Zohar, Capitolul Lech Lecha (Mergi inainte), Paragraful 237: Cand Creatorul, Bina, a dorit sa creeze lumea, care este ZA, El a provocat o scanteie dura de flacara si a suflat vant in vant, si flacara a fost intunecata, precum si arsa. El a provocat o singura picatura din partile laterale profunde si le-a pus la un loc- picatura si flacara- si a creat lumea cu ele, lumea ZA.

Guvernarea Superioara descinde catre noi din sistemul numit GAR al Lumii Atzilut. Sub ea, se afla Zeir Anpin pe care o denumim Creator, pentru ca el este Cel Superior care este in relatie cu Malchut a Lumii Atzilut, locul adunarii tuturor sufletelor.

In prezent, insa, sufletele noastre sunt sparte si se afla sub Malchut. Cand sufletele sparte doresc corectarea, ele inalta o rugaciune catre aceasta. Totusi, cum stiu ele ce implica, corectarea? Ele vor sa stea lipite! Ele spun: Suntem gata sa garantam unele pentru altele si sa ne unim! Malchut inseamna ansamblul tuturor sufletelor care tanjesc dupa Creator (Isra-El). Doar acela care vrea fara exceptie sa fie impreuna cu ceilalti, va fi capabil sa intre in Malchut; cu exceptia celui care nu va dori.

Conditia este foarte clara si simpla, si oricine este binevenit. Usa este deschisa, intrati! Dar la intrare, veti avea de indeplinit o conditie, si daca o veti indeplini, veti intra, daca nu, nu veti intra. Daca vreti sa veniti, pregatiti-va.

Toate sufletele care intra in Malchut vin impreuna si ridica o ruga catre Creator (Zeir Anpin). Aceasta rugaciune este o cerere de a deveni similari cu El. La inceput, cu ajutorul grupului, noi ne rugam intai la Malchut. Din Malchut, noi ne ridicam ruga (MAN) mai departe, la Zeir Anpin. Zer Anpin colecteaza rugaciunile noastre si le ridica spre Bina (Ima Ilaa), si acolo, el primeste in numele nostru forta, Lumina, si ecranele anti-egoiste. Apoi, el descinde si trece aceasta forta in jos lui Malchut, care il trece apoi sufletelor incluse in ea. In acest fel, oricui a intrat in Malchut i se garanteaza intreaga Lumina promisa lui, de Sus.

Despre acestea toate vorbeste Zohar-ul. Si este singurul sistem care exista in Univers.

Din partea 2 Lectia Zilnica de Cabala 30.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar este coroana stiintei Cabala. Nu este o coincidenta ca detine un loc special in tezaurul  patrimoniului umanitatii. Si nu este intamplator pur si simplu, faptul ca a trezit un astfel de respect si teama. Aceasta Carte constituie un mare cadou pe care l-am primit direct de la Creator. Este o forta speciala si minunata, capabila sa ne aduca pe noi toti la bunatate, eternitate si perfectiune.

Exact acesta este motivul, pentru care astazi – cand intreaga umanitate este la punctul de cotitura, al dezvoltarii sale – aceasta Carte a fost dezvaluita. Nicio alta carte (nici chiar, oricare dintre celelalte carti de Cabala, al caror scop este de a ne ridica la Lumea Superioara), nu se poate compara cu Cartea Zohar, in ceea ce priveste forta sa de influenta. Aceasta angajeaza, cucereste si atrage cititorul intr-o asemenea masura, incat el doreste sa se intoarca la ea, sa fie sub influenta ei, din nou si din nou.

Pentru cititorul care e deja adancit in ea, aceasta devine o sursa de energie, forta si viata. Aceasta carte dezvaluie secretele ambelor lumi, Cea Superioara si aceasta lume, pe care astazi, stiinta este inca incapabila sa o dezvaluie. Cu ajutorul Cartii Zohar putem intelege ce se intampla cu noi, reveleaza o noua viata pentru noi insine, si ne uneste cu sursa bunatatii si implinirii perfecte.

Scopul acestei carti este de a pregati cititorul pentru studiul Cartii Zohar. Ghidul pentru Cartea Zohar este menit sa fie studiat in mod independent, astfel cum reiese si din titlu, ca un ghid pentru Cartea  Zohar, si nu presupune niciun fel de cunostinte preliminare in intelepciunea Cabalei.

Filed under: Carti, Zohar - Niciun comentariu→

Fragmente din viitoarea mea carte, Ghidul pentru cartea Zohar

Pentru a simti ce este descris aici, haideti sa luam un exemplu: Sa presupunem ca fac o vizita acasa, unei persoane foarte distinse. Ospitaliera gazda imi ofera cele mai fine delicatese, ma invita sa jucam o partida de golf, si sa ascult muzica clasica. Totusi, eu sunt un simplu om si nu sunt interesat de nimic din toate acestea pentru ca nu am nicio legatura cu niciuna dintre aceste placeri. Nu le-am experimentat niciodata in viata mea, si de aceea nu le doresc.

Privesc la gazda surprinsa si spun: ‘Ce vrei de la mine? Nu am venit aici pentru ca sa imi placa lucrurile pe care tu le iubesti. Vreau sa ma bucur de lucrurile pe care le iubesc eu’! Gazda raspunde: ‘Dragul meu prieten, vreau sa iti daruiesc aceste placeri minunate. Nici nu iti poti imagina cat de extraordinare sunt. Incearca sa te obisnuiesti un pic cu ele si vei descoperi inalte si infinite placeri, care sunt incomparabile cu cele cu care erai obisnuit’.

Deci ce sa fac? Pot avea incredere in gazda si pot incerca sa o las sa ma invete noile gusturi, chiar daca nu sunt obisnuit cu ele si deci nu sunt atras de ele. Treptat, totusi, voi invata sa simt in ele o aroma speciala, cereasca. Sau, ii pot spune gazdei mele ospitaliere,’ Stii ceva? Imi este greu sa ma obisnuiesc cu aceste gusturi noi si cu aceste conditii dificile si sa imi uit toate obiceiurile. Nu pot face asta. Lasa-ma in pace sa ma intorc la viata mea simpla’. Ce mi-ar spune gazda? ‘Sigur, du-te’.

Totusi, atunci cand ma intorc la viata mea obisnuita, incep sa experimentez stari neplacute. Atunci imi amintesc de gazda mea care imi descria alte gusturi, mai inalte, asa ca ma intorc la ea. Acest proces se poate repeta de cateva ori, in timp ce eu ma intorc la viata mea trecuta si apoi din nou la gazda.

In final, voi realiza ca nu este alta cale: trebuie pur si simplu sa ma intorc la gazda mea astfel incat ea sa ma ajute sa inlocuiesc definitiv gusturile mele cu ale ei. Stiu de acum ca voi savura gustul vietii prin ele.

Filed under: Carti, Zohar - Niciun comentariu→

Din articolul lui Rabash Cine este cauza rugaciunii?: O persoana trebuie sa spuna: Daca nu eu, cine ma va ajuta, si daca nu acum, atunci cand? Prin urmare, este interzis sa incetinim chiar si pentru un moment, si nu putem astepta un moment mai bun pentru a incepe angajarea noastra in munca spirituala.

Asta inseamna ca trebuie sa fim intotdeauna gata sa ne intoarcem  cu o cerere catre Creator, pe care sa o clarificam si sa o redefinim, pana cand obtinem un raspuns.

Totusi, dupa actiunea unei persoane, aceasta ar trebui sa creada ca nu omul este cel care il cheama pe Creator, ci dimpotriva, Creatorul face asta. Iar motivul pentru aceasta apropiere vine, mai degraba, de la Creator decat de la om…. Astfel, inainte de a se ruga, persoana trebuie sa ii multumeasca intai Creatorului pentru chemarea lui care are scopul de a-l aduce mai aproape de El.

In acest fel, noi ne stabilim pe noi insine pe linie, acolo unde Lumina se extinde la noi in toate stadiile sale. Si daca imi amintesc, inteleg, simt, si imi mentin gandul ca trezirea spirituala vine la mine de la Creator, asta inseamna ca am deja o initiala conexiune. Cu ajutorul acestei initiale treziri spirituale de la Creator, pot apela inapoi pe Creator cu cererea mea.

Multumind Fortei Superioare pentru trezirea pe care mi-a trimis-o, inseamna ca am un prim contact cu aceasta, alegand directia corecta catre Creator: din toate directiile, la 360 de grade. Alegerea acestei directii este prima actiune pe care putem sa o ducem la bun sfarsit.

Aceasta este similara cu parabola despre fiul Regelui care a sapat un tunel sub casa tatalui sau, pentru a fura o livra de aur de la acesta. Si acest tunel a fost sapat din doua parti- din interior si din exterior, pentru ca, si tatal la randul  sau, a sapat un tunel catre fiul sau cu dorinta de a-l multumi pe acesta cat mai curand.

Cu alte cuvinte, Creatorul ne da intai trezirea, si ca urmare o rugaciune se naste in noi. Totusi, aceasta rugaciune nu va fi o simpla cerere, o dorinta reala se va revela in noi, si ca raspuns la aceasta dorinta ni se va da de Sus forta de a darui.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala, 28.07.10, Articolul, Cine este cauza rugaciunii?

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→

Suntem creati din materialul dorintei de placere. Prin urmare, avem nevoie de energie sub forma de placere pentru a efectua orice actiune fizica sau mentala. Cu alte cuvinte, nimic nu se misca in lumea noastra fara un stimul egoist. Constient sau inconstient, masura noastra este dorinta de placere, si in evaluarea acestei dorinte fiecare lucru dobandeste calitatile sale: culoare, greutate, inaltime, si distanta.

Pentru a avea succes in aceasta lume, noi trebuie sa avem o masura corecta a valorilor, sau cu alte cuvinte, o setare corecta a dorintei de placere. Si asta ii invatam pe copiii nostri: sa se lupte pentru lucrurile bune si sa le evite pe cele dureroase. A te distanta de rau, inseamna a nu avea energia sa lucrezi pentru asta.

Oricum, nu exista motivatie in dorinta noastra de placere, in atingerea spiritualului, dorinta de daruire! In fond, lumea spirituala este opusa mie; este dorinta de daruire mai curand, decat de a primi placere. Acest atribut nu exista deloc in mine. Prin urmare, eu nu simt lumea spirituala. Eu pot vedea doar ceea ce pot evalua ca fiind mai mult sau mai putin valoros doar prin dorinta de placere, determinand daca este ceva apropiat mie, si deci important, sau distant si nesemnificativ.

In spiritualitate, proprietatea de a darui, toate criteriile, gandurile, si actiunile se bazeaza doar pe daruire. Totusi, dorinta mea de placere nu intelege ce este asta. Daruirea trece prin mine ca o invizibila lumina, pe care nu o simt in niciun fel. Lumi intregi si actiuni au loc langa mine, si eu le observ in dorinta mea de placere, la fel cum un animal nu intelege senzatiile unei fiinte umane.

Ce pot face daca asa sunt creat? Toate lumile, si cel mai important Acela care ma controleaza, Creatorul Insusi, nu este observat de mine! Pentru a simti acestea trebuie sa incep sa pretuiesc proprietatea de a darui.

De aceea ne este dat mediul: cartile, profesorul, si prietenii, pentru ca ei sa insufle importanta daruirii in mine. Desi eu personal nu cred asta, ei mi-o spun, si parerea lor este importanta pentru mine. Sunt creat pentru a absorbi influenta mediului, si ceea ce este important pentru oamenii care ma inconjoara devine important si pentru mine.

Astfel, chiar daruirea, care nu are valoare pentru mine, incepe sa capete importanta, daca toti vorbesc despre asta. Devine importanta pentru dorinta mea de placere, precum o achizitie buna. Sunt dispus sa depun efort pentru a atrage Lumina Superioara care imi aduce dorinta de a darui pentru ca aceasta este importanta pentru dorinta mea de placere. In Cabala aceasta este numita munca spirituala pentru sine, Lo Lishma.

Totusi, Lumina Superioara pe care o atrag ma schimba si inlocuieste dorinta de a avea placere, cu dorinta de a da placere (de la Lo Lishma, la Lishma). Apoi eu percep Lumea Superioara.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala, 30.07.10, Shamati, Art. 15

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→