Intrebare: Este joaca cea mai buna cale pentru a ne dezvolta?

Raspuns: Da, jocul este cea mai buna cale spre dezvoltare. Este baza progresului in natura. Noi ne gandim la joc ca la ceva simplu si usor. Dar, un joc, este de fapt cel mai serios lucru din lume.

Cand nu ne mai jucam, incetam sa ne mai dezvoltam. Evoluam doar prin joaca. Cand ne jucam, noi nu realizam ce facem si ca rezultat noi ne dezvoltam sentimentele si abilitatile. Mai tarziu, cand incetam sa ne mai jucam si incepem sa invatam, de fapt, implinim posibilitatile pe care le-am dezvoltat cu ajutorul jocurilor.

Asta este ceea ce transforma un joc bun in temelia unei fiiinte umane. Dezvoltarea lui treptata de la un nivel la altul, in concordanta cu legea negarii negatiei, si cu ascensiunea de la un nivel inferior, la unul al Celui Superior, este posibila doar prin joc.

Cand se joaca, persoana nu realizeaza cum va arata urmatorul lui pas, deoarece nu este inca acolo, dar ea se straduieste catre el, il modeleaza, si il incearca in diferite moduri. Acest element este numit un joc. Este vorba despre incertitudine, imprevizibiltate, presupuneri intuitive, pentru a-ti da seama cum, si actionand ca un copil. Asta inseamna crestere.

Cand incetam sa ne intrebam de ce, si incepem sa studiem ceea ce este deja deschis, pregatit, si prelucrat pentru noi, aceasta unica stare de spirit (intrebarea de ce) dispare, si noi incetam sa progresam. Noi ne umplem, pur si simplu, celulele creierului cu informatii care ne opresc dezvoltarea. Ne transormam in tocilari. Daca urmaresc ridicarea la o noua dimensiune si urcarea la nivelul urmator, in mod firesc, singura cale de a urca aceasta scara este prin jucarea unui joc.

Oamenii sunt constienti de acest lucru. Iata un exemplu: in timpul examenelor mele de doctorat, unul dintre examinatori m-a rugat sa descriu elementele jocului in dezvoltarea naturii si a fiintelor umane. De asemenea mi-au cerut sa raspund la aceasta intrebare din perspectiva Kabalei. Asa ca a trebuit sa le prezint intregul sistem. (Ei l-au acceptat, dar mi-au dat un B. Am luat un B, la preocuparea mea majora – Kabbalah!). De ce am spus asta, aici? Este doar o ilustrare a felului obisnuit in care este acceptata joaca si jocurile, astazi.

Filed under: Evolutie - Niciun comentariu→

Intrebare: Actiunile noastre sunt nerecompensate si rugaciunea societatii este in afara abilitatii omului. Iti trebuie energie doar ca sa ceri asta. Atunci de unde incepem? De unde vom lua energia necesara, ca sa facem aceste actiuni, care sunt in afara naturii noastre?

Raspuns: Putem intelege asta prin exemplul dezvoltarii omului. El apare ca rezultat al actiunilor reciproce ale mamei si tatalui, apoi trece printr-o dezvoltare lenta, in pantecul mamei si este nascut. Propriile forte incep sa iasa din el dar, desigur, el nu este constient de asta. Chiar daca vedem ca rectioneaza, este clar ca nu o face singur, ci sunt fortele care se acumuleaza in el. Ele sunt cauza reactiei.

Dar la un moment dat, incepem sa vedem o personalitate in aceasta fiinta. Desigur, putem spune ca fortele naturii evoca reactiile lui, ca si personalitatea, comportamentul, placerile si neplacerile. Totusi, aceste calitati s-au acumulat in el intr-o combinatie specifica si au luat o forma personala.

Unde incepe sa apara independenta cuiva? Este in rugaciunea sau ruga pentru el insusi sau pentru altii? Lumina Superioara este singura forta care actioneaza asupra noastra. Ne influenteaza fara sa stim, asa cum natura influenteaza un embrion sau un copil. La randul nostru, noi incercam sa evocam o mai mare influneta a Luminii si astfel ne acceleram dezvoltarea. De aceea, trebuie, pur si simplu sa facem eforturi. Asta este tot ceea ce ni se cere.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 14.07.10, Rugaciunea celor multi

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot sa ma pastrez motivat pentru de dragul daruirii, daca nu vad niciun rezultat din actiunile mele? Trebuie sa cred orbeste ca textul pe care il studiez ma influenteaza in acest fel?

Raspunsul meu: Sunt doua probleme aici. Pe de o parte, trebuie sa cer pentru daruire, chiar daca nu sunt cu adevarat interesat de ea. Pe de alta parte, daca deodata, printr-un anumit miracol, chiar vreau sa daruiesc, atunci eu inca astept rezultatul acestei actiuni in interiorul Kelim de primire. Dar recompensa pentru daruire nu poate veni in acele Kelim.

Este imposibil. Daca daruiesc, atunci pimesc rezultatele in interiorul Kelim de daruire. Daca daruiesc asteptand ca rezultatele sa vina in Kelim de primire, atunci raman de doua ori gol.

De aceea, o persoana nu vede rezultatele actiunilor bune, corecte, pe care chiar le face cu adevarat, natural, deoarece se uita pentru rezultate in locul gresit. Il verifica portofelul sau, Unde este recompensa pentru daruire? Unde sunt banii, onoarea, puterea, sanatatea sau macar ceva? Dar nu este niciun rezultat in aceste Kelim. Din contra, sunt de doua ori mai goale.

Depui asa de  mult efort, dar nu ai nimic. Ar fi in ordine daca nu ai fi facut niciodata acest efort. O persoana care nu munceste nu primeste nimic (chiar daca este gata sa primeasca fara sa munceasca). In acest caz nu te poti plange. Dar daca daruiesc si nu primesc nimic, este de doua ori mai greu.

Deci ce ai putea face? Pentru a simti o rectie si beneficiul actiunii de daruire, trebuie sa descoperi Kelim ale daruirii. Trebuie sa intelegi corect care trebuie sa fie rezultatul daruirii.

Este scris, Recompensa pentru o porunca, este o porunca, si Recompensa petnru o porunca este cunoasterea a Celui care Da porunca. Asta inseamna ca descopar calitatea de daruire care incepe deodata sa iasa la suprafata din mine, Forta Superioara care guverneaza totul. Incep, deodata, sa am o conexiune cu ea. Mai pot simti, de asemenea, ca am aspiratia sa continui sa actionez in aceasta directie. Asta este recompensa.

Trebuie sa o cautam. Singura noastra problema este ca noi cautam un lucru gresit, in locul nepotrivit.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 14.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

O rugaciune este o ruga pentru corectie, este cea mai naturala dorinta, dar problema este ca inima noastra nu vrea ceea ce ii trebuie. Dorintele noastre sunt corupte si citim articolele Cabalistilor pentru a invata cum sa formulam cererea in inimile noastre.

Mai intai, trebuie sa ne corectam dorintele. Cand senzatia Creatorului este relevata pentru prima data intr-o dorinta mica, corectata, vom sti exact ce trebuie sa cerem, pentru a ne trage din ce in ce mai aproape de El. Din acest motiv, inteleptii Marii Adunari (Anshei Kneset HaGdolah), care toti au fost mari Cabalisti, au scris o carte de rugaciuni pentru noi, astfel incat toti putem, macar, sa citim despre ce ar trebui sa ceara o inima corectata. Cand deschidem o carte de rugaciuni, trebuie sa ne amintim ca citim despre starea foarte elevata pe care trebuie sa o dobandim.

Impreuna cu cartea de rugaciuni, ne trebuie un mentor intelept, care ne va invata cum sa facem ca inima noastra sa-si doreasca ceea ce rugaciunea vorbeste. De fapt, nu trebuie numai sa repetam cuvintele scrise, ci sa atingem o senzatie, adanc in inimile noastre. Inima unei persoane trebuie sa realizeze toate cuvintele rugaciunii.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 12.07.10, Articolul Importanta rugaciunii celor multi

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul Lech Lecha (Mergi mai departe), Paragraful 4: Cele doua linii care au fost udate si amestecate una cu alta nu au fost inghetate de catre linia mijlocie, care este Tiferet, si nu se vor mai amesteca una cu alta.

Numai doua linii coboara la noi de Sus. Munca noastra este sa realizam Reshimot (inregistrari informationale) care se manifesta in noi si construiesc linia mijlocie din ele. Cele doua linii – stanga si dreapta, proprietatea milei (Rachamim) si proprietatea judecatii (Din), daruire si primire – influenteaza Reshimot.

Ambele au impact asupra mea si asupra Reshimo. Sarcina mea este sa realizez ambele forte intr-un mod optim, folosind Reshimo. Asta se numeste linia mijlocie sau a treia linie. Sarcina mea este sa folosesc ambele forte pe care le primesc de la Creator intr-un mod adecvat, in mine.

Cum recunosc aceste forte? Cum gasesc calea sa le conectez impreuna? In orice stare, de-a lungul intregii ascensiuni pana la atingerea corectiei complete, am Reshimot care trebuie realizate. Starea mea urmatoare imi este data deja; nu trebuie sa o caut. Tot ceea ce trebuie sa fac este sa invat cum sa conectez ambele forte impreuna si cum sa-mi organizez urmatoarea stare, in mod optim, pentru a deveni similar cu Cel Superior, in orice moment dat.

Creatorul a dat forma ambelor forte care vin la mine de Sus. Munca mea este sa construiesc o forma din mine care este similara cu El, cu ajutorul acestor doua forte si Reshimot. Am toate instrumentele necesare: motorul (Reshimot) si plus si minus (cele doua linii). Trebuie sa stiu numai scopul pentru care pornesc sistemul.

Toate instrumentele imi sunt deja la indemana. Trebuie doar sa adaug propriul efort. Totusi, munca mea nu trebuie sa fie indreptata spre constructia noii mele stari ci, mai degraba spre realizarea a ceea ce fac si de ce o fac. Actionand in acest fel, devin similar cu Creatorul.

Adeseori, ne gandim ca trebuie sa corectam sau sa construim intrega lume. Dar de fapt, tot ceea ce trebuie sa facem este sa ne concentram la o sarcina simpla. Chiar daca munca noastra este extrem de simpla, ea de fapt schimba intreaga realitate.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 12.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

De ce se ascunde Creatorul de om?
Intrebari la postarea Kabalistii despre Scopul Creatiei, Partea 18

Intrebare: De ce se ascunde Creatorul de om?
Raspuns: Pentru a ne da liberul arbitru, pentru ca altfel aparenta lui maretie ne-ar conduce in  totalitate.

Intrebare: Ascunderea Creatorului…  am putea fi deja in daruire, am putea deja sa daruim placere Creatorului, dar, el este ascuns de egoism pentru a nu ne darui implinirea?
Raspuns: Totul este masurat doar in relatie cu noi. Daca descoperiti Sursa placerilor voastre si deveniti complet impliniti de ea, inseamna ca ati atins scopul.

Filed under: Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Dragi prieteni, va rog sa adresati intrebari despre aceste pasage din marii Kabalisti, promit sa va raspund. Comentariile din paranteze imi apartin.

De ce se ascunde Creatorul de om?

Si pentru ca, creatiile sa primeasca toata abundenta si placerea deosebita, fara sa se simta rusinate de primirea lor, corectarea (initialei naturi egoiste, intentionat corupte) a fost facuta.

Esenta acestei corectari este restrictia si ascunderea Luminii Superioare (de om). Asta insemnand, ca pana cand cineva nu isi corecteaza dorinta lui de a primi, in una de a darui (a deveni similar cu Lumina, Creatorul) nu este posibila nicio revelatie a Luminii Superioare. (Noi percepem Lumina Superioara ca pe un fenomen natural, doar in masura similaritatii calitatilor noastre, cu acest fenomen).

Si in loc sa gustam bunatatea si placerea (din daruire) poruncilor (actiunile de corectare a dorintei de a primi, in  dorinta de a darui pentru a deveni similari cu Creatorul) care ne implinesc, suntem incapabili sa simtim si sa gustam ceea ce nu ne face sa ne simtim rusinati , in timp ce primim placerea. Din acest motiv specific, corectarea (ascunderea Luminii si a placerii daruirii si iubirii) a fost efectuata in timp ce, in momentul primirii placerii, noi trebuie sa actionam de dragul daruirii de vreme ce altfel, ascunderea se extinde asupra actiunilor noastre.

-Rabash, Shlavei haSulam, Sfintenie si Puritate in Munca – 1991, pag. 28

Filed under: Surse Cabaliste - Niciun comentariu→