Dragi prieteni, va rog sa adresati intrebari despre aceste pasaje din marii Cabalisti, promit sa va raspund. Comentariile din paranteze imi apartin.

Urmand Caile Cabalistilor

Nu am gasit nicio carte despre intelepciunea adevarului care sa preceada Cartea Zohar a lui Rashbi, de vreme ce toate cartile despre intelepciune dinaintea acesteia (Cartii Zohar) nu sunt categorizate ca interpretari ale intelepciunii. In schimb, acestea sunt simple sesizari (scurte, explicatii incomplete) fara o ordine a cauzei si efectului, asa cum este cunoscuta acelora care gasesc cunoasterea, deci departe de intelegerea cuvintelor sale (aleatoriu si inexact).

-Baal HaSulam, Descoperind o Parte, Acoperind Doua

Filed under: Surse Cabaliste - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca totul in lume depinde numai de oamenii care se angajeaza in dezvoltarea spirituala, asta inseamna ca noi suntem responsabili pentru toate suferintele care se intampla in lume?

Raspuns: Nu, nu noi provocam suferinta in lume. Din contra, atragem Lumina si transferam suferinta de la nivel corporal la un nivel de suferinta spirituala. Ca rezultat, in loc de suferinta datorata razboaielor, bolilor si celelorlalte probleme, suferim din faptul ca ne lipseste spiritualitatea. Asta este ceea ce da stiinta Cabalei unei persoane. O persoana sufera, dar nu este o suferinta adevarata, deoarece sufera de iubire.

Daca sunt invitat la o masa, peste cateva ore, atunci voi evita sa mananc acum pentru a-mi pastra apetitul pentru masa. Similar, intelegerea faptului ca trebuie sa-mi pregatesc Kelim-Vasele spirituale este numita suferinta din iubire. Totusi, chiar si cand Kelim ale noastre sunt goale, suntem capabili sa simtim o slaba iluminare in anticiparea urmatoarei noastre intalniri cu oamenii pe care ii iubim. Asta trebuie sa aducem umanitatii. Trebuie sa le aratam ca exista o solutie la loviturile care se dezvolta in natura.

Acum intram intr-o perioada a problemelor ecologice care pot provoca suferinta si moarte pentru mii de oameni. Suntem martori la dezastre naturale, care apar peste tot in lume, incluzand China, Europa, Rusia si America. Singura cale de a ne salva de la aceste dezastre este de a ne pregatii vasele noastre spirituale. Nu trebuie sa ne pregatim vasele noastre in sens corporal, asteptand zeci de ani de suferinta inainte de realizarea finala, ca sa intelegem ca este un motiv si un scop al suferintei si ca avem o sansa. Sunt doua cai care duc la acelasi scop, calea Luminii si calea suferintei.

De ce trebuie sa suferim in van? Daca atragem Lumina, atunci revelam cat de opusi suntem ei, si suferim datorita faptului ca vedem o stare mai buna comparativ cu cea in care suntem acum. De aceea stiinta Cabalei ofera persoanei calea Luminii, in loc de calea suferintei.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 1.09.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Criza, globalizare, Iubire, Lectia zilnica, Suferinta - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce toate placerile palesc imediat? Sunt asa de bucuros cand cumpar o masina noua, dar o saptamana mai tarziu ma obisnuiesc cu ea si nu imi mai pasa de ea. Ce face ca placerea sa dispara? Daca Lumina si vasul sunt tot ceea ce exista, atunci nu ar trebui ca placerea sa fie eterna? De ce dispare?

Raspuns: Pentru ca kli-ul (vasul) se schimba. Masina nu dispare, dar dorinta mea devine mai mare si placerea primita de la detinerea masinii nu o mai umple. Schimbarea in dorinta este calitativa, nu cantitativa. In spiritualitate, cresterea este mai degraba calitativa, decat cantitativa.

Masina parcata langa casa mea este inca frumoasa si noua, dar nu ma mai excita ca inainte, chiar daca a trecut doar o saptamana. Asta se intampla, pentru ca o dorinta suplimentara (limba sarpelui primordial) s-a format in interiorul tau, facand fiinta umana din tine sa intrebe Ce imi aduce asta? Tu nici nu realizezi ca ai aceasta intrebare, dar ea totusi se trezeste in tine si strica toata placerea.

Dupa spargere sau caderea Pomului Cunoasterii, un punct al conexiunii cu Creatorul a iesit din fiecare tip de placere. Cand dorinta ta este umpluta, acel punct intreaba daca ai obtinut placerea eterna. Te forteaza imediat sa cauti o alta cale de a te satisface. Ai avansat in acest fel prin toata istoria, si nu ne-am fi dezvoltat daca nu ar fi fost asa. Asta diferentiaza o persoana de un animal: nasterea unor noi dorinte.

O nevoie subconstienta de a deveni similari cu Creatorul ne conduce in mod continuu inainte, din timpurile in care am iesit din pesteri, pana in zilele acestea, si asta este rezultatul pacatului primordial. Dorintele noastre (Adam si Eva) ar fi ramas ca la animale, daca fiinta omeneasca din noi nu ar fi crescut constant. Incepem sa simtim rusine referitor la Creator, pentru ca realizam cat de diferiti suntem de El. Rusinea este cea care ne face sa ne intrebam, Ce castig din asta?  In subconstient ne intrebam, De ce am nevoie de o masina daca incerc sa il descopar pe Creator? Chiar daca nu suntem constienti de conexiunea noastra cu Creatorul, acest gol care ne roade din interior vine de la El.

Din partea a patra a  Lectiei zilnice de Cabala, 2.09.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Egoism, Evolutie, Lectia zilnica, Torah - Niciun comentariu→