Intrebare: De ce este asa de important sa ai un grup pentru studiul Cabalei?

Raspuns: Rolul unui grup Cabalist este similar cu cel al familiei, prietenilor, rudelor, protectiei sociale si asigurarii medicale, din viata noastra. Daca sunt intr-o situatie grea, ma imbolnavesc sau imi pierd slujba, exista un sistem care ma ajuta in acele momente grele.

Sistemul sprijinului reciproc in dezvoltarea spirituala este numit garantie reciproca (Arvut). Viteza avansarii catre scop – relevarea Creatorului – depinde de taria acestui sistem. El influenteaza toata lumea si puterea sa se acumuleaza datorita eforturilor noastre comune.

Rabash scrie: Ne-am adunat aici ca sa punem bazele unei societati pentru toti aceia care doresc sa se ridice la nivelul de om (Adam) si sa nu ramana la cel de animal. Cand luam decizia de a urma metoda lui Baal HaSulam, de a ne ridica deasupra egoismului si de a-L descoperi pe Creator in conexiunea dintre noi, facem deja  o intelegere.

Trebuie sa ne ajutam unul pe celalalt, pentru a da importanta scopului si Creatorului, vazand pe toti prietenii ca cei mai mari din generatie, inspirandu-i cu maretiea scopului spiritual si intelegand insignifianta noastra. Garantez prietenilor ca ii voi ajuta cu asta, indiferent in ce stare ma voi afla. Acestea sunt conditiile intelegerii noastre.

Conform acestora, pot fi doua stari:

1. Fie sprijin grupul in inspiratie, putere, unitate si maretie a Creatorului,
2. Fie, de indata ce devin slab, ei incep sa aiba grija de mine.

Este ca in cazul a doua vase care comunica. In momentul in care o picatura de apa este scoasa dintr-unul, apa imediat curge in el din celalalt si nivelul apei se egalizeaza. Marimea volumului fiecarui vas nu conteaza: daca sunt conectate, nivelul apei va fi la fel in ambele.

In acest fel suntem conectati la grup. Ei imi dau tarie si eu le dau tarie, lor. Este imposibil sa avansezi fara o asemenea garantie reciproca.

Din lectia despre articolele lui Rabash, 17.09.10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum a putut Rabash sa descrie starile prin care trece o persoana?

Raspuns: Aceasta este calea fiecarui suflet. Doar ca sufletului lui Rabash i-a fost acordata abilitatea de a scrie despre asta.

In trecut, sulfetele au trecut prin aceleasi stari si au atins nivele chiar mai inalte. In Torah, Moise descrie intrega cale cu toate detaliile, doar ca nu le vedem.

Apoi a venit Rabash si a adus explicatiile la un nivel mai jos, mai aproape de noi, exprimandu-le intr-un limbaj pe care il intelegem – limbajul sentimentelor. Baal HaSulam a descris de asemenea, aceleasi stari, dar folosind limbajul Luminii si a dorintei, doua forte.

Corpul uman reactioneaza la diferite substante. Una ma excita, alta ma calmeaza si alta ma face fericit. Si aici vorbim despre componente spirituale care te trezesc. Mai intai este senzatia, care este apoi ordonata, masurata si sistematizata conform legii interactiunii dintre Lumina si vas.

Rabash scrie despre lucruri prezente in viata spirituala, similar felului in care ai descrie tu, un mic dejun: o jumatate de rosie, un sfert de castravete, paine, branza, unt, cafea cu zahar, etc. Cand oamenii aud de asta, ei simt ceea ce ai simtit si tu.

Diferenta este, ca descrierea spirituala este experimentata mult mai adanc si mult mai in detaliu: exact ce tip de branza, ce tip de lapte, unde a fost produs, ce fel de vaca l-a furnizat, cine l-a facut, cine l-a vandut, ce fel de cutit a fost folosit pentru taiere, ce fel de cutit a fost folosit pentru ungerea pe paine, etc. Intelegi toate astea.

Dar cel mai important, in interiorul a toate acestea, descoperi importanta Daruitorului. Toate aceste componente te ajuta sa-l dobandesti pe El. Aceasta este revelarea Creatorului de catre creatie.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 20.09.10, Maretia unei persoane depinde de credinta sa in viitor

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este credinta constanta?

Raspuns: Credinta este o forta pe care o primesc de la Creator. Ma ilumineaza, tinandu-ma deasupra dorintelor mele, a naturii mele, ca un magnet care tine piese din metal, in aer, impotriva gravitatiei.

Exista doua forte: forta gravitatiei (vointa de a primi placere) si forta daruirii (puterea credintei, magnetul) care atrage piesele de metal, in sus. Aceste doua forte se opun una alteia. Daca forta credintei pe care o radiaza Creatorul catre mine ma tine in sus, deasupra dorintei de a simti placere, sunt drept. Daca Creatorul imi da drumul, eu cad imediat in egoism si atunci sunt pacatos.

Ce inseamna credinta constanta? Obtin starea in care conexiunea mea cu grupul suplineste aspiratia mea constanta catre daruire, si este astfel, daca am facut un legamant cu grupul privind sprijinul reciproc si Creatorul devine martor la asta, promitand sa ne ilumineze tot timpul, tinandu-ne  in daruire (credinta deasupra ratiunii), deasupra vointei de a primi.

Din lectia despre articolele lui Rabash, 17.09.10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

De Ziua Judecatii, citim povestea lui Ioan, profetul pe care Creatorul l-a instruit sa calatoreasca in Ninive pentru a-i trezi pe oamenii de acolo ca sa faca fapte bune. Totusi, Ioan a decis sa fuga de Creator. S-a imbarcat pe o nava si a decis sa calatoreasca departe, foarte departe. Dar Creatorul a creat o furtuna pe mare si, atunci cand marinarii de pe corabie au aflat ca Ioan este cauza furtunii, l-au aruncat in mare. O balena l-a inghitit pe Ioan si l-a adus la tarm, in cetatea Ninive.

Ioan a mers in cetate si, dupa ce a vorbit cu oamenii, ei s-au intors de la rau si au obtinut iubirea unul fata de celalalt. In acest fel, Ioan a indeplinit cererea Creatorului, impotriva vointei proprii.

Ioan, imbarcandu-se pe corabie, este sufletul care descinde intr-un corp uman, pentru ca o persoana din aceasta lume este ca o corabie intr-o furtuna pe mare. Sufletul vine in corp, pentru a obtine corectia prin conectarea cu alte suflete. Se poate conecta si ii poate iubi pe ceilalti, tocmai prin dorintele egoiste de a primi placere ca se poate corecta, folosind egoismul si inclinatia de a-i respinge pe ceilalti. In acest fel se dezvolta sufletul din punctul daruirii, pana la nivelul si maretia Creatorului.

Acest punct al daruirii conecteaza la sine, in mod gradual, tot mai mari dorinte egoiste. Dorintele care nu se pot utiliza inca de dragul daruirii sunt lasate nefolosite (restrictionate). Asta se intampla gradual, de 125 ori, pana cand punctul isi transfera toate dorintele de a primi placere.

Creatorul trimite punctul de daruire, radacina sufletului (profetul Ioan), in aceasta lume si in dorintele unei persoane (corabia). Marinarii si capitanul sunt ingerii, adica agentii Creatorului care il inconjoara pe om.

Ioan are nevoie sa-si trezeasca dorintele pentru corectare, sa se conecteze cu toate sufletele (cetatea Ninive) si sa le trezeasca pentru corectie. El trebuie sa intoarca inclinatia rea, in -buna si in iubire unul fata de celalalt. Altfel, ei vor esua in egoism si ura, care ii va duce la moarte.

Pentru a face asta, trebuie sa atragem ajutorul Luminii. Asta inseamna sa cerem sau sa strigam dupa ajutor. In functie de cat de tare strigam, Lumina ridica o parte din dorintele noastre de a primi placere si le conecteaza la actiunea de daruire.

In acest fel, noi transferam toate dorintele din lumea noastra, de la dorinte de dragul nostru, in lumea urmatoare, la dorinte de dragul celorlalti. Actionand astfel, noi intram in lumea Creatorului, unde ne percepem pe noi si lumea, prin calitatea de daruire, experimentand o existenta eterna si perfecta.

Povestea profetului Ioan vorbeste despre felul in care ne va forta Creatorul – fie prin metoda buna fie prin metoda suferintei – sa diseminam Cabala – metoda corectarii lumii – in intreaga lume. De aceea este scris: Pentru asta, alege viata, exact ceea ce reprezinta Ziua Judecatii.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 17.09.10, Extrase -despre Iom Kipur

Filed under: Lectia zilnica, Sarbatori - Niciun comentariu→

Forta credintei este iluminarea care se extinde de Sus si este privita ca marturia Creatorului, asa cum este scris: Creatorul va depune marturie ca el (omul) nu se va mai intoarce la egoism. Prin ce confirma Creatorul? El confirma prin proprietatea Sa, Lumina simpla. Totusi, prin extinderea catre noi prin sistemul lumilor, Lumina simpla se formeaza in iluminarea a trei linii si straluceste catre noi din linia mijlocie.

Aceasta imi da mie oportunitatea de a realiza raul meu (prin compararea binelui – linia de dreapta, cu raul – linia de stanga), de a efectua analiza adevar/fals peste amar/dulce, de a urca in daruire (care se numeste credinta deasupra ratiunii), deasupra vointei de a primi, si de a ma construi in linia mijlocie urmand exemplul Luminii (proprietatea Creatorului, din linia mijlocie, martuia Sa) care se extinde in mine.

Vad acele modele pe care mi le ofera Creatorul, primesc forte de la El si ma construiesc pe mine insumi in similaritate cu El. Dar toate acestea sunt posibile in timp ce Creatorul ma ilumineaza, eu neavand puterea credintei de unul singur. Aceasta se numeste marturia (testimoniul) Creatorului.

Din lectia despre articolele lui Rabash, 17.09.10

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce ma motiveaza sa tin legamantul pe care l-am facut cu Creatorul?

Raspuns: Nimic! Sa presupunem ca sunt indragostit de o fata. O luna mai tarziu nu o mai doresc. Ce ar trebui sa fac? Oamenii imi spun: Trebuie sa ramai cu ea pe viata. Dar de ce trebuie? Ar fi o minciuna, si nu dorinta inimii mele. Daca o urasc acum, cum voi putea sa fiu in stare sa traiesc toata viata cu ea? Cum, atunci, ne vom obliga la casatorie? Realizam ca nu suntem in stare sa traim cu acelasi sentiment al iubirii (pasiunii) nebune pentru totdeauna si ca asta ar fi o minciuna.

Casatoria are o Radacina Superiora: uniunea dintre Creator si fiinta creata, intemeiata pe dobandirea Scopului Inalt, nu a iubirii corporale. Iubirea este definita ca sprijin si asistenta reciproca pentru atingerea acestui obiectiv.

Daca inteleg acest principiu, ma pot ridica deasupra dorintei mele de a primi placere si pot merge pe calea vietii mele prin daruire. Nu semnez o promisiune ca voi iubi daruirea toata viata mea; asta este imposibil, si de aceea nici macar nu vorbim despre asta. Mai degraba, semnez promisiunea spunand ca il voi trata intotdeauna pe Creator ca Maret si ca doresc sa il dobandesc prin facerea unui legamant cu El. De aceea este scris: Sot si sotie si Creatorul intre ei. Altfel, nu ar fi o casatorie.

Este Gazda cea care conteaza pentru mine si nu masa Lui plina de tratatii delicioase, care sta intre noi. Tratatia (Bunatatile) servesc ca un prim contact intre noi, pana cand devin capabil sa construiesc o conexiune mai mare cu Gazda, pentru a obtine aceasta conexiune mare. In alte cuvinte, legamantul pe care il facem cu Gazda nu se intampla la nivelul iubirii dintre noi sau pentru ca El imi furnizeaza o anumita tratatie (bunatati), ca in cazul unui tanar si o tanara care se casatoresc datorita dragostei animale dintre ei. Din contra, ne apreciem unul pe celalalt, deoarece conexiunea dintre noi ne permite sa obtinem Radacina Superioara, scopul spiritual dorit.

Acum, se naste o intrebare: Cum poate ramane cineva concentrat pe acest scop solemn? De aceea ne trebuie un grup. Acolo este locul in care ai garantia si aceasta iti da forta credintei care iti va servi intotdeauna drept combustibil. Nu poti obtine asta pe cont propriu. Nici macar Creatorul nu te va sustine daca nu faci efortul.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 17.09.10, Niciun pacat nu anuleaza o fapta buna

Filed under: Casatorie, Iubire, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Dupa ce a studiat un anumit numar de ani intr-un grup Cabalist, o persoana ajunge la concluzia ca pentru a progresa in continuare ii trebuie o forta straina. Ii trebuie cativa ani sa ajunga la concluzia ca singur este incapabil sa dobandeasca revelarea lumii spirituale, a Creatorului. La inceput, vrea sa avanseze prin invatarea cunostintelor intelepciunii Cabala si, de aceea se straduie sa studieze mai mult. Mai tarziu vrea sa participe la diseminare, gandindu-se ca va obtine ce doreste prin forta si putere.

O persoana asociaza avansarea spirituala cu orice altceva, in afara de dorinta de a darui. Cu toate acestea, ea trece printr-un proces al dezvoltarii spirituale, in timp ce studiaza in grup si Lumina o influenteaza, facand-o sa se intrebe: Ce se va intampla cu mine? Voi obtine vreodata calitatea de daruire? Gradual, daruirea incepe sa castige mai multa importanta in ochii ei.

Incepe in mod gradual sa simta faptul ca daruirea este foarte valoroasa si nu pote fi obtinuta prin nimic din aceasta lume. Vede ca aceia care au obtinut daruirea au ceva foarte pretios, cu o valoare de nedepasit. Si toate aceste realizari rezulta din influenta Luminii. Odata ce o persoana simte asta, ea este de acord cu toate conditiile grupului, astfel incat cei de aici devin garantii sai pentru obtinerea calitatii daruirii. Asta se intampla atunci cand o persoana este gata sa formeze o alianta cu ei.

Din partea intai a Lectiei zilnice de Cabala, 17.09.10, Niciun pacat nu anuleaza o fapta buna

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Rabash scrie ca, Creatorul aude rugaciunea fiecarei guri. Dar tu spui ca rugaciunea trebuie sa fie interna. Deci, ce rugaciune aude El?

Raspuns: O rugaciune este o dorinta care ajunge cu adevarat la Creator. Exista doar doua forte in lume: forta primirii (atractie) si forta daruirii (respingere). Si exista o lege a echivalentei de forma: in masura similaritatii lor, fortele (obiectele) se apropie si in masura deosebirii, ele se indeparteaza una de alta.

Deoarece Creatorul este vointa absoluta de a darui, El asteapta de la noi echivalenta cu El, unde vointa de a primi va fi dorinta de a deveni similar cu El si, de asemenea, sa devina o forta a daruirii. Pentru a asigura asta, El si-a plasat scanteile Sale, punctele in inima, punctul initial al calitatii de daruire, in vointa de primire, natura noastra. Si noi trebuie sa il cultivam.

Creatorul raspunde numai la o rugaciune a acestuia (a punctului din inima). Toate celelalte tipuri de rugaciuni nu ajung la El. Creatorul aude rugaciunea tuturor acelora care ii cer forta daruirii. Creatorul este o lege a daruirii, deci nu reactioneaza decat la rugamintile care cer abilitatea de a darui. Iar daca nu o cerem, Creatorul ne trimite suferinte mai mari, astfel incat sa putem intelege ceea ce trebuie sa cerem.

Din Lectia despre articolele lui Rabash, 17.09.10

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→

Intrebare: Cand citim Zohar-ul, eu imi imaginez constant, lucruri din aceasta lume. Ce ar trebui sa fac?

Raspuns: Asta nu conteaza. Daca doresti sa-L vezi pe Creator in spatele acestor imagini corporale, atunci este un lucru bun. Gradual, imaginile corporale, cum ar fi casa, Abraham, plante si animale, se vor transforma intr-o imagine de trasaturi si calitati. Toate cuvintele vor incepe sa-ti dea o impresie senzoriala, pentru ca totul este, de fapt, descris in senzatiile noastre.

Daca tu vezi numai imagini corporale si ti le imaginezi acum, este pentru ca, deocamdata tu traiesti in aceasta imagine a lumii, cu care esti obisnuit. Totusi, Lumina te va face, gradual, sa simti calitati, caracteristici si forte. In loc de cuvinte care descriu oameni, minerale, plante, animale, vei incepe sa simti calitatile fiecaruia dintre ele si vei face corelatii intre ele. Apoi vei incepe sa le asamblezi impreuna intr-o imagine, din impresiile si senzatiile interioare. Aceasta imagine iti va aparea din toate calitatile si detaliile naratiunii.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 20.09.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Dupa ce este spus si facut totul, rezultatul pe care il luam din studiul stiintei Cabala vine de la Lumina care Corecteaza. Ea ma influenteaza, elucidandu-mi intreaga imagine a realitatii si, ca rezultat eu percep lumea spirituala ca o imagine ce este prezentata in dorintele mele.

Dorintele mele sunt mijloace ale senzatiilor, si pentru ca o persoana sa se acordeze la Lumina care Corecteaza noi studiem Cartea Zohar. In timpul studiului eu caut o cale de a-L vedea pe Daruitor prin imaginea care rasare in mine. Aceasta imagine sta intre mine si Creator ca o masa umpluta cu alimente (pentru reimprospatarea fortelor), dar cine este in cealalta parte a mea? Cine este El, Cel care formeaza aceasta imagine in mine?

De aceea, tot ceea ce exista, intreaga lume si tot ceea ce imi imaginez atunci cand citesc Zohar-ul, devine pentru mine un mijloc de a releva Sursa. In acest caz, eu studiez cu adevarat Torah.

Cer Lumina care Reformeaza, dar de ce? Pentru a releva Sursa, Creatorul, asa cum este scris: Scopul stiintei Cabala este de a revela Creatorul, creaturilor din aceasta lume.

Cand citim Talmud Eser Sfirot, ne straduim de asemenea sa Il descoperim pe Creator, ca atunci cand studiem Zohar-ul. Citim despre aceleasi lucruri, dar intr-un limbaj, mai degraba tehnic , decat intr-unul literar. In plus, nu citim prin inima ci prin minte. Totusi, facem asta cu aceeasi intentie, care este sa-L revelam pe Creator.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 20.09.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Surse Cabaliste, Zohar - Niciun comentariu→