Daily Archives: 12 ianuarie 2011

Intoarcerea la grup

Intrebare: Cum ma intorc spre grup in interior?

Raspuns: Intoarcerea  spre grup este o cautare: In ce fel imi pot imagina intreaga realitate, ca si cand aceasta exista in interiorul meu si nu in afara? Perceptia realitatii nu zapaceste mintile astfel incat sa starnesti interesul si  a ii faci confuzi pe ceilalti. Vorbim despre o stare pe care trebuie sa o atingem in practica. Trebuie sa dezvalui ca toate lucrurile care sunt  aparent in afara mea sunt de fapt parti in interiorul meu.

De exemplu, Tora descrie tot felul de intamplari diferite din viata unor personaje, care au avut loc in diferite timpuri. Este un adevarat teatru. Trebuie sa aplic toate acestea dorintelor mele, in detaliile perceptiilor mele. Nu exista o lume externa, deci unde se intampla asta in interiorul meu? In care parte din mine aceste personaje traiesc  si unde au loc aceste actiuni?

Aceasta apropiere construieste adevarata relatie din propriul Kli (vas) spre actiunile in care Creatorul actioneaza in interiorul meu si spre starile prin care trebuie sa trec. De aceea trebuie sa gasesc imaginea “externa” din interiorul meu in fiecare moment.

Locuiesc in interiorul sufletului meu si toate imaginile “externe” sunt partile sale: forte, actiuni si elemente ale perceptiei. Nimic altceva nu exista. Totul este in acest Kli. In acest fel incerc sa imi imaginez intreaga realitate.

Deci, cine aranjeaza toate astea pentru mine? Cine separa, sterge, atrage mai aproape si conecteaza toate aceste parti ale dorintei mele: “barbatii” si “femeile” “animal” si “vegetal” , etc.? Asta se intampla atunci cand eu percep Keter care construieste gradele mineral, vegetal si animal din mine. Hochma, Bina, Zeir Anpin si Malchut.

Traiesc in interiorul sufletului meu, in afara caruia nu exista nimic altceva. De aceea, prima data trebuie sa vad grupul ca parte integranta a mea. Asta inseamna sa te intorci interior spre grup.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala  12/30/10, “Ce inseamna fatpul ca crearea lumii a fost donatia”

Trad.

Grupul este locul in care ne intalnim

Intrebare: Daca avansam doar datorita mediului, atunci cand va veni alegerea noastra din dorinta noastra altruista, Lishma?

Raspuns: Trebuie sa atingem perfectiunea, si ea consta in doi parametrii:

1. Pe de o parte sunt independent si egal cu Creatorul in toate felurile
2. Pe de alta parte sunt asemanator cu El in toate felurile

In acest caz, sunt independent si perfect.
De aici reiese ca independenta si perfectiunea trebuie sa se uneasca si sa ma aduca la stadiul final. Dar cum pot independenta si echivalenta sa existe impreuna? Cum pot ajunge la perfectiune ridicandu-mi aceste doua calitati, care sunt opuse una alteia?

Ca sa faca asta posibil, Creatorul trebuie sa adauge un al treilea factor celor existenti (El si cu mine). Acest al treilea factor va fi locul pentru intalnirea noastra, locul revelatiei. Este acolo unde eu voi dezvalui sinele meu independent si pe Creatorul opus mie.

Este necesar sa creez un “teritoriu” unde sa putem fi parteneri, opusi dar egali si uniti. Acest teritoriu este numit suma sufletelor, Sechina, Malchut. Dupa spargere, noi dar si Creatorul suntem in afara legaturii sumei sufletelor, si acum trebuie sa ne intalnim acolo. Facem asta pana la gradul in care putem participa in acest proces si sa ne descoperim unul pe celalalt.

Din acest motiv creatia a fost sparta. A fost sparta in mult parti , care sunt gradul de independenta a creatiei, insemnand separarea sa si detasarea sa de Creator.

Trebuie sa folosim aceasta situatie, de aceea Baal HaSulam a scris ca trebuie sa pastram  unicitatea fiecarei persoane. De fapt, niciodata nu va fi dublata de altcineva. Fiecare persoana trebuie sa fie independenta si speciala.

Dar pe de alta parte, trebuie sa ii dam fiecarei persoane sansa si sa o ajutam sa atinga echivalenta formelor cu Creatorul. Cu ajutorul unicitatii fiecarei persoane, avand o inimitabila combitatie a calitatilor si dorintelor, persoana le dezvolta pentru a le directiona spre daruire. In acest fel atinge echivalenta cu Creatorul.

Aceasta asemanare este actualizata prin unirea cu ceilalti. De ce nu este facuta prin unirea cu Creatorul? Pentru a pastra independenta. Cand lucrezi in fata Creatorului, persoana se anuleaza , in timp ce in relatie cu grupul poate juca rolul decisiv, asemanator Creatorului.

Locul intalnirii noastre este teritoriul grupului, care a fost creat artificial si divizat in parti. Venim la linia de mijloc si ne unim. Acolo actualizam Zivug HaVaZaH si Elokim, unitatea in judecata si mila.

Totusi, daca persoana nu se gandeste la aceste trei elemente: el si Creatorul, unindu-se in grup, atunci isi imagineaza incorect realizarea scopului. Creatiei care il asteapta.

Din prima partea a Lectiei zilnice de Cabala 1/12/11, Scrierile lui  Rabash

Un lucru care depinde de noi

Intrebare: Cum am putea mari forta prin care putem castiga, cand o dorinta egoista mai mare este dezvaluita?

Raspuns: Toate calitatile unei personae, nu conteaza cum i se par lui, de la cea mai buna la cea mai rea, sunt dezvaluite intr-un context al sistemului comun al sufletelor care avanseaza spre unitate conform programului creatiei. De aceea, nu putem atribui nici una din manifestarile personale ale unei persoane in contul sau. Ca si o roata dintata sau o parte integranta a sistemului, trebuie sa dezvaluie o anumita colectie de tendinte, dorinte si stari in interiorul sau.

Nu conteaza ce se intampla in interiorul unei persoane, nu ar trebui sa bagi mana in foc pentru el. De fapt el nu determina ce se intampla cu el acum, pentru ca este determinat de sistemul comun care trece prin diferite stari. Totusi, poti sa nu te mai ingrijorezi despre starea curenta pentru ca nu poti face nimic altceva  in aceasta privinta. Este urzeala miilor de factori externi. In ceea ce priveste starea urmatoare, este de asemenea in zadar sa te gandesti la asta pentru ca nici asta nu depinde de tine, ci este determinat de nevoile sistemului care trebuie sa faca un pas mai departe.

De fapt, singurul lucru la care ar trebui sa ma gandesc este la cum voi face acest pas. Ce anume din acest pas depinde de mine? Contine de asemenea lucruri care nu sunt actulizate de mine ci de forta superioara si care nu sunt illuminate de mine ci de Lumina Superioara. Persoana trece prin analize si atinge un punct in care cu adevarat realizeaza singur. Apoi vede  o actiune clara si precisa, ca  atunci cand apasa un buton.

Asta este misiunea persoanei: In fiecare moment sa faca diferenta intre actiunile care depind de el sis a le faca. Pe masura ce face aceasta analiza, de asemenea vede multe alte lucruri, si ca rezultat, prin apasarea butonului, el activeaza sistemul si incepe  sa il perceapa, sa il accepte, sa devina o parte a lui.

Cu alte cuvinte, persoana incepe sa atinga sistemul ca un intreg. De aceea, el nu este un cobai care gaseste butonul de la cutia cu mancare in labirint. Dimpotriva, facand eforturi in stadii diferite, el atinge conditiile, cauzele si esenta a ceea ce se intampla.

Gasind butonul, el cu siguranta il va apasa. Dar ceea ce conteaza aici este analiza, acesta este adevaratul beneficiu.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 1/12/11, Scrierile lui Rabash

O plimbare sau drumul spre turnul Creatorului?

Introducere la Cartea Zohar, art “Magarul conducator”, nr. 88: Ei ii spun lui, “Dar nu ne-ai spus numele tau, si unde este locuinta ta?”

El i-a replicat, “Locuinta mea este buna si foarte importanta pentru mine. Este un turn care pluteste in aer, maret si onorabil. Si cei ce locuiesc in acel turn sunt Creatorul si un om sarac.Aici este locuinta mea.”

Este o problema daca in timp ce citim Zohar incepe sa ne placa povestea pentru ca placerea inabuse cautarea noastra interioara.

Intrebare: Dar ce trebuie sa caut aici?

Raspuns: Sa zicem sa ma plimb cu un prieten, si asta ne face placere. Ne plimbam si ne bucuram de fiecare pas pe care il facem: pasarile canta, iarba este verde, adie o briza placuta, soarele straluceste. Asta se numeste plimbare pentru de fapt ne face placere mersul.

Dar mai exista si un alt fel de mers. Mergem acopriti de sudoare, este greu pentru noi,si blestemam intreaga calatorie. Dar de ce continuam sa mergem? Pentru ca dorim sa ne atingem scopul, si este imposibil sa atingi intr-un mod mai usor si placut.  Calea este atat de neplacuta ca mai degraba am renunta cu placere la ea daca ne-am putea atinge scopul dintr-o saritura.

In fond, exista diferite cai de a ne bucura de calatorie: ca o plimbare sau ca un mijloc de a atinge scopul. Plimbarea nu este un mijloc, este un scop in sine, care se poate atinge imediat. Acum trebuie sa decizi pentru tine din ce proces faci parte: Te misti macar? Te plimbi? Sau te plimbi inspre scop?

Daca citesti Zohar si iti face placere sa citesti, atunci te plimbi. Te simti bine si nu te gandesti la scopul departat. “Ce poveste frumoasa! Ma bucur de fiecare cuvant!” Asta este o plimbare.

Iti lipseste intentia, cautarea interioara, aspiratia de a te uni cu prietenii. Vei vedea asta cu cat mai repede te vei gandi la conectare. Si atunci asta nu va mai fi o plimbare, ci o calatorie spre scop.

Din partea a 2a a Lectiei zilnice de Cabala 1/11/2011, “Introducere la Zohar, Art. Magarul conducator”

Sa ne ridicam deasupra cunoasterii

Vorbim despre Creator pe baza Kelim-urilor (vaselor) noastre, cu condiţia ca suntem capabili să le corectăm. Putem să-L cunoastem doar prin Kelim-urile noastre corectate.

Kelim corectate funcţionează conform principiului: „Prin acţiunile Tale, Te vom şti.” Prin efectuarea aceleaşi acţiuni ca şi Creatorul, încep să aflu cine este El.

Acţiunile Creatorului sunt daruirea si de aceea eu, de asemenea, trebuie să vin la daruire pentru a-L cunoaşte. Acţiunile care sunt identice cu voinţa Sa, ma vor lasa sa-L inteleg: cine şi ce este El,   programul şi scopul Lui în raport cu mine, intenţiile şi poruncile Sale. Voi sti toate astea, atunci când îi voi semăna in actiuni, nu inainte.

Cum pot, deci, ajunge la acţiunile Creatorului? În acest scop, am să ating atributul de a darui.

Il atingem, trecand deasupra atributului de primire, deasupra Kelim-ului de primire, ceea ce se numeşte: „Credinţa mai presus de ratiune.”  Este esenta muncii noastre.

„Cunoaşterea” este ceea ce ştiu, simt, pot vedea în senzatiile dorintei de a primi. Iar „credinţa” este un alt atribut, mai înălţat. O ating depasind cunoştiinţele: Prima dată am nevoie sa descopar şi sa testez cunoştinţele mele şi apoi primesc o forţă de Sus, care-mi va permite să merg deasupra, în exact aceeaşi formă, dar mai mare. Aceasta înseamnă că avansez prin credinţă mai presus de ratiune.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 1/2/2011, „Mai presus de ratiune in Serviciul Divin”