Întrebare: Cum mă pot micşora în faţa prietenilor, astfel încât să accept opinia grupului?

Răspuns: Imaginează-ţi că un grup de alpinişti escaladează un munte, pentru a ajunge în vârf. Eu, de asemenea, vreau să ajung în vârf şi de aceea m-am alăturat lor. În această ascensiune nu pot face nimic de unul singur. Nu pot să mă întorc singur, nici să aleg când sa am o pauză, cine să conducă sau cine sa îmi urmeze. Urcăm împreună, legaţi de acealşi cablu care ne ţine pe toţi sus.

Aceleaşi reguli se aplică şi la grup. Suntem prea slabi să ne mişcăm în mod individul şi vom avansa numai dacă realizăm că suntem legaţi împreună cu legături care nu se pot rupe.

La început, am decis dacă merg sau nu cu prietenii. Am verficat dacă îmi sunt potriviţi, dacă aspiră la acelaşi vârf la care aspir şi eu. Sunt ei oamenii cu care pot face această ascensiune? Poate mai sunt şi alte grupuri în altă parte? Este dreptul meu să verfic toate aceste lucruri.

Dar, după ce am verificat totul şi m-am alăturat lor, nu mai există cale de întoarcere, pentru că noi ne-am pus deja în mişcare. Cablul deja ne leagă, în timp ce urcăm spre vârf. Acum nu mai pot scăpa de ei, sau să iau o pauză undeva pe margine, în timp ce ei urcă în sus. Trebuie să stau lângă ei, pas cu pas, de-a lungul aceleiaşi căi. Mergem împreună pe calea aleasă şi nu pot să mă retrag din această muncă zilnică.

Condiţiile de astăzi diferă de acelea din generaţiile trecute. În trecut, cineva era testat foarte riguros înainte de a fi acceptat dar, în zilele noastre, zile ale corecţiei generale, noi acceptăm pe oricine.

Şi totuşi, puterea sufletului comun care se mişcă către corecţie, este alcătuită din acele suflete care realizează că nu există altă alegere. Asumându-şi această sarcină, ele urcă, legate împreună prin cabluri, urmând ghidul pe calea pe care nimic nu se mai poate schimba în zilele noastre. Unei persoane i se dă timp pentru a realiza la ce se expune şi pentru a lua o decizie. Dar această decizie este crucială.

Lumea spirituală ne este ascunsă şi, astfel, noi nu simţim natura sarcinii pe care ne-am asumat-o. În realitate, acest legământ cu prietenii, este crucial. Ne-am ales grupul la picioarele muntelui şi, odată ce am pornit pe drum, nu mai există cale de întoarcere.

Nu văd cât de măreţ, exaltat şi totuşi periculos este acest drum. Într-adevăr, în legământul pe care îl fac cu prietenii, locuieşte Creatorul, Asta înseamnă că am de-a face cu El; El este cel care depune mărturie pentru noi şi confirmă legământul nostru.

Din parte a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 10/24/10, Beit Shaar HaKavanot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Convenţia care se apropie este un eveniment de unire. Vrem să creăm o asemenea unitate, astfel încât în ea să descoperim Lumea Superioară. Asta înseamnă că prin forţa contopirii noastre, vom ascede deasupra egoismului personal al fiecărei persoane.

Fiecare persoană trebuie să simtă faptul că această ascensiune presupune o nouă senzaţie, a unei lumi noi, o trecere într-o nouă dimensiune, unde noi existăm în dăruire în loc de primire, aşa cum o facem aici.

Cea de a două jumatate a realităţii, trăieşte după legea dăruirii, nu ca realitatea lumii noastre, care există prin legea primirii. Unindu-ne unul cu celălalt, vrem ca fiecare persoană să primească o forţă mare de la grup, care îi va permite să urce pe gâtul sticlei şi, cel puţin uşor, să simtă lumea care trăieşte după principiul dăruirii.

Chiar dacă am putea cădea înapoi, totuşi, în timp, aceste ieşiri vor deveni din ce în ce mai frecvente. O persoană va începe să devină obişnuită să fie între două lumi şi va înţelege ce i se întâmplă, până când eforturile ei vor fi încununate de succes şi va deveni un locuitor permanent al lumii spirituale.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 10/31/10, Nevoia iubirii pentru prieteni

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate, Unitate - Niciun comentariu→

O întrebare care soseşte de peste tot din lume: Cum putem obţine o conectare corectă la Convenţia care urmează, astfel încât să primim o buna influenţa de la mediul înconjurător?

Răspuns: Fiecare persoană vine acolo fără nicio obligaţie. Nu există nicio presiune. Cel mai important lucru este să te simţi cât mai liber. Vin la Convenţie lasându-mi toate grijile deoparte. Atunci când sunt acolo, este ca şi cum nu am nicio problemă.  Trebuie să ne pregătim ca şi cum am merge la un picnic sau în concediu, fără nicio grijă pe cap.

Desigur, este bine să ne familiarizăm cu pregătirea şi cu cântecele din siteul Convenţiei. Dar, cel mai important lucru este să venim acolo simţindu-ne complet liberi. Trebuie să ajungi într-un loc în care nu eşti presat din nicio parte şi care îţi promite numai bucurie şi libertate. Şi, de fapt, asta este exact ceea ce înseamnă să fii aproape de Lumina Superioară.

În lumea spirituală nu există presiune, probleme sau responsabilităţi dificile. Nu este nimic! De aceea, o persoană trebuie să vină la Convenţie deschisă pentru a fi fericită!

Chiar acum, primesc multe întrebări şi scrisori de la oameni care experimentează stări dificile şi se simt stresaţi. Ei sunt nesiguri dacă să vină la Convenţie sau nu şi dacă asta este ceva corect pentru ei. Câţiva oameni sunt speriaţi când aud de garanţie reciprocă, gândindu-se că nu sunt capabili de asta. Câţiva oameni au auzit că acesta este locul în care primesc Lumina şi nu ştiu ce este asta.

Oamenii nu înţeleg că este vorba numai despre unitate, pe care întreaga lume trebuie acum să o atingă! Noi dorim să o accelerăm, înainte ca loviturile naturii să ajungă la noi. Unitatea pe care vrem să o obţinem între noi, ne va permite să obţinem senzaţia Luminii Superioare, Viaţa Superioară. Această unitate ne va vindeca pe toţi de toate durerile şi problemele.

Baal HaSulam scrie la sfârşitul Prefaţei la Cartea Zohar, faptul că separarea dintre noi este sursa răului, a suferinţelor, a bolilor şi nenorocirilor. Şi invers, atunci când începem să devenim mai apropiaţi unul de celălalt, ne vom purifica de toate problemele, pe toate nivelele, materiale şi spirituale.

De aceea, vino la Congres liber şi cu bucurie; nimeni nu te obligă la nimic! Nici măcar nu trebuie sa aduci vreun zâmbet; noi vom organiza asta pentru tine. Tu, doar aşteaptă şi vei vedea.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, Liberatea

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Libera alegere, Unitate - Niciun comentariu→

Dragi prieteni, va rog sa adresati intrebari despre aceste pasaje din marii Cabalisti. Comentariile  din paranteze, imi apartin.

Despre obligatia fiecarei persoane de a studia Intelepciunea Cabalei.

Tendinta revelarii secretelor Torei este scopul ideal in viata si in realitate (pentru ca, in acest caz, o persoana actioneaza optim).

Rav Kook, Luminile Sfinteniei, 1, 132

Secretele Torei aduc mantuirea ( din egoism si, astfel, de la toate suferintele); ele il aduc pe Israel (cei ce doresc s ail reveleze pe Creator) inapoi in tara sa (dorinta – “Ratzon” vine din  din cuvantul tara – “Eretz”).

Rav Kook, Orot (Lumini), 95

Exact in momentul unui mare pericol (rezolvarae problemei, ca de obicei, printr-un razboi mondial) si crize ( globale, in interdependenta completa) ar trebui sa luam medicamentele cele mai bune (calea Luminii, in loc de calea suferintei).

Rav Kook, Igrot (Scrisori), Vol. 2, pp 123, 125

Cel tanar, sau cei care se simt ingreunati (din aceasta lume) si cu o dorinta mica (un punct in inima, o aspiratie spre Lumea Superioara care rasare in inima, dorintele egoiste ) pentru Lumina Interioara (adevarata natura a lumii), trebuie, cel putin, sa faca o regula in a se dedica o ora sau doua ore pe zi intelepciunii si adevarului. In timp, mintile lor se vor extinde.

Rav Kook, Scrisorile lui Raiah, 1,82

Filed under: Surse Cabaliste - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este pedeapsa? Este suferinta din aceasta lume, o lipsa a dorintei pentru unitate, sau doar o senzatie neplacuta?

Raspuns: Asta depinde totdeauna de persoana. Trebuie sa realizam faptul ca cele patru nivele ale naturii – neanimat, vegetative, animat si vorbitor – exista prin mijloacele Luminii care coboara peste dorinta. In afara celor patru tipuri de dorinte, doar nivelul vorbitor (uman) este capabil sa raspunda cu un scop Luminii.

Pe masura  ce dorinta creste, Kli-ul (vasul) incepe sa simta ca nu corespunde Luminii. Natura sufera la toate nivelele sale datorita lipsei adeziunii si a incapacitatii de a o atinge si, in mod natural, omul sufera cel mai mult. Inainte de toate, dorinta sa este mai mare si mai susceptibila, insa mult mai importanta, sfarsitul lantului se afla in mainile lui. El are abilitatea de a merge spre adeziune si sa traga restul nivelelor dupa el.

Suferinta gradului uman ne duce, gradual, la indeplinirea unei alegeri. Si, indata ce omul incepe sa inteleaga ca problemele sunt cauzate de inactivitatea sa, va fi posibil sa vorbim despre recompense si pedeapsa. Tot ce s-a intamplat inainte nu se incadreaza in aceasta categorie, deoarece adevaratele recompense si pedepse corespund mereu scopului corectiei.

Omul incepe sa inteleaga ca Oranduirea Superioara actioneaza in aceasta lume si foloseste recompensa si pedeapsa ca sa il directioneze corect pe el spre scop si sa-l invete, prin consecinte positive si negative, exact asa cum parintii isi educa proprii copii in lumea noastra. Tot ce se intampla cere sa aiba un scop in ochii mei. Pedeapsa, ca si recompense, este o corectie si modul in care o accept depinde de mine.

Oricum, eu doar voi fi capabil sa o accept correct in grup, locul unde Oranduirea Superioara are nevoie sa fie indeplinita. Recompensa si pedeapsa sunt conectate inseparabil cu participarea in grup, garantia reciproca. Examinez recompense si pedeapsa cat pot de précis si ma relationez la ele in acelasi fel. Am nevoie de amandoua ca sa imi corectez mersul, din timp in timp. In esenta, amandoua sunt recompense.

La sfarsit, descoperim un lucru simplu. Nu exista pedeapsa si fiecare stare ne este data cu scopul de a o folosi la capacitatea maxima, ca sa ajungem mai aproape de Lumina.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 21/10/2010, “Eu sunt Primul si Eu sunt Ultimul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Cu fiecare pas trebuie sa exersam un echilibru  apriat evenimentelor petrecute si nu sa decidem noi insine cum percepem realitatea. Daca, chiar acum, Creatorul si Oranduirea Superioara nu exista in ochii mei, atunci este un dintre starile intermediare de pe calea avansarii. De altfel, Tora este o metoda practica bazata pe ceea ce vad cu proprii mei ochi.

In sentimentele mele, pot sau nu sa vad Oranduirea Superioara, insa nu mi se cere sac red cuvintele cuiva. Daca o noua dorinta egoista pune stapanire pe o persoana, atunci aceasta se plaseaza pe primul loc, la fel ca Faraonul:”De c ear trebui sa ascult de Creator? De ce ar trebui sa-l ascult daca El nu exista?”

Fara sa ma mint pe mine insumi, trebui sa admit ca ma aflu in aceasta stare si ma examinez mai indeaproape. Ce instrumente imi permit sa revelez Oranduirea Superioara sub aceste circumstante, sa o dezvalui cu toata fiinta mea, asa incat dorinta corecta sa coata la iveala  imaginea Creatorului din interiorul meu?

Apoi voi vedea pentru mine insumi ca Oranduirea Superioara exista si ca, Creatorul, mi-a dat acea stare unde am simtit ca eu eram unica putere. In concordanta cu legea echivalentei de forma, Forta Superioara mi se va dezvalui. Si, multumita vointei de a primi corecte, Forta Superioara iese la iveala in mine si Creatorul, iar eu voi exista in Zivug (adeziune).

Apoi voi vedea ca El este primul si El este cel de pe urma, care ma asigura ca am terminat actiunea si am corectat vointa de a primi sfaramata (dorinta), care mi-a fost datamie , cu siguranta, de nimeni altcineva decat de Creator.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 21/10/2010, “Eu sunt Cel dintai si Eu sunt Cel de pe urma”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: In acest articol, “Chestiunea calomniilor”, Rabash scrie ca starea de Lo Lishma (nu de dragul ei) conduce la moarte. Oricum, stim, de asemenea ca Lo Lishma este un grad necesar si foarte important din care tranzitam spre intentia altruista. Ce se intampla aici?

Raspuns: In starea de Lo Lishma, intentia mea inca este atintita spre castigul personal, material sau spiritual. Asta, in acest fel, este tot moarte. Nu ma misc spre moarte, ma aflu in ea, in vointa de a primi pentru mine insumi. Sub aceasta stare, ma reasez pe nivelul animal si nu exist in sens spiritual. Pe de alta parte, Lo Lishma este o stare noua care inseamna legatura mea cu spiritualitatea. Vreau sa am avntaje din asta.

Noi vorbim despre etapele de dezvoltare: aceasta lume, pregatirea (Lo Lishma), intentia altruista (Lishma) din categoria Hafetz Hesed (nu vreau nimic pentru mine insumi) si, in cele din uema, nivelul iubirii.

Intentia de Lishma in timpul etapei de pregatire este deja buna. Noi o obtinem incepand de la zero si terminand la 100% unde ne-am pregatit in intregime. In acest punct, trebuie sa inteleg ca in inaintarea mea depind de grup, care determina cat de bine progresez spre Lishma.

O persoana, prin ea insasi, nu va primi nimic care sa o conduca direct la cererea corecta, nici din carti, nici de Sus. De altfel, Lishma este o cerere pentru unitate. Si doar in Unitate, din echivalenta proprietatilor, o persoana cere contactul cu Lumina, altruismul, Daruitorul.

Aici se afla o oportunitate si o examinare specifica. Daca vedem lucrurile prin prisma grupului, unitate si Arvut (garantie reciproca), gasim in ele Tora, Lumina care Reformeaza. Acesta este exact locul unde fiecare primeste darul Torei si apoi patrunde tot mai adanc, ajungand mai aproape in proprietatile sale, de Creator.

Din prima parte a Lectiei de Cabala, 20/10/2010, “Chestiunea calomniilor”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare:  In timp ce formam un grup trebuie sa dam mare atentie lucrurilor externe, ca si cand am avea grija de un bebelus. Cum ne putem feri sa pierdem esenta interioara de-a lungul acestui proces?

Raspuns: Fiecare grup trece prin aceasta problema si fiecare membru al grupului are aceeasi intrebare.

Traim intr-o lume a actiunilor materiale. Cate ore pe zi petrec satisfacandu-mi nevoile naturale, ca somnul, mancatul si spalatul? Cate ore pe zi trebuie sa muncesc, sa duc responsabilitatile din jurul casei si tot asa? Si cat timp imi mai ramane pentru mine insumi si avansarea spirituala? Am una sau doua ore pe zi ramase daca reusesc sa le separ tot restul, intr-un anumit mod.

Asa este aranjata viata noastra. Cine a aranjat-o asa? Ar putea fi Creatorul? De ce ne-a facut sa  e inecam in acest material, existenta animata? De ce nu ne-a facut asemeni ingerilor,  neimpovarati de griji pentru trupurile noastre, casa si copii, asa incat singurul lucru pe care sa il avem de facut sa fie  de a cladi conexiunile dintre noi?

Insa, in realitate, totul este foarte diferit. Orice munca facem, chiar si munca fara legatura cu grupul, este pura munca spirituala. Doar ca noi nu stim asta si nu o intelegem. Prin faptul ca duc responsabilitatile de angajat, familist, cetatean  etc, eu ma corectez. Nu vad exact cum fac asta, dar este chiar asa.

Mi se permite sa dedic doar o mica parte din viata mea corectiei spirituale. Caci intreprind aceasta corectie,daca in loc de  studiu muncesc sa organizez viata de grup, in acest mod sustin si  consolidez conexiunea in sistemul nostru comun.

Este evident ca, de asemenea, noi nu putem uita sa avem o distribuire corecta a responsabilitatii intre  noi toti. Si vorbind intr-un mod mai general, acesta este un subiect vast la care vom reveni, in cele din urma.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 29/10/20101, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Zohar, capitolul “BeShalach” ( Si Faraonul a trimis)”, punctual 37: Din cauza multimii mixte, ei nu au fost numiti “copiii lui Israel”, sau “Israel”, sau “Poporul meu”, ci,simplu, “poporul”. Cand s-au ridicat din Egipt si multimea mixta nu s-a unit cu ei, El i-a numit “copiii lui Israel”. Cand multimea mixta s-a unit cu ei, El i-a numit “poporul”.

Vorbind despre ce apare intr-o persoana, “multimea mixta” (Erev Rav) sunt dorintele care par sa mearga la calea spirituala si o aleg, gandindu-se ca asta este modul de a avansa. Oricum, de fiecare data cand decid sa avanseze, intentioneaza sa-l foloseasca pe Creator, Lumina Superioara, pentru ele insele, pentru primire.

Asta este forta cea mai mincinoasa, mai impura (Klipa, coaja). Ele doresc  sa foloseasca Tora pentru a-si satisface diverse cererei ale egoismului, in vietile lor corporale. Toate problemele natiunii apar din cauza acestei Klipa, care se refera la “multimea mixta”.

Este usor sa le deosebim pe calea spirituala, daca recunoastem ca este o forma egoista care nu are nici o legatura cu spiritualitatea. Dac imi doresc orice placere din aceasta lume (mancare, sex, familie, bani, faima, putere, sau cunoastere), asemenea dorinte inseamna “natiunile lumii” din mine. Ele vor doar acest tip de implinire.

Insa, cand incep sa studiez Tora si vreau sa primesc implinire pamanteasca, egoista (tot bani, faima, putere etc.) cu ajutorul sau, asta se numeste “multimea mixta”. Ma angajez in Tora, forta avansarii si Lumina, ca sa o folosesc pentru egoismul meu.

Toate acestea trebuie sa aiba loc in fiecare persoana pe calea spirituala. De altfel, fiecare se afla in fiecare, dupa cum este scris, “ Nu exista om virtuos pe pamant care a facut bine si nu a pacatuit intai”. Toti vor avea perioade (daca nu le-au avut inca) cand, in mijlocul avansarii sale spirituale, va rasari o dorinta de a face bani, de a avea putere si tot asa. Singura intrebare este cat de repede si cat de correct va iesi din aceasta stare.

Diviziuni similare exista si in lumea corporala. Sunt “natiunile lumii”, cele care  doresc sa  primeasca tot ceea ce se afla in aceasta lume. Dorintele lor sunt simple, fara nicio tanjire pentru spiritualitate, pentru intelepciunea Cabala.

Exista, de asemenea, oamenii care nazuiesc spre spiritualitate si tanjesc sa o obtina . Si mai sunt cei care sunt implicati in spiritualitate, insa nu pentru a-si descoperi ”inclinatia rea”, sa o corecteze sia sa sa ajunga mai aproape de Creator, adica sa foloseasca Tora cu intentia cu care a fost lasata. Mai degraba, ei studiaza Tora ca sa obtina toata bunastarea posibila, faima si puterea de la ea. Astfel, este scris ca toate problemele de dupa exodul din Egipt au avut loc pentru ca au fost aduse de “multimea mixta”

Asa este si in generatia noastra. Sunt in natiuni cei care studiaza Tora pentru a castiga de la ea Lumina care Reformeaza sis a se corecteze si sunt cei care sunt implicate in Tora pentru a obtine putere si avere pentru viata lor pamanteana.

Dina partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala din 20/10/ 2010, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum relationeaza  un congres cu idea  unei forme imbracate in materie? Nu este asta o iluziei a acestei lumi?

Raspuns: Un congres este mijlocul cu ajutorul caruia  noi dorim sa  creem o dorinta enorma si puternica (Kli, vas). Toti care sunt parte a acestui Kli vor avea placere in Lumina ce va fi revelata in interiorul lui. A lua placere inseamna sa foloseasca aceasta Lumina pentru corectie.

Ce este un congres? Un congres este creatia sistemului unde toate partile sunt conectate unele cu altele.  Speram ca vom crea o asemenea conexiune intre noi si in ea, acolo, vom descoperi echivalenta cu Lumina, Creatorul.  Fiecare persoana va simti asta in functie de cum este conectat la acest Kli si asta va deveni revelatia sa spirituala.

Crearea acestui Kli colectiv depinde de fiecare.  Depinde, de asemenea, de cat de bine este fiecare incorporate in Kli-ul colectiv, pentru ca, mai tarziu, fiecare persoana primeste  senzatia Luminii revelate depinde de masura participarii sale personale.

Fiecare beneficiaza de dorinta colectiva in masura in care perticipa la asta. Asta este legea interactiunii dintre un individ si grup si este o actiune reala.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 20/10/2010 “Predarea Cabalei si esenta sa”

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→