Pentru a ajunge la un nou nivel eu trebuie sa dobandesc o dorinta noua, greutatea inimii. Pot examina atunci aceasta si pot cere printr-o rugaciune, realizand ca eu nu pot ramane in acel egoism, ca ceea ce imi lipseste este proprietatea de a darui. Eu nu spun Creatorului ca ma simt rau si sa ii cer Lui sa faca mai bune lucrurile pentru mine. Rugaciunea mea poate fi doar asta: Este bine ca Tu mi-ai daruit acest rau, pentru a putea intelege cum sa doresc daruire si sa ma ridic la iubirea pentru ceilalti.

Eu nu cer ca raul sa fie inlaturat, pentru ca el este fundatia pe care o folosesc pentru a construi, altfel  as ramane un animal. In loc de asta, eu trebuie sa examinez acest rau, aceasta senzatie de goliciune, astfel incat sa il recunosc drept ajutor impotriva egoismului meu, care ma va convinge sa ma conectez cu ceilalti.

Eu multumesc pentru acest rau si sper ca el va persista, pentru ca altfel voi cadea inapoi in egoismul meu. Dar peste acest egoism, eu vreau sa constuiesc o atitudine de daruire catre ceilalti. Si prin urmare, vad raul ca un ajutor care ma elibereaza de dorintele mele egoiste, deoarece sentimentul neplacut imi permite sa ma deconectez de ele.

Daca o persoana se arde singura, nu va mai dori sa atinga obiectul care i-a provocat arsura. In mod similar, eu incep sa nu mai voiesc aceste dorinte, si peste ele construiesc o atitudine a daruirii. Asta cere un nou inceput, Rosh HaShana (Anul Nou), o stare in care nu imi mai doresc vechile impliniri pentru ca le simt ca nefaste. Dimpotriva, eu vreau acum sa construiesc o atitudine de daruire catre ceilalti. Aceasta transformare, tranzitia de la una la alta, este numita Inceputul Noului An.

Si atunci, dupa ce verific ca sunt incapabil sa fac asta de unul singur, ajung la Iom Kipur, avand doar dorinta, simtind insa, ca imi lipseste forta. Astfel ajung la rugaciune, si asta se numeste Ziua Ispasirii. In aceasta stare eu nu il judec pe Creator, ci mai degraba pe mine pentru ca imi lipseste puterea de a darui, si in asta sta pacatul meu.

Acesta este motivul strigatului meu de Iom Kipur cand imi ispasesc pacatele mele. Adevaratul inteles al Zilei Ispasirii este revelarea Kli-ului care este gata pentru a fi corectat. Este un punct de cotitura de Rosh Hashana, momentul in care decid sa resping vechile dorinte, fac eforturi sa ma apropii de daruire. Dar in cele 10 zile de la Rosh HaShana, pana la Iom Kipur am verificat ca sunt incapabil de daruire. Si acum pentru prima data, ma intorc spre Creator cu un apel autentic si dobandesc contactul cu El.

Acest apel ajunge in sfarsit la El, pentru ca eu nu cer implinirea, ci doar forta corectiei.

Si astfel ajung la poarta rugaciunii.

Din partea 4 Lectia zilnica de Cabala, 15.09.10, Extrase -despre Iom Kipur

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Munca interioara, Rugaciune, Sarbatori - Niciun comentariu→

Noi avem o problema in perceperea Cartii Zohar, pentru ca, desi Rashbi a scris-o pentru timpurile noastre, el a facut asta de la inaltimea sufletului sau si a folosit un stil  vechi de acum 2000 de ani. Evident, aceasta carte nu ni se potriveste in aceasta forma, deoarece noi suntem la sfarsitul exilului nostru, absolut detasati de lumea spirituala. Prin urmare, nu stim cum sa deschidem aceasta carte si cum sa o folosim pentru a lucra pe noi insine.

De aceea Baal HaSulam a creat o Scara (Sulam) pentru noi, astfel incat noi sa ne putem urca pana la inaltimea Cartii Zohar. Si nu conteaza cat de mult putem intelege din aceasta carte! Adevarul este ca noi nu intelegem comentariul sau cartea insasi. Cu toate acestea, comentariul creeaza o legatura intre mine si textul original al Zohar-ului.

Acelasi lucru se intampla la fiecare grad. Pe masura ce urcam gradele, intram in Cartea Zohar, prin Comentariul Sulam. Fara acest comentariu ne este imposibil sa ne conectam la Cartea Zohar.

Sulam nu este necesar pentru a intelege, ci pentru ca noi sa atingem unitatea interioara. Chiar daca nu inteleg Comentariul Sulam sau Cartea Zohar, eu trebuie sa le folosesc pentru a ma conecta la sursa – Zohar-ul incepe sa ma influenteze.

La inceput, Sulam este necesar pentru a ma conecta la Lumina care Corecteaza. Fara asta nu am avea posibilitatea de a folosi aceste minunate cai.

Pe masura ce citesc, sunt influentat de Lumina, prin studiu si grup, si Lumina trezeste in mine, noi proprietati. Aceste noi proprietati imi permit sa stabilesc un contact real cu Cartea Zohar si sa incep sa simt ce se intampla acolo, ce este scris acolo. Doar atunci vom putea vorbi despre intelegerea Zohar-ului.

Din partea 4 Lectia zilnica de Cabala, 16.09.10, Comemorarea lui Baal HaSulam

Filed under: Lectia zilnica, Sarbatori, Surse Cabaliste, Zohar - Niciun comentariu→

Munca spirituala reincepe in mod constant. Trebuie sa intelegem asta, sa acceptam asta, si sa fim recunoscatori pentru acest nou inceput. O persoana incepe intotdeauna, ca si cum nu ar fi avut nimic inainte. Totul se sterge.

Nukva se intoarce intotdeauna la starea sa de inceput (virgina). Asta inseamna ca, eu nu retin niciuna dintre experientele mele de viata in calea mea catre El; intregul contact cu Mirele, sau Creatorul dispare. O persoana nu ar rebui sa ia cu sine nimic din trecut. Este exact invers: El ar trebui sa se roage sa primeasca abilitatea de a uita totul. Este mai bine daca nu stie nimic.

In dorinta noastra egoista, suntem incapabili sa ne imaginam cum poate o persoana sa isi respinga experienta. Avem nevoie de minte doar pentru a incepe de la zero de fiecare data, de la o foaie alba de hartie. Daca suntem capabili sa facem asta, atunci suntem cu adevarat aproape de credinta sau daruire.

Nu am vevoie de minte pentru a darui. Tot ceea ce am nevoie este o atitudine pura care nu se leaga prin nimic de o stare trecuta, care era desigur corupta, pentru ca nu am atins Infinitatea si Sfarsitul Corectiei. Prin urmare, Nukva si Zeir Anpin se intorc de fiecare data la starea lor minima, un punct si sase Sfirot.

O persoana are nevoie sa invete acest lucru ca pe o conditie necesara pentru avansarea sa pe care sa incerce sa o accepte cu intelegere, iubire, si bucurie de fecare data cand incepe de la zero.

Din partea 3 Lectia zilnica de Cabala, 15.09.10, Studiul celor Zece Sfirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce oamenii privesc Iom Kipur ca pe o zi trista si jalnica?

Raspuns: Asta pentru ca oamenii nu inteleg ca ceea ce este perceput ca fiind trist poate fi o trambulina catre bine pentru ca ce este privit ca bun sau rau depinde de atitudinea persoanei. De exemplu, daca in timpul unei vizite de rutina la doctor o persoana descopera ca este bolnava, raul a fost revelat pentru a putea fi tratat. Deci revelarea raului a fost buna.

Totusi, este scris, Opinia oamenilor obisnuiti este opusa parerii Torei, si o persoana se impinge pe sine departe de corectie. El nu intelege de ce are nevoie de asta. El se plange ca se simte rau si il roaga pe Creator sa-l faca sa se simta bine. Adica, el isi plange egoismul si se vaita ca, Creatorul nu il implineste. Este ca si cum L-ar intreba pe Creator De ce esti atat de rau si crud? Cu ce te-ar afecta pe Tine daca  m-ai lasa sa ma bucur? El nu intelege ca revelarea raului este in beneficiul sau, astfel incat sa poata creste.

Bazandu-ne pe mii de ani de istorie, noi ar trebui sa intelegem in final ca, Creatorul respunde doar unei dorinte care este indreptata spre corectarea si scopul creatiei. Orice alta cerere ramane fara raspuns. Este acum timpul sa explicam tuturor ce inseamna sa vina la Ziua Judecatii: pentru a revela Am creat inclinatia rea, apoi Am creat Tora, pentru corectarea acesteia si in final pentru ca Lumina Torei corecteaza.

Din partea 4 Lectia zilnica de Cabala, 16.09.10, Extrase -despre Iom Kipur

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Religie - Niciun comentariu→

Iom Kipur, Ziua Ispasirii, este o stare in care Kli-ul (dorinta) pe care vrem sa o corectam este revelata. Rabash scrie in multe articole ca o persoana intampina Ziua Ispasirii, in functie de starea sa interioara, care poate fi revelata fara nicio legatura cu venirea sarbatorii conform calendarului.

Fiecare dintre noi trece prin aceste stari in dezvoltarea sa, inclusiv urcari numite Rosh HaShana (Anul Nou), Iom Kipur (Ziua Ispasirii) etc. Iom Kipur este o stare foarte elevata. O mare Lumina ne influenteaza pentru a revela acest grad in noi, si este necesara o intreaga secventa de actiuni. O persoana trebuie sa depuna un mare efort in grup, in unificarea noastra, unde a aparut odata spargerea. Locul spargerii ne este dat astfel incat noi sa il putem corecta. Apoi vom putea intelege ce inseamna corectare, care este structura acestui loc, si cum Forta Superioara a creat-o si o sustine in continuare. Ca rezultat, noi il descoperim pe Creator.

Pentru a ajunge la aceasta, noi depunem eforturi in conformitate cu principala regula din Tora: Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti. Asa cum ne sfatuiesc Cabalistii, noi actulaizam aceasta intr-un grup sau in mai multe grupruri mici, in loc de toata umanitatea, doarece acest lucru ar fi imposibil. Prin incercarea de a realiza aceasta regula in unificarea dintre noi, in conformitate cu metoda Cabalei, noi trecem de la iubirea pentru fiintele create, la iubirea pentru Creator si descoperim in ce masura nu suntem in proprietatea de iubire si daruire.

Noi nu vorbim despre viata din aceasta lume si cat de bine sau rau ne simtim.  Noi nu verificam binele si raul, in conformitate cu aceasta, nici nu ajungem la Ziua Ispasirii in acest fel. Doar fiind intr-un grup, aspirand catre conectarea dintre noi, si trezind Lumina care Corecteaza, ajung sa vad cat de consumat sunt de ura si respingere referitor la prietenii mei, care incearca sa se uneasca pentru a-L revela pe Creator in cadrul grupului.

Eu revelez forta separarii, forta spargerii in mine, si doar in functie de aceasta forta pot spune ca am revelat raul. Atunci, cu acest rau, pot veni la Creator si sa cer corectie de la El. Ziua Ispasirii devine atunci o zi a bucuriei pentru ca eu revelez afectiunea egoismului meu, natura mea care are nevoie sa fie corectata. Eu revelez conditia Eu am creat egoismul, si acum pot cere Creatorului Tora, care este forta de a o corecta. Este scris, Am creat egoismul (inclinatia rea) si am creat Tora pentru corectare pentru ca Lumina din ea reintoarce persoana la Sursa (la Creator).

Intai trebuie sa muncim din greu la unificarea dintre noi, si apoi Lumina Superioara straluceste asupra noastra de la nivelui ELUL (care vine de la Eu sunt pentru Iubitul meu si Iubitul meu este pentru mine). Atunci noi ajungem la Rosh HaShana, o stare in care ne dorim un nou inceput, noi schimbari pe cale, unitatea dintre noi, nasterea unui nou sistem sau a unei noi fiinte umane (Adam), in noi. Si doar dupa ce trecand prin toate acestea ajungem la starea in care controlam toate cele zece calitati ale noastre. La 10 zile dupa Anul Nou, care marcheaza inceputul noii cai, ajungem la Ziua Ispasirii.

In acel moment, pe de o parte noi suntem cu adevarat intr-o stare de completa disperare si lipsa de putere, iar pe de alta parte experimentam o mare bucurie pentru ca, in sfarsit putem plange dupa Creator rugandu-L sa ne ajute, avand  incredere completa ca El ne va ajuta. Avem aceasta incredere pentru ca noi ne-am verificat deja si am ajuns la realizarea faptului ca toti traim doar in rau, incapabili sa facem ceva referitor la acest lucru. Insa acum, in virtutea legaturii dintre noi, avem increderea ca, Creatorul ne ajuta si doar astepta acest moment.

Baal HaSulam scrie ca Nu exista moment mai fericit in viata unei persoane decat atunci cand descopera cat de lipsit de putere este si pierde credinta in propriile puteri, deoarece el a depus toate eforturile posibile de care a fost capabil, dar nu a dobandit nimic. Aceasta pentru ca in mod sigur in acest moment, in timpul acestei stari, el este pregatit pentru o rugaciune completa si clara catre Creator! Acest moment este numit Ziua Ispasirii. Din acest moment incolo, o persoana poate fi sigura ca va primi Lumina Corectiei.

Din partea 4 Lectia zilnica de Cabala, 15.09.10, Iom Kipur

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Rugaciune, Sarbatori - Niciun comentariu→