (in relatie cu sine insusi) un Partzuf mic, asemeni unui embrion. Apoi, Cel Superior il hraneste/cultiva pe cel mai mic, si il ridica, asigurandu-i conditiile necesare pentru ca in cele din urma sa creasca si sa se maturizeze transferandu-i toate Reshimo, pentru ca cel inferior sa inceapa sa munceasca independent.

Aici apare o ciudatenie. Pe de o parte, Cel Superior da nastere celui inferior, pe de alta parte, cel inferior, dupa ce a fost nascut, incepe sa se dezvolte de jos in sus.

Acest proces apare in toate Lumile ABYA (Atzilut, Beria, Ietzira si Assiya) care sunt destinate sa ofere mediul de ascensiune al omului. O fiinta umana creste doar de jos in sus. Ea trece prin stadiile de embrion, hranire si maturitate, in fiecare stadiu. Apoi, el urca (nu coboara) la urmatorul Partzuf si intra in aceleasi stadii de embrion, hranire si maturitate. Intreaga urcare apare doar de jos in sus in ordinea Partzufim, unul dupa altul, cel superior dupa cel inferior, si urmand ordinea stadiilor fiecarui Partzuf.

• In Lumea Infinitatii, totul este un intreg.
• In Lumea Adam Kadmon, dezvoltarea are loc de Sus in jos.
• In Lumile ABYA, extinderea are loc de Sus in jos, dar cresterea fiecarui Partzuf este de jos in sus.
• Dupa pacatul primordial al Primului Om cu Copacul Vietii, noi crestem si urcam doar de jos in sus ca o reflectie inversa a Lumii Adam Kadmon.

Din partea 3 Lectia zilnica de Kabbalah 28.06.10, Prefata la Comentariul Sulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Atingerea Scopului Creatiei sta pe Umerii Intregii Umanitati

Intrebari la postarea Kabalistii despre Scopul Creatiei, Partea 7

Intrebare: Presupunem ca rugaciunea grupului va duce la trezirea in sufletele noastre a intrebarii asupra scopului in viata inaintea suferintei si inainte de Izbavire (Salvare). Are valoare, o asemenea rugaciune venita din inima? Si cum imi pot influenta prietenii,fara a fi fizic impreuna cu ei? Ar trebui sa fie prin  rugaciunea mea, sau prin gandul meu, sau prin amandoua, atunci cand apelez la Creator?

Raspuns: Pe orice cale posibila: prin litere scrise si discutii cu ei, prin rugaciunile si prin gandurile voastre catre ei si catre Creator.

Intrebare: Citat: Toate popoarele (in viitor, impotriva vointei lor, pe calea suferintei, sau constient, pe calea Luminii) se vor uni si vor fi gata pentru lucrarea Creatorului (daruire reciproca catre Creator, prin care primesc infinita implinire de la El pentru placerea Lui). Daca dorim sa ne unim, dar nu simtim in sinea noastra senzatii de exaltare interioara, ne unim oare, cu adevarat?

Raspuns: Ar trebui sa ne straduim in aceasta directie, pana cand aspiratiile noastre ajung la un anumit nivel. Atunci vom percepe aceasta calitate in interiorul nostru, precum si Lumina care o implineste.

Filed under: Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→