Cand imi dezvolt punctul din inima in intregul vas spiritual, in interiorul lui, incep sa simt partea ascunsa a realitatii. Asta se intampla atunci cand incep sa ma identific cu aceasta noua parte dezvaluita a universului. Simt ca traiesc in aceasta noua dimensiune si ca primesc o impresie mai mare de la acesta decat de la lumea corporala.

Incep sa percep senzatii de la corpul meu spiritual, de la suflet, mult mai puternic decat senzatiile corporale (vazul, auzul, gustul, mirosul, atingerea). Si chiar daca corpul meu moare, nu simt asta ca o pierdere pentru ca acum simt mult mai puternic realitatea, cea care este eterna si perfecta.

Aici trebuie sa ajungem. De aceea se spune ca Torah „elibereaza de ingerul mortii”. In functie de gradul in care ne ridicam peste acest „undertaker” (dorinta noastra egoista), ne eliberam chiar de insasi  notiunea de moarte fizica.
Din partea a 4a  Lectia zilnica de Cabala 10/1/10, Apropierea de invatatura Cabala

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot stii ca citesc Zoharul cu intentia potrivita?

Raspuns: Trebuie sa te gandesti la conditiile de dezvaluire a Creatorului. Conditia este echivalenta formelor, ceea ce inseamna ca inauntrul dorintei mele de a ma bucura, o sa descopar si dorinta de a darui, intentia de a darui sau o aspiratie spre a darui.

Astept ca programarea mea interioara sa se schimbe de la a primi la a darui si atunci voi incepe sa simt diferitele forme de daruire care vin inspre mine. Si acesta este singurul lucru pe care il vreau.

Chiar acum sunt intr-un ocean de informatie spirituala, dar nu pot pricepe nici una. Imi lipseste programul prin care o pot simti. Pe de alta parte, daca aspir inspre asta si doresc sa o obtin, atunci avansez si vin mai aproape de a o intelege.

Tot ceea ce citesc in  Zohar sunt actiuni de daruire care au loc in realitate. Aceasta este singura realitate existenta, cu toate ca realitatea noastra materiala exista doar in subconstientul nostru.  Este o iluzie ca noi existam in ea.

Adevarata realitate este deasupra acestui nivel al subsconstientului, aceasta realitate imginara si care se desfasoara conform dorintei de a darui. Receptia inauntrul dorintei nici macar nu exista altfel decat in „visul” nostru.

De aceea, doresc sa urc peste senzatia mea catre adevarata realitate.
Din partea a2a Lectia zilnica de Cabala10/3/10, The Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Care este diferenta intre  perceptia Zoharului si Talmud Eser Sefirot?

Raspuns: Se foloseste un limbaj diferit. Este imposibil sa intelegi Zoharul, decat daca vezi imaginea corecta in spatele fiecarei expresii pe care o contine, cu imaginea imbracata in dorinta sau intentia ta.

Daca citesc un roman despre descoperirea unui tinut nou,  imi fac deja o imagine in minte despre categoriile stadiilor mineral, vegetal, animal  si uman. In afara acestor categorii imi creez o imagine pe care autorul o descrie, iar imaginile pe care ni le inchipuim sunt asemanatoare.

Pe de alta parte, Zoharul descrie aventuri pe care nu le-am experimentat niciodata intr-o lume necunoscuta noua. Daca nu am aceste forme spirituale (calitati si actiuni) inauntrul meu, atunci nici macar nu stiu ce citesc, ca si cand ar fi scris intr-un limbaj strain mie.

Prin contrast, Talmud Eser Sefirot descrie calitati concrete, actiuni si evenimente, unde exista doar doua forte sau dorinte care lucreaza: „pentru” si „impotriva”. In esenta se vorbeste doar despre doua calitati: daruirea si primirea, care exista si interactioneaza diferit intre ele.Ni le putem imagina ca forte de atractie si respingere, dar si interactiune.

Desigur, este mai simplu si mai putin confuz decat descrierea Zoharului. Talmud Eser Sefirot ne arata constant nevoia de ecran, forta daruirii, in timp ce Zoharul proiecteza imagini ale Lumii Superioare in materia noastra (dorinta).

Ca si cand, undeva departe, ruleaza un film pe care nu-l pot vedea. Pe masura ce incerc sa-l vad, ma intreb: ce instrumente, ce unelte imi lipsesc ca sa pot aduce aceste imagini mai aproape si sa le simt? Aceasta aspiratie evoca influenta acelei imagini departate asupra mea. Daca aspiratia mea este mult amplificata prin mediul (grupul), atunci intr-adevar pot simti aceasta imagine venind mai aproape.

Totusi salvarea vine de la Zohar pentru ca el contine cea mai puternica Lumina care Reformeaza.
Din partea a 3a lectia zilnica de Cabala 10/3/10, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Cabala se ocupa cu corectarea sufletului.  Toata lumea are un suflet, dar un suflet ascuns. Este dorinta de a cunoaste scopul vietii. Cand aceasta dorinta se trezeste suficient cat sa conduca o persoana la a studia Cabala, inseamna ca sufletul a inceput sa se arate. Un astfel de individ simte nevoia de intelepciunea Cabala. Altfel, el nu va fi in stare sa isi cultive sufletul si va ramane in acelasi punct, care va initia presiunea fortelor care il conduc inspre a experimenta suferinta.

Scopul vietii noastre este de a ne descoperi si dezvolta sufletul pentru a stabili conectarea cu Creatorul.Asadar, nu conteaza ce fel de calitati o persoana poseda. Unele sunt indreptate inspre stiinta, altele inspre cultura si educatie; unul are nevoie  de o munca simpla de mecanic, altul de filosofie.

Exista oameni lenti, agili si isteti. Dar nu exista absolut nici o legatura intre aceste caracteristici corporale si dezvoltarea sufletului. Cabala spune: „Nu stiutorii invata”. Eu insumi pretuiesc accesul la cunoastere si stiinta, dar am vazut cum poate zapaci o persoana. Tocmai de aceea nu exista restrictii; iar cheia este dorinta!

Doar punctul din inima conteaza, care este hranit de forta Luminii si care nu este una dintre proprietatile corporale ale omului. Nu exista nici un fel de legatura intre capacitatile naturale, deprinderi, educatie si succesul in corectarea sufletului.
Din partea a 4a Lectie zilnice de Cabala10/1/10, Apropiere de invatarea Cabalei

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce inseamna sa iti „iubesti apropele ca pe tine insuti”? Ce am de facut?

Raspuns:  Sa iti iubesti aproapele ca tine insuti inseamna ca intreaga noastra lume (mineral, vegetal si animal – nivele ale naturii ca si ale umanitatii) si intregul nostru univers devine o parte integranta din tine, ca si „un om, o inima”. Conectezi totul la tine si percepi „ca pe tine insuti”. Altfel, tu nu existi!

Egoismul ne separa, dar peste el trebuie sa primim o forta de deasupra, dorinta si abilitatea de a simti fiecare persoana ca pe mine si chiar mai mult de atat. Trebuie sa simt ca totul sunt eu. Oricum, acest „eu” nu este un sentiment egoist pentru ca ura dintre noi ramane si chiar creste. Ma unesc cu altii chiar peste aceasta ura si, in cazul acesta ei sunt numiti „aproapele” meu,  sau oameni apropiati mie.

„Aproapele” este o persoana pe care o urasc, dar in acelasi timp o „iubesc ca pe mine insami”. „Dragostea va acoperi toate pacatele” inseamna ca ura anterioara ramane, dar dragostea este adaugata peste.

In lumea noastra totul este condus de o dorinta egoista, fie in primire fie in daruire. In lumea spirituala, cu toate aceste, ne aflam intre doua forte opuse: daruirea si primirea. Egoismul creste, dar calitatea de daruire reapare paralel cu el. Aceste doua calitati ma indreptatesc sa ajung la senzatia ca stau in fata unui munte de ura (Muntele Sinai, care vine de la Sinah-ura). Totusi, inainte de asta, trebuie sa trec prin „Egipt”, sclavul egoismului, Faraonul. Trebuie sa-l urasc, apoi sa fug de el, cautand puterea de a-l corecta.

Cand stau la poalele muntelui urii fata de aproapele meu, trebuie sa spun daca sunt gata sa ma unesc cu ceilalti, sa ii iubesc  peste ura fata de ei si sa devenim ca un om cu o singura inima. Daca am trecut prin toate loviturile si ranile egoismului (Faraon) si simt ca am suferit destul, atunci sunt de acord cu el! Asta pentru ca imi urasc egoismul chiar mai mult decat imi urasc aproapele.

Sunt de acord, ma gandesc ca asta imi va permite sa dezvalui Creatorul. In sfarsit, inteleg ca dragostea si daruirea pentru aproapele meu este ceea ce ma implineste. Nu mai cer altceva decat asta. Actiunea insasi ma implineste si in acest fel eu ii devin egal Creatorului.
Din partea a 4-a Lectia zilnica de Cabala10/3/10, “Dragostea fata de Creator si dragostea fata de creaturi”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Torah - Niciun comentariu→

Actionand peste noi, Lumina divide in noi dorintele de a primi si de a darui si incepem sa simtim respingerea dintre ele. Devine clar ca dorintele de daruire sunt atrase catre o perceptie si o implinire diferita de catre cei care au dorinta de a primi.

Fiecare din noi avem dorinte de ambele feluri, dar intrebarea este care din ele domina. In sufletele noastre considerate Israel, dorintele de daruire GE (Galgalta Eynaim), conduc AHP (Awzen, Hotem, Peh), dorintele de daruire GE (Galgalta Eynaim) domina   AHP (Awzen, Hotem, Peh), avand in vedere ca sufletul „popoarele lumii”, dorinta de a darui AHP domina GE.

Primul tip de suflet este aproape de Lumina care ii lumineaza cu Ohr Makif (OM) si le face sa sufere primele corectii. Pana cand Israel se corecteaza singur, este imposibil sa inceapa corectarea popoarelor lumii. Prima data, Israel se corecteaza singur in GE (linia dreapta), apoi i se alatura AHP (linia stanga) si la sfarsit construiesc linia de mijloc pentru ei, in acest fel corectand popoarele lumii ale sinelui. Ca urmare, Israel este in masura sa continue corectia colectiva a grupului popoarele lumii, deoarece Kelim (vasele) corectate sunt conectate cu necorectatul Kelim din celelate suflete care asteapta in linie.

Munca pe doua linii cu Kelim care primeste si daruieste, combinatia lor corecta, creaza linia de mijloc. La fel este si cu pasii corectarii noastre in doua parti ale sufletului colectiv. Mai mult, corectiile majore au loc in AHP sau primirea Kelim a popoarelor lumii in timp ce GE care initial a coborat de la Bina exista in AHP exclusiv in scopul de a le corecta.

Asadar, toate corectiile nostre care preced corectia popoarelor lumii in sufletul colectiv sunt doar o pregatire.
Din prima parte a Lectia zinica de Cabala9/28/10, “Ce este Argint, Aur, Israel, Natiunile in lucru”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Cum ne putem uni unul cu altul? Este posibil numai daca o persoana exista cu dorinta sa, in prieten si prietenul in el. Toata lumea trebuie sa absoarba dorinta celuilalt si sa lucreze cu ea si, procedand astfel, ei se conecteaza. Deoarece dorinta lor este atintita catre acelasi scop, prin munca lor reciproca ei creeaza o forta comuna a aspiratiei de a merge inainte. Aceasta forta garanteaza progresul lor si se numeste Arvut (garantie reciproca).

Conexiunea apare atunci cand iau parte la dorinta ta si o experimentez, ca si cum ar fi a mea, si toate dorintele mele servesc ca sa o implineasca. Mai mult, deoarece dorinta ta este de a atinge scopul, reiese ca eu te conduc pe tine, in timp ce tu ma conduci pe mine. Astfel, dorintele noastre se unesc intr-un scop comun. Deci, este scris, Fa-ti dorintele ca fiind ale Lui, si El le va face pe ale Lui, ca fiind ale tale.

Acesta este criteriul pentru verificarea masurii conexiunii noastre. Distanta intre noi se masoara in 125 de grade (pasi), 125 de parti ale dorintei mele egoiste. Dar, gradual, corectand-o prin actiuni de dragul tau, eu vin mai aproape de tine, in munca mea pentru daruire.

Asta este ceea ce se numeste iubeste pe altii cum te iubesti pe tine insuti. Cu alte cuvinte, eu angajez dorinta ta pentru a o anula pe a mea inaintea ei si, facand asta, imi corectez dorinta mea. Dorinta mea ramane dar, pentru ca am parcurs o asa distanta pentru a ajunge la tine, dorinta mea a devenit daruire. Nimic nu s-a schimbat; am adaugat numai intentia. Si distanta dintre noi a disparut pentru ca am anulat-o cu intentia mea.

Si ce vrea acest altul? Vrea sa obtina adeziunea cu Creatorul, asa cum vrei si tu.

Deci, exista un singur lucru cu care poti sa-l ajuti: sa devina una cu Creatorul (impreuna cu tine). Aceasta singura intentie ne conecteaza pe noi toti ca Unul.

Deci, spunem ca suntem toti intr-o barca si ca ea merge intr-o singura directie. Cu cat sunt mai aproape de tine, cu atat sunt mai aproape de Creator.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 3.09.10, Shamati, Art. 50

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce ar trebui sa primeasca un student ca urmare a studiului cu dvs.: cunostinte sau o siguranta in ceea ce priveste studiul?

Raspuns: Scopul principal este sa stapaneasca metoda, pentru ca metoda Cabala difera de alte metode educationale. Toate celelalte forme de studiu au un criteriu specific, material, prin care o persoana isi poate aprecia avansarea. Fie ca este vorba despre sport, scoala sau stiinte, gradul de receptie a unei persoane ii determina succesul.

Dar metoda de studiu a Cabalei este diferita pentru ca aici persoana este pregatita sa inceapa sa simta o alta lume. Deci cum poate ea verifica cat de aproape este de o lume care ii este ascunsa? Evaluarea se efectueaza prin intermediul grupului: in ce masura o persoana se simte conectata la altii, asteapta revelarea Creatorului chiar prin insasi unitatea grupului, si isi doreste ca lumea intreaga sa se uneasca? Cu alte cuvinte, gradul unei persoane de solidaritate cu asteptarile Creatorului, apropierea de gandurile si planurile Lui determina cat de aproape este de o actualizare personala.

Efectul ascunderii ramane pana cand gandurile ei, actiunile si dorintele devin 1/125 echivalente cu cele ale Creatorului. In acel moment Il va simti in primul grad al revelarii.
Din partea a patra e Lectia zilnica de Cbala 10/1/10, Kabbalah Learning Approach

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Exista legi comune ale dezvoltarii in natura: nastere, maturizare, eficienta maxima, moarte. Grupul se dezvolta conform acestor legi?

Raspuns: Fara indoiala, parcurgem aceste stagii in evolutia noastra personala si de grup. Dar grupul  se dezvolta putin altfel. Pe de o parte, se extinde constant, pe de alta, incepe sa se uneasca cu Creatorul o data ce trece in faza spirituala. Indata ce partea corporala, dorinta de a primi, dispare, ajunge la Creator cu intentia de a darui si exista infinit acolo la radacina ei.

Desigur, notiunea de „grup” dispare in final, pentru ca e inlocuita cu notiunea „Adam”, un singur suflet. Grupul (Kvutza) e ceva limitat, reprezinta o uniune (Kibutz), o alianta de suflete unite sub presiune. O data unite cu Creatorul, sufletele incep sa existe  unul in altul fara sa moara, unitatea dintre ele nu dispare si in acelasi timp totul devine un intreg.

Din: Discutii despre unitatea in grup 9/24/10

Filed under: Surse Cabaliste - Niciun comentariu→

Dragi prieteni, va rog puneti intrebari legate de aceste pasaje din marii Kabbalisti. Comentariile din paranteze sunt ale mele.

Legea Radacinilor si a Ramurilor

Substante elementelor realitatii din lumea, lumea Initiala, e mai pura decat in cele urmatoare de sub ea. Iar substanta elementelor din realitatea celei de-a doua lumi [ care vine dupa ea] e mai aspra decat cea a primei lumi, dar mai pura decat tot ce e la grade inferioare.

Acest lucru continua similar pana la lumea noastra, a carei substanta a elementelor din realitate e mai dura si mai inchisa decat in toate lumile precedente. Totusi, formele si elementele realitatii, si toate ocurentele lor, raman neschimbate si egale in fiecare lume, atat catitativ cat si calitativ. Ele au comparat-o cu comportamentul unei foci si urmelor acesteia: toate formele focii [lumea superioara] sunt perfect transferate in fiecare detaliu si element intrinsec la obiectul pe care isi lasa urma [lumea inferioara].

Baal HaSulam, „Esenta intelepciunii Cabala””

Filed under: Surse Cabaliste - Niciun comentariu→