Daily Archives: 17 noiembrie 2010

În sus, de-a lungul gradelor intențiilor

O persoană poate verifica cât de mult este integrată în grup și dacă este capabilă să furnizeze o nouă intenție pentru acesta. În mod normal, dăruirea este opusă naturii sale și ea nu dorește la început să facă asta, totuși, ea trebuie ca artificial să se construiască pe ea și mediul ei înconjurător, astfel încât să-și spele creierul cu adevărat.

Grupul trebuie să lege o persoană, împingând-o de la calea dreaptă de dragul propriu la calea dăruirii și unității care îi apare ca o cale deviată. Aici se găsește primul criteriu pentru a face verificarea: Ce valori îmi va da grupul? Pentru moment vorbim despre valorile unității. Aceasta este sarcina pe care grupul trebuie să o pună înaintea mea, ridicându-i importanța în ochii mei.

Dar în același timp, trebuie să înțelegem că sunt alte scopuri la care grupul încă nu se  poate înhăma și realiza în plină forță. Între timp, prin mijloacele mediului, intenția mea se schimbă: Mă gândesc la beneficiul meu din ce în ce mai mult, dar eu deja îl conectez la grup și găsesc beneficiul personal în unitatea cu prietenii.

Apoi devine clar faptul că noi nu ne conectăm pur și simplu unul cu celălalt, ci îl revelăm pe Cel de Sus, ceva spiritual. Acum, noi așteptăm ca asta să fie beneficiul nostru: Vom urca mai sus și mai sus prin gradele spirituale. Aceasta este deja intenția grupului: Lo Lishma.

Dar dupa asta, incepem să ne gândim un pic la intentia adevărat altruistă, Lishma, pentru că în realitate toate eforturile noastre trebuie să fie benefice Creatorului. Cu timpul, începem să avem gânduri chiar de acest fel.

Desigur, nu vrem asta, totuși într-o oarecare măsură suntem dispuși să vorbim despre ea. Apoi, fiecare persoană începe să se conecteze câte puțin la adevăratul scop și să fie pătruns de el.

Astfel trecem de la o stare la alta, de la un loc la altul, de la un grad la altul, pe măsură ce ne îmbunătățim dorința noastră și intenția pe care o primim de la prieteni. Gradual, ne corectăm dorința și, mai mult decât atât, intenția. Intenția noastră este vectorul pe care îl primim de la mediu, direcția pe care o luăm deasupra dorinței.

De aceea, trebuie să ne asigurăm că scopul pe care îl obținem de la mediu se va schimba constant, devenind mai înalt și mai important și adevărat în ochii noștri. Ca rezultat al tuturor intențiilor intermediare, ne vom consolida împreună în grup pentru a dărui plăcere Creatorului.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala11/17/10, The Zohar

Cabalistii despre studiul Cabalei Part 12

Dragi prieteni, adresati va rog intrebari din aceste pasaje din marii Cabalisti. Comentariile din paranteze imi apartin.

Opusul Studiului Intelepciunii Cabalei

Atata timp cat ortodoxia insista spunand „nu, numai Gemarah si Mishnah, fara legende, fara morale, fara Cabala, fara studii”, se sfarseste singura. Toate intelesurile sunt folosite sa se protejeze, fara sa isi ia portia de viata, Lumina Torei in interiorul sau, dincolo de tangibil si evident – revelarea din Torah si Mitzvot – sunt complet incapabile sa conduca spre scop in toate generatiile si in mod special in generatia noastra, doar daca nu este insotita de  extinderea in mai multe radacini spirituale (pentru a putea atinge scopul).

– Rav Kook, Igrot (Scrisori), Vol. 2, 232-233

De ce Creatorul continua sa ne fie ascuns?

Cine este Creatorul? Creatorul este calitatea generala de daruire si dragoste. De aceea El iti este ascuns, intrucat El este in intregime daruire, in timp ce tu esti un egoist, un receptor. De aceea nu Il simti.

Se ascunde El cu adevarat? Tu esti cel care Il ascunde si nu vrei sa Il recunosti! Tu spui, „Daca Mi-ai da o placere egoista, pe care o doresc chiar acum, atunci voi incepe sa Te cunosc. Vrei sa imi dai placere prin daruire? Vreau sa ma bucur primind!”

Asta este intreaga problema. Nimeni nu il ascunde pe Creator de tine. Tu esti inauntrul Lui si nu exista altcineva in afara Lui! Dar priveste putin ce fel de lume tu singur percepi…

Anulandu-ti egoul nu inseamna sa iti anulezi dorintele. Este doar negarea intentiilor egoiste de dragul tau. Eu nu am nevoie sa ma limitez in nici un fel. Trebuie doar sa imi limitez dorintele egoiste si sa imi maresc intentia „de dragul de a darui”. Nu atingem adevarata dorinta.
Din partea 4a a Lectiei zilnice de Cabala 11/17/10, “Esenta religiei si scopul sau”

Un punct care devine Creatorul

Intrebare: Daca nu exista altcineva decat Creatorul si eu nu exist, atunci cum pot sa Ii cer sa devin asemeni Lui?

Raspuns: Tu ii ceri Creatorului sa devii asemeni Lui tocmai pentru ca nu existi si acum totul este El. In mod constant, iti vei dezvalui punctului „Eului” tau. Ai doar un punct independent, punctul din inima, pe care Ti l-a dat ca sa incepi sa iti construiesti independenta cu el.

Independenta ta este cu siguranta in cererea ta de a fi asemenea Creatorului. Cand incepi sa ceri, sa pretinzi sa devii asemenea Lui, sa ai puterile Sale, atunci tot ce vei primi de la El va fi in contul tau. De fapt tu ti-ai strans dorinta si ai realizat-o. Aceasta va fi „Eul” tau. Toate dorintele tale corporale  si atributele nu conteaza deloc, ca si cand niciodata nu au existat.

Intrebare in cont.: Dar ca sa putem cere Celui de Sus ajutorul, trebuie sa stiu cine este El. Cum construiesc imaginea Creatorului inspre care ar trebui sa ma intorc, in interiorul meu?

Raspuns: Imaginea Creatorului este construita cu ajutorul intrebarilor tale, cereri si contradictii. Aceasta forma este opusul Creatorului, si imaginea Lui treptat se reveleaza  in ea.

Din partea a 2a a Lectiei zilnice de Cabala 10/16/10, Zohar

„O gaura neagra” sau „O broasca in cana cu lapte”

Intrebare: Intrucat dupa Conventie, in timp ce citesc Zohar simt ca si cand cad intr-o gaura neagra. Ce ar trebui sa fac?

Raspuns: Ar trebui sa incerci sa urci inapoi, afara din ea! Fii ca si o broasca care se balaceste in laptele in care a cazut si atat il bate cu picioarele pana cand il face branza. Atunci broasca poate sari afara.

Nu exista alta sansa. Este scris: „Orice iti sta in putere, fa-o!”

Un zid si un berbec pentru toti

Daca pe calea spirituala implinirea ne va deveni posibila asa cum toti intreaba, va bloca dorinta noastra pentru spiritualitate. Acesta este cel mai mare obstacol pe cale.

Deci mi s-a dat un zid care imi blocheaza calea. Stau in fata lui, anticipand minunatiile care ma astepta de cealalta parte. Totusi, daca un asa zid mi-a fost dezvaluit, inseamna ca deja sunt echipat cu o forta de rezistenta astfel incat sa nu renunt la avansare ci mai degraba sa trec prin acest zid.

Chiar si asa nu pot implini intr-o singura suflare si trebuie sa aplic cateva lovituri pana cand il sparg, zidul va continua sa se crape iar la final se va darama. Dar eu deja am forta necesara pentru a sparge, puterea de a ataca, altfel nu mi-ar fi fost aratat.

Daca acum vedem zidul stand in fata noastra, zidul interior din inimile noastre, este un semn al abilitatii noastre de a-l sparge. Altfel nu ne-ar fi fost aratat, deoarece „obstacolele nu sunt puse in fata orbilor”. Stim ca suntem in stare sa trecem de el, si de aceea facem un pas inspre unitate.

Acum trebuie doar sa ne unim datorita studiului si restul muncii pe care o facem, si treptat sa adunam farama cu farama, toate eforturile noastre intr-o forta colectiva de spargere. Trebuie sa o facem pentru a descoperi din nou ca aceasta forta este insuficienta sa treaca prin zid, de aceea trebuie sa ne unim chiar mai mult.

Si asta iar si iar, si vom capata mai multa putere si ne vom mari presiunea pana cand zidul cade. Acesta este stadiul exodului din Egypt, adevaratul sfarsit. De aceea aduce bucurie.

Problema este ca chiar acum toata lumea experimenteaza zidul pe cont propriu. Intre timp, trebuie sa simtim ca acest zid este comun pentru toti, si in functie de ceea ce facem, vom simti ca forta pe care o angajam sa spargem zidul este de asemenea colectiva. In acest caz, nu va fi doar o persoana ci un grup care sta in fata lui.

Este similar iesirii din Egypt: o noapte, un Faraon, o amenintare, aceleasi plagi pentru tot Israelul unit ca un singur om cu o singura inima. Nimeni nu este socotit separat de ceilalti, si toata lumea se uneste impreuna. In acest fel trebuie sa simta grupul. In acest caz, in ciuda arogantei amenintari a zidului, tot vom putea sa il coplesim.

Asta pentru ca atunci cand oamenii se unesc, descopera ca le lipseste prezenta Creatorului printre ei, si ca fara El nu se poate! El va deveni forta adevarata a acestei treceri, care va ruina zidul.

Faraonul insusi ne va asista. De fapt, el a fost cel care a haituit pe Israel afara din Egypt si apoi l-a urmat si ghidat, dupa cum se spune in Zohar. Persoana incearca in continuare sa se intoarca, cu toate ca Faraonul l-a aruncat afara din Egypt pentru ca este credincios Creatorului.
Din partea a4a a Lectiei zilnice de Cabala 10/16/10, “Esenta religiei si scopul sau”

Un maraton vesel

Intrebare: Ce trebuie sa fac daca gasesc noi fisuri in mine in timp ce ma aflu pe aceasta cale, ca si cand alerg la un maraton interminabil?

Raspuns: Gandeste-te la el ca la un semn de avansare! Exista criminali care sunt mandrii de infractiunile lor si trebuie sa invatam de la ei sa reusim sa descoperim aceste fisuri in noi insine, ca suntem cu adevarat criminali! Daca aflu ca sunt astfel, pentru a –mi inlesni avansarea inspre scop trebuie sa ma bucur de el.

Este similar cu a fi un om de stiinta care se studiaza pe el si care continua sa descopere cat de mult este inca de descoperit si ce camp enorm de lucru sta in fata sa. Deci el este fericit ca are sansa sa avanseze si un loc in care sa munceasca si sa exploreze. Trebuie vazuta ca o munca in laboratoarele interne.

Lucrezi ca un om de stiinta care face descoperiri si corectii, si te misti inspre Infinit, inconstient de punctul final al destinatiei, descoperind constant ceva nou. Trateaza acest proces in mod constructiv si creativ, pentru ca pentru tine se construiesc noi lumi si se reconstruiesc din partile sparte, in timp ce tu esti inca nedescoperit!

Vrei sa castigi repede ceva bani si sa te pensionezi? Astfel de oameni nu ajung sa cunoasca spiritualitatea pentru ca nu este facuta in felul asta. Trebuie sa fim atat de insistenti precum adevaratii eroi. Un erou nu este cel care il bate pe altul pana il face zob, ci cel care reuseste sa treaca de egoul sau. Se intampla in mod special atunci cand intalnim tot felul de situatii neplacute, astfel gasind oportunitatea de a evolua spiritual si de a deveni umani.

Inteleg ca este inspaimantator pentru ca este scris ca Moise s-a temut foarte mult de Faraon. A fugit din Egypt si i-a fost teama sa se intoarca acolo pana cand nu a ajuns la gradul de Bina cand Creatorul insusi I s-a arat lui Moise in „tufisul care arde”.

Evident, avem aceleasi temeri. Dar daca esti in grup, nu exista nici un rau care se poate ridica in fata ta si de care sa merite sa iti fie frica mai mult de o clipa.La inceput, te sperii si apoi constati ca asta este ceva neplacut si nu are ce sa caute in tine.

Dar daca sunt conectat cu mediul, atunci intr-o clipa realizez ca este ca un arc care ma ajuta sa salt inspre scop. Alternativ, daca nu vezi raul ca scop si incepi sa sapi in el, „distrugandu-te” pe tine, inseamna ca nu esti conectat cu forta externa, cu grupul.

Vezi aceasta calatorie ca un maraton interminabil? Dar pentru asta ti-a fost data viata! Esti pe lumea asta ca sa incepi sa iti finalizezi corectia.

Sa nu iti imaginezi ca vei putea da gata totul intr-un an sau doi, dupa care te vei retrage in pensia spirituala si sa te bucuri de iluminarea Shechina. Intr-adevar, este scris ca cei drepti traiesc in fericita prezenta a Shechina, dar ei sunt capabili sa faca asta pentru ca in mod constant sunt angajati in munca spirituala, ridicand astfel puterea Luminii Reflectate, Lumina Hassadim (Milei), si ca Shechina poate fara incetare sa stralucreasca in „capetele” lor, in intentiile lor.

Ei muncesc fara odihna, pentru ca este scris ca „cei drepti nu au odihna in lumea aceasta sau in urmatoarea”. Ce odihna poate fi acolo cand tu iti doresti sa daruiesti? Nu exista pedeapsa mai mare decat sa fi incapabil sa daruiesti, care este similar cu durerea mamei care nu isi poate hrani copilul.

Daruirea este cea mai mare recompensa. Deci nu cauta odihna.
Din partea a 4a a  Lectiei zilnice de Cabala 10/16/10, “Esenta religiei si scopul sau”

Discurs la Congresul de Medicina Alternativa 10.27.10

Toata lumea vorbeste ca in ziua de azi trebuie sa gasim „alternative”: energie alternativa, mancare, educatie, o alta planeta in care sa locuim s.a.m.d. In fiecare zi vedem ca apropierea de aceasta lume si societate a „expirat” si s-a demonstrat ca este un esec si in decadere.

In ciuda egoismului individual („societate de consum”) am ajuns treptat la intelegerea ca intreaga lume este interconectata global. Realizam de asemenea ca nu suntem inca bine ajustati la ea si nu stim ce sa facem mai departe. Lumea este reciproc dependenta si aceasta ne  forteaza pe noi sa ne conectam prin interese comune si sa fim atenti unul cu celalalt. Deci, treptat vom incepe sa vedem egoismul nostru obisnuit ca un dusman.

Explorarea metodelor prin care putem iesi din egoul nostru ne conduce inspre metodologia de „diminuare” a egoismului nostru; el ne intoarce pur si simplu la stadii anterioare de dezvoltare. Toate aceste metode sunt bazate pe inabusirea sau micsorarea egoului.

Dimpotriva, egoul uman continua sa creasca. Micsorarea lui este impotriva naturii, si din acest motiv noi nu putem sa il miscoram.O astfel de apropiere este total nenaturala, si nu vad cum adeptii medicinei alternative pot sa o accepte.

Aici este punctul in care adevarata alternativa la toate stiintele egoiste ale lumii se intalnesc, intelepciunea Cabalei. Pe masura ce dezvaluim ca egoismul este cu adevarat motivul pentru toate relele care acum se intampla in lume, Cabala ofera si metoda de a corecta si a construi o lume noua. Cabala reprezinta o reala alternativa deoarece arata cum sa construiesti o lume altruista in locul celei egoiste.

In orice caz, in lumea integrala si globala, incepem sa observam ca legile conectarii dintre noi stabilesc echilibrul dintre oameni si natura. Trebuie sa devenim complet uniti in sistemul numit „iubeste-ti aproapele”.

Cabala studiaza intregul sistem al universului si  explica ca doar prin auto corectare ne putem vindeca singuri si sa insanatosim intreaga natura (mineral, vegetativ si animat).Putem elimina toate problemele si bolile pentru ca durerile si bolile sunt sursa dezechilibrului in natura.

Suntem complet egoisti prin natura noastra si nu avem libertatea de a alege si/sau alte metode de comportament. De aceea ne supunem complet legilor naturii. O persoana isi poate obtine independenta doar ridicandu-se deasupra dominarii opresive a egoismului sau. Asta este valabil pentru noi doar re-modeland mediul in care traim, pentru ca din cauza egoismului nostru, parerea mediului este mai importanta decat a noastra.

De aceea  Cabala sugereaza sa cream  o societate in care trebuie sa „pretindem” ca ne aflam deja in daruire si dragoste. Intelegem ca este doar un joc, dar chiar si asa ne poate face sa actionam ca si cand am fi atins deja acest stadiu.

Aceste eforturi vor instiga putera ascunsa  care tine toate partile Naturii in echilibru (forta vietii fiecarui organism), si aceasta energie va altera intentiile noastre egoiste din daruire si dragoste. In acest fel putem obtine conectarea completa a tuturor partilor din Natura: oameni, societate, natura si Forta sa Superioara. Natura ne impinge inspre acest stadiu, si suntem imputerniciti sa il atingem, constienti si cu usurinta.

O delicata afectiune a unui suflet sensibil

Am facut o treaba buna! In urmatoarele zile, saptamani, luni ne va deveni mai clar ce pas substantial am facut. Niciodata inainte nu s-au ridicat astfel de intrebari si nu s-a vorbit atat de deschis despre unificare, care a fost tema recentei conventii. Chiar de prima data, ne-am strans asupra esentei corectiei, intelepciunea Cabalei si sufletul nostru.

A fost o schimbare radicala, si niciodata nu vom mai la fel ca inainte. Acum suntem reciproc conectati, dar trebuie sa lucram din ce in ce mai mult, pana cand vom vedea cum Creatorul ne umple cu fiecare minut si tot cosmosul, inclusiv aceasta lume care este impregnata cu Lumina Superioara, si in care noi locuim.

Exista un timp al darurii si exista un timp al primirii. Daruirea  de Sus exista si trebuie sa se manifeste singura; tot ce avem nevoie este doar putin mai multa sensibilitate ca sa simtim cum Creatorul umple lumea, aerul dintre noi, intreaga realitate. Putin mai multa agerime, entuziasm, receptivitate si deschidere catre ceilalti si vom vedea ca traim o revelatie.

Cred ca toata lumea va vedea ca este posibil, ca nu este nici o fantezie. Mai mult, devine adevarat datorita eforturilor individuale in cautarea si gasirea Creatorului.

Incearca sa iti folosesti empatia. Ce este credinta? Credinta este senzatia de a darui. Cartea Faith si Recumbence spune „credinta este o predispozitie delicata, proprietatea unui suflet delicat si sensibil”. Este ceea ce avem nevoie: o rafinata aplecare a unui suflet emfatic.

Trebuie sa ajungem sa simtim ca Forta Superioara este prezenta cu adevarat intre noi. Este ca si atunci cand incercam sa vedem ceva si cand in sfarsit reusim sa captam o licarire devenim convinsi ca exista si suntem surprinsi de faptul ca nu am putut sa o vedem pana acum. Daca mai arunci inca o privire fara sa o captezi din nou, data viitoare iar devine greu sa o gasesti, dar cel putin acum stii ca este reala.

Greu este sa o vezi prima data. Trebuie sa ne potrivim vederea sau chiar bataile inimii.
Din Lectia 8, Congresul Mondial de Cabala 2010, 11/11/10

Exista viata fara ecran?

Lumina Inconjuratoare (Ohr Makif) si circularul Kelim (Kelim de Igulim) sunt mijloacele pe care le folosim sa avansam si sa trecem din stare in stare in spatiul spiritual. Ce diferentiaza Kelim circulare (dorinte, vase) este ca sunt lipsite de ecran (Masach) si nu isi indeplinesc sarcina de Zivug de Hakaa (asociere in timpul activarii) pana la masura asemanarii lor cu Lumina. Doar ecranul aduce asemanare, conectare cu vasele datorita careia Kli (vasul) arata inspre ce directie sa mearga.

Totusi, de-a lungul timpului, un Kli circular nu are un ecran care sa ii aranjeze dorintele in linie, de sus in jos pana la asemanarea lor cu proprietatea de a darui. Si totusi, vasele fara ecran traiesc de asemenea, se misca si se transforma sub influenta Luminii Inconjuratoare.

De fapt, cum am putea avansa din lumea noastra printr-o intreaga perioada de pregatire catre Machsom si intrarea in realitatea spirituala fara ca Lumina Inconjuratoare sa ne afecteze? Ce dispozitiv folosim? Pentru ca noi de fapt nu avem acel ecran. Asta inseamna ca vom fi lasati la voia intamplarii a evenimentelor si sortii?

Pe de alta parte, daca Kelim inca graviteaza pe langa ecran si daca punctul lor din inima se trezeste si le da primul impuls inspre corectie, adevar si devin motivul efectului Luminii Inconjuratoare. Aceasta Lumina activeaza conform cu eforturile inspre Kli, dorintele si cererile sale, indiferent cat de necugetate sunt. Intr-o maniera asemanatoare, copii nu stiu inca exact sa evolueze dar continua sa creasca si sa se dezvolte chiar si asa. Toate acestea se intampla in timpul impactului cu Lumina Inconjuratoare.

Am fost condus inspre grup, si arat bine in ochii prietenilor mei. Neavand intelegere sau putere, inca nu prind tot ce se intampla dar simt ca este important pentru mine.

Pana cand o persoana intra in lumea spirituala, ea nu stie daca traieste sau nu, cum traieste si ce il hraneste. Nu avem nici o idee ce este status quo pana cand venim sa cunoastem Creatorul la cel mai mic grad.

Asadar, suntem ghidati de Lumina Inconjuratoare. O atragem si dorim ca ea sa ne afecteze. In intuneric, fara ecran, intentia de darui, in intentia egoista Lo Lishma care inevitabil deriva din spargerea lor, totusi gravitam inspre Lishma, daruirea. Tematori si lipsiti de dorinta si cu toate acestea nu o mai ignoram.

Intr-o astfel de situatie suntem afectati de Lumina care este asociata nu cu o linie ci cu un cerc: mediul care include prietenii si unde muncim.
Din partea a 3a a Lectiei zilnice de Cabala 11/15/10, Beit Sha’ar HaKavanot