Iubirea acopera toate transgresiile. Le imbraca din exterior; nu le anihileaza, dar creaza un acoperamint. Gradul transgresiei determina gradul iubirii. Altfel iubirea nu are nici o  forma; forma sa este determinata de ura.

Ce putem spune despre fericire? Nu prea multe. Pe de alta parte, in drama ghinionului, descoperim nenumarate stadii si umbre. Sint nuvele, filme si muzica inspirate din asta.

Asta demonstreaza ca totul incepe cu crearea inclinatiei rele: ura, ghinion, amaraciune, probleme. Trebuie sa descoperim formele asortate ale acestor stadii ale existentei, astfel incit, mai tirziu, sa le putem imbraca in iubire. Si asta va fi forma Creatorului.

Din Lectia zilnica de Cabala 10/29/10, “Vino la Faraon-2”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Pentru a participa la congres, o persoana trebuie sa plateasca 200 $. Nu este asta cam mult? Pentru ca fijnd membru al grupului, o sa ajut la bucatarie si o sa fac alte munci pe parcursul evenimentului de 3 zile. De ce ar trebui sa platesc pentru participarea mea?

Raspuns: Deja am dat dispozitie sa fii eliberat de toate sarcinile tale. Poti participa la congres ca si invitat si sa stai cu audienta. O sa insarcinam pe altii cu cateringul, ca o recompensa, nu ca pe o sarcina, si acestia sint fericiti sa primeasca o sarcina.

Prietenii din grup vor plati deasemeni ca sa participe la congres, in ciuda faptului ca ei vor lucra pentru a-i servi pe ceilalti. Si exact pentru asta platesc ei. Apropo’, daca o sa-i intrebi despre acest lucru, o sa afli ca adevaratul congres are loc in bucatarie, unde, in timpul evenimentelor din Israel, ei pregatesc mincarea pentru 7000 de adulti si 1600 copii!

Ei au doar o gindire diferita. De exemplu, la conventie s-ar putea sa vezi un semn de „vinzare” care sa spuna: „Vinzare! Oferta speciala! Cartile x sau y, pe care deobicei le poti cumpara cu 10$, acum le poti achizitiona cu 15$!” Toata lumea stie ca intreaga noastra organizatie mondiala nu are sonsori si exista doar datorita actelor de caritate a prietenilor.

Filed under: Fara categorie - Niciun comentariu→

Sarcina mea este să îmi transform natura. Înseamnă că trebuie să îmi schimb complet toate înclinațiile. Nu iau nimic din ceea ce am acum cu mine in spiritualitate: nici motivul nici sentimentele, nici criteriile sau calculele. Asta pune obstacole uriașe, aproape de netrecut în fața oamenilor inteligenți și aceștia de obicei eșuează. Omul trebuie să fie cu adevărat înțelept pentru a-și abandona propria minte.

O persoană deșteaptă crede în logica sa, care lucrează perfect în lumea noastră și îi este dificil să își imagineze că este nefolositoare pe drumul spiritual. Mintea, energia și perseverența sunt punctul meu forte. Nu este suficient?

De fapt, o asemenea persoană nu are nimic altceva decât o intelingență si sensibilitate ascuțită, dar aici este o șmecherie: Nu aceasta este moneda în care îți poți cumpăra biletul către lumea spirituală. Acolo, ai nevoie de credință. Ce este asta?

Credința este puterea pe care o primești de Sus, de la Lumină. Nu o ai înăuntrul tău; este deasupra minții și sentimentelor, deasupra a ceea ce ești acum. O influență superioară vine și tu simți ca și cum ceva te penetrează înăuntru, se trezește în tine: un argument care este opus cu tot ceea ce ești.

Apoi, începi să te referi la realitate într-un mod invers. Obișnuiai să te uiți la totul prin prisma profitului personal. Acum, totuși, nu te iei în considerare pe tine, ci unitatea. Este așa de straniu încât este de nedescris dar, cu toatea astea, o nouă apreciere apare în tine și tu nu te poți întoarce la cea veche.

Desigur, sunt stări intermediare, dar după ce o persoană iese din Egipt, ea ajunge la o apreciere înaltă, abandonâdu-și complet prioritățile anterioare. De fapt, inteligența sa și bogăția sentimentelor, experiențelor și reflecțiilor, doar încetează să mai lucreze.

De aceea este spus, Nu este un înțelept cel care învață. De obicei, succesul nu favorizeaza mințile luminate. Da fapt, ei au nevoie de o mai mare perseverență și noroc să pătrundă în lumea superioară.

Din prima partea a Lecției zilnice de Cabala 12/26/10, “What is the Extent of Repentance”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Merită să promovăm în lume altruismul material, ca prima etapă a corecției?

Răspuns: În circulația înțelepciunii Cabala, nu putem să ne unim efortul cu altruismul. În cel mai bun caz, organizațiile caritabile dau săracilor ceea ce au reușit să strângă de la alții: de exemplu, făina de la o fabrică, textile de la alta, încălțăminte de la alta. Evident este frumos, cu toate că foarte puțini fac asta. În majoritatea timpului nu merg mai departe de nivelul de discuție.

Totuși, ce este important să înțelegem aici, este că noi nu îmbunătățim lumea prin asta. De fapt, egoismul care o distruge nu este corectat prin acțiuni de acest gen. Satisfăcând dorințele unui egoist, îl ruinezi. Nevoile lui trebuie să fie în condițiile în care obține o profesie și face ceva folosindu-și mâinile sau creierul.

O persoană trebuie să muncească, să producă ceva în schimbul susținerii pe care i-o furnizezi. Altfel, crești paraziți și milioane de oameni nu își doresc să muncească ci așteaptă ca tu să îi hrănești. Și, mai târziu, ei ies în străzi, plângându-se că le-ai redus asistența socială. Și nu ei sunt cei care trebuie învinovățiți, deoarece tu i-ai crescut în acest fel; tu ai dezvoltat o asemenea atitudine în ei.

Guvernele Europene i-au înmulțit pe protestatarii care se răscoală împotriva reducerilor ajutoarelor sociale. Li s-a spus clar: Nu faceți nimic și noi vom plăti pentru asta. În alte cuvinte, tu însuți ai făcut o greșeală și acum trebuie să plătești pentru ea. Într-adevăr, cine va refuza caritatea care a devenit un standard?

Omul nu ar trebui învățat să primească lucruri gratuit. Făcând asta, nu îi luăm natura sa egoistă în calcul.

Același lucru este valabil și la copii. Trebuie să fie conștienți că le dai întodeauna ceva în schimb pentru ceea ce primești de la ei. Înveți în mod constant un copil cum să trateze viața corect și îl atrenezi să lucreze cu egoismul lui. Nimic nu este câștigat fără efort.

Desigur, copiii au nevoie de o abordare specială, dar ea trebuie să se bazeze pe aceleași legi. Le dai o bomboană nu pentru că sunt drăguți ci după ce au rezolvat o problema la matematică sau au făcut un exercițiu. Altfel, il vei corupe pe copil pentru că se va aștepta să primească totul în viață pe gratis. Ca rezultat, va ajunge să crească ca un individ mizerabil, care nu știe cum să trăiască.

Plata este întotdeauna necesară, printre adulți și printre copii. Pe lânga asta, o persoană trebuie să știe cine o plătește, cu ce și ce se așteaptă de la ea. Numai atunci va construi o atitudine corectă față de cei care o înconjoară: Nu numai că va primi ceva din afară, dar va da și ceva în schimb. De aceea, gradual, o persoană începe să interacționeze cu întreaga creație în mod corect. Apoi, o psihologie complet nouă apare și se formează în ea.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 12/26/10, “Pacea  în lume”

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este potopul pentru grup?

Răspuns: Dacă grupul ca întreg este incapabil să depășească dorința sa în creștere, dacă prietenii obțin ura și nu o pot depăși, înseamnă că ei se scufundă în apele potopului.

Atunci când ei simt apropierea pototpului și forțele care îi depășesc (Gvurot), ei trebuie să depună eforturi reciproce pentru a construi o Arcă, adică să îți exprime dăruirea reciprocă pentru a fi salvat de egoismul individual al fiecărei persoane și a urii comune. Exact în acest mod au stat să studieze autorii Cărții Zohar, simțin ura unul pentru celălalt și apoi revelând ura.

Totul depinde de faptul dacă prietenii folosesc sau nu Tora asa cum trebuie, daca construiesc Arca, Kli-ul comun al dăruirii reciproce, unității și garanției reciproce, în care vor fi salvați de potop.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 12/29/10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Scrierile lui Rabash, Ce este potopul în Muncă: Nu este asta contrar logicii? Natura noastră din naștere este dorința de a primi plăcere. Dacă lucrăm la ceva, atunci fără îndoială primim o recompensă pentru acțiunile noastre.

Într-adevăr, este imposibil să lucrezi fără o recompensă. Creatorul vrea ca noi să ne bucurăm și să fim împliniți. Scopul creației este să dea abundență creaturilor Lui și asta înseamnă că noi primim această abundență. Mai mult, trebuie să ne gândim la cum să primim abundență de la Creator.

Singura întrebare este: Înăuntrul cărui Kelilm o vom primi? Înăuntrul vaselor de primire sau vaselor de dăruire?

Recompensa rămâne recompensă. Este scris, Recompensa pentru o poruncă este să cunoști pe Cel care poruncește. Trebuie să îl cunoaștem pe El, așa cum Adam a cunoscut-o pe Eva, adică să obținem, înțelegem și să îl simțim pe El. Lumina Hochma pe care o primim este Lumina cunoașterii care umple toate Kelim-urile noastre.

Suntem construiți în așa fel încât toate plăcerile noastre vin din cunoașterea Creatorului, de la obținerea unității și adeziunii cu El. Și asta este posibil numai conform cu legea echivalenței de formă, conform cu Lumina Hassadim, calitatea dăruirii pe care o dezvoltăm înăuntrul nostru, deasupra calității de primire, care apare fără încetare înăuntrul nostru, din ce în ce mai puternic.

În acest fel, avem toate condițiile pentru construirea Kli-ului corect și primirea abundenței și recompensei din el. Trebuie doar să lucrăm cu el corect: Nu ne bucurăm direct, ci din faptul că îl obținem pe Creator, îl revelăm și îl cunoaștem, așa cum este scris în Profeți, Toată lumea Mă va cunoaște, de la cel mai mic la cel mai mare.

Trebuie să înțelegem că Kelim-urile noastre, natura noastră curentă este doar o condiție de la care trebuie să ascedem la natura spirituală. Apoi, înăuntrul naturii spirituale, înăuntrul dorinței de dăruire, vom primi toată recompensa pe care sperăm să o primim.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 12/29/10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→

Lumea este plina de probleme, si chiar daca incercam sa corectam situatia noastra de-a lungul generatiilor, nu reusim. Intelepciunea Cabalei explica de ce sintem vinati de toate aceste probleme si ghinioane: ele ne imping spre dezvoltarea corecta, astfel incit sa ne ridicam deasupra egoismului nostru si sa trecem in alta dimensiune, care este, proprietatea daruirii, o forta diferita, o alta perceptie asupra lumii, regatul daruirii fata de regatul egoismului.

De aceea, tinta intregii noastre evolutii este de a revela suferinta si inutilitatea ascunse in dorinta egoista. Cu cit incercam sa folosim mai mult, cu atit mai mare este dezamagirea, care ne este adusa astfel incit sa ne arate ca nu putem folosi pentru placere si implinire, din moment ce dorinta de a primi este incapabila sa primeasca ceva.

Nu intelegem acest lucru si repetam greselile noastre, dar in final trebuie sa ne dam seama ca este imposibil sa umpli dorinta egoista, deoarece este impotriva legii existentei si a Luminii. Incepind cu Prima Restrictie (Tzimtzum Aleph) si asa mai departe, eu nu pot niciodata primi ceva in dorinta mea egoista si sa devin implinit; aceasta nu poate avea loc in istorie sau in realitate.

Cind simtim ca sintem impliniti si ca ne bucuram, asta se datoreaza faptului ca intindem placerea pe care am simtit-o din momentul in care am intilnit-o si pina a disparut. Pentru acele clipe in care se afla in noi si in care o putem simti, va trebui sa platim cu durerea ce vine ca si goliciune nou formata ce se dezvaluie in noi.

Aceasta goliciune este cuprinsa de forta placerii si de timpul prezentei sale in interiorul dorintei.  De exemplu, in lumea noastra, puterea este tensiunea multiplicata cu forta unui curent electric. La fel se intimpla cu incintarea. Pot primi 10 grame de placere si sa o simt o ora. Apoi, 10 grame multiplicate cu o ora, ne da puterea incintarii. Pot simti 1 kg de placere, dar doar pentru o secunda, si asta deasemeni ca determina puterea incintarii.

De aceea, eventual, indiferent de cit de multa placere reusim sa experimentam citeodata, toata se va transforma in suferinta dorintei goale. Nu vom fi capabili sa devenim impliniti in dorintele noastre egoiste, din moment ce este impotriva naturii creatiei si a scopului sau.

Din a 4-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/26/10, “Pacea in Lume”

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Cind citim Zoharul, trebuie sa ne gindim la faptul ca singurul lucru care ne lipseste este Lumina lui Hassadim. Daca privesc la aceeasi realitate in care ne aflam, dar in Lumina lui Hassadim, care emana din intentia mea de a darui, atunci, in locul realitatii curente, voi vedea realitatea spirituala.

Pentru a incepe sa simt Lumea Superioara, imi lipseste doar Lumina lui Hassadim care emana din mine catre tot ce este in jurul meu. Deobicei pierdem mult timp si energie si viata se scurge in actiuni complet fara folos, care nu depind de noi. Dar singurul lucru pe care-l putem face este sa ne aducem in Lumina lui Hassadim astfel incit sa se manifeste in interiorul nostru, fiind calitatea de daruire in care Lumina lui Hochma se imbraca, cunoasterea si atingerea Creatorului.

Toate actiunile pe care le facem inafara de Lumina lui Hassadim, atitudinea de daruire catre mediul inconjurator, evoca doar o reactie negativa de Sus. Ne corecteaza, dar prin intermediul caii suferintei, eventual intorcindu-ne catre aspiratia de daruire, desi tot prin drumul durerii.

De aceea, daca o persoana discerne in mod constant ce este necesar pentru de a obtine aceasta singura actiune care poate veni de la ea, calitatea de daruire, inseamna ca asteapta salvarea. Asta este exact ceea ce ar trebui sa simtim in timp ce citim Cartea Zohar.

Cabalistii au revelat aceasta realitate spirituala. Deci, ce imi lipseste ca sa revelez acelasi lucru si sa vad despre ce vorbesc ei? Singurul lucru care-mi lipseste este Lumina lui Hassadim.

Din a 2-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/28/10, Zoharul

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Scrierile lui Rabash, Shlavei HaSulam (Treptele Scarii), “Care este diferenta intre “Poarta Lacrimilor” si celelalte Porti”: Chiar daca o persoana plinge cu lacrimi amare, dar plinge pentru a avea exces,  nimeni nu va raspunde acestei plingeri. Aceasta persoana sta inaintea portii lacrimilor, dar poarta ramine inchisa si nu permite rugaciunii sa intre. Oamenii nu pling pentru a avea excese, ci este normal sa plinga doar pentru necesitatile vitale.

Intrebare: Ce inseamna sa plingi in spiritualitate? Cum stie o persoana daca plinge intr-adevar? Si ar trebui ca grupul sa atinga starea de plins?

Raspuns: Bineinteles, atit grupul cit si fiecare persoana individuala din acesta, trebuie sa atinga aceasta stare. Ea se numeste „rugaciunea celor multi” in care fiecare persoana se roaga pentru toti, inclusiv pentru sine. Rugaciunile din cartea de rugaciuni, sint construite dupa acest principiu.

Plinsul este o stare de micime (Katnut) in care stiu ca nu pot atinge unitatea de unul singur; de fapt, nici macar nu pot dori de unul singur. Chiar si inainte de a atinge siguranta ca sint incapabil de a face o actiune spirituala, trebuie sa inteleg ca mai intii de toate am nevoie de 100% dorinta. “Sa mi se intimple!” Si aceasta este o dorinta pe care deasemeni nu o pot implini de unul singur.

De exemplu, am sperat sa scap de o boala cu propriile eforturi, dar treptat imi dau seama ca imi este imposibil. Suferind si consumind o multime de eforturi, vad ca nu pot sa fac nimic in aceasta privinta. Descopar ca pot fi vindecat doar daca merg la doctor. Deci, care-I problema?

Problema este ca trebuie sa apelez la doctor pentru asta. Trebuie sa-i cer, sa il implor sa ma opereze. Si trebuie sa-mi doresc asta cu adevarat, chiar daca ma tem de acest lucru. Frica ma opreste, dar urgenta situatiei ma impinge sa cer ajutor.

Acelasi lucru se intimpla cu noi: la gradul la care avansam, simtim din ce in ce mai clar ca trebuie sa trecem prin operatie pentru a elimina egoismul, acel egoism care ne conduce prin viata si ne asista in fiecare zi. Deci cum pot eu cere sau macar sa ma gindesc sa scap de el? Acest lucru poate fi obtinut doar prin intermediul Luminii Superioare.

Trebuie sa primesc dorinta din exterior, de la grup si fac asta fara voie. Este scris: “Mergem de la  Lo Lishma la Lishma,” adica de la intentia egoista, la cea altruista. Inspir pe cel care imi este opus astazi: pentru toate grijile mele de a fi pentru aproapele meu, astfel incit toti banii aflati dincolo de “minimum vital” de care am nevoie, vor merge la cel de linga mine, si deci totul va fi pentru aproapele meu.

Pot eu cu adevarat sa doresc asta, ca si cum nimic altceva nu ar fi important in viata? Pot cere ca aceste ginduri sa nu ma paraseasca nici o secunda? Pot plinge pentru asta?

Sa presupunem ca cineva imi arata o cerere de daruire: “Iti cer sa imi dai o dorinta altruista astfel incit sa am grija de ceilalti cu tot ceea ce am eu dincolo de ceea ce am nevoie ca sa supravietuiesc”. Semneaz-o! Mergi inainte! Doreste asta! Dar cum pot eu dori asa ceva? In fond, nu pot crea o dorinta noua in interiorul meu.

Asta este adevarat, dar daca esti de acord cu asta in principiu, si incepi sa lucrezi cu grupul, dorinta necesara va veni la tine, de la prieteni. Mediul inconjurator contine o forta spirituala, forta Creatorului. Nimic nu depinde de prieteni, si a fost aranjat in acest mod, de la inceput. Daca ma intorc spre mediul inconjurator, catre conexiunea interioara, aici gasesc totul. Aici revelez toate nivelele, fortele si stadiile pina la sfirsitul corectiei.

Brusc descopar ca sintem uniti si ca in unitatea noastra simt toate fenomenele spirituale, pina la unitatea totala. Revelez tot ceea ce spune stiinta Cabalei , in interconectarea noastra.

Fortele de daruire dintre noi, sint conexiunea dintre suflete. Sufletul este forta de influenta intr-o persoana, o parte a Creatorului de Sus.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/28/10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Zohar, Introducere, Articolul “Viziunea lui Rabbi Hiya,” paragraful 57: La acel moment, Messia soseste la seminarul lui Rabbi Shimon, incoronat cu coroane inalte de la capetele seminariilor.

… Acum, cu toate acestea, dupa ce toti acei membri ai seminariilor au fost recompensati cu gradul de capete de seminarii, Mesia a fost incoronat cu Torah conducatorilor de seminarii. Rezulta ca el este incoronat cu cele mai inalte coroane de la conducatorii de seminarii.

Acest pasaj vorbeste despre gradele spirituale dintr-o persoana care isi descopera structura interna. Intreaga sa constructie interioara este dorinta lui colectiva (vointa de a primi placere), divizata si aranjata de gradele spirituale (nivele), capacitati de daruire.

El are structura lumii lui Atzilut. In acest design extern, nu mai sint structuri interne in concordanta cu nivelele, din interior in afara,  Shoresh (radacina), Neshama (suflet), Guf (trup), Levush (vestmint), si Heichal (camera). Ca si in lumea corporala, exista nivelele neanimat, vegetativ, animat si vorbitor (uman).

Nu este nici o diferenta intre modelul material si spiritual. Forma noastra materiala este o proiectie a proprietatilor noastre interioare care arata un anumit tablou din interiorul nostru, la fel cum vedem aceasta lume cu ochii nostri acum, cind, de fapt, este doar reflectia noastra interna.

Ajungind sa-mi cunosc structura spirituala interioara, sint martor al modului in care au loc transformarile din mine, facute de Lumina, toate proprietatile mele devenind elevate, de la starea de a fi „membre ale seminariilor” la „capetele seminariilor”, de la Messiah care a venit de la un anumit moment, la Messiah aflat la un stadiu spiritual mult mai exaltat. Deodata, il vad pe Rabbi Shimon, treapta care nu a fost revelata in mine, inca.

Toate acestea sint grade in sufletul unei persoane, toti stramosii si fiii lor: Hesed, Gevurah, Tifferet, Netzah, Hod, Yesod, si Malchut. Aceasta explica cum invata o persoana modelul sufletului sau, cu cit mai multe detalii, in timp ce descopera o masura mare a influentei in dverse forme. Asta este ceea ce numim a-L cunoaste pe Creator.
Din a 2-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/26/10, “Introducere la Cartea Zohar,” Articolul “Vizunea lui Rabbi Hiya”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→