Daily Archives: 20 februarie 2011

Sfarsitul generatiei sclaviei

In prezent ne ridicam impotriva noii generatii care poate realiza orice doar daca intelege, simte, decide si este de acord cu ceea ce trebuie infaptuit. Altfel nu va fi capabila sa faca nimic. Putem vedea  asta si prin evenimentele care se petrec in intreaga lume. Un nou val se ridica sau, cu alte cuvinte, un nou nivel al Sufletului Comun se trezeste in umanitate.

Generatia moderna este contraindicata ca exemplu pentru cresterea morala-onesta care ameninta o persoana si o forteaza cu invataturile morale spunandu-i : “ uita-te la noi ca exemplu si actioneaza in acelasi  fel ca noi”.  Aceasta nu  este satisfacator pentru tanara generatie. Ei nu vor urma aceasta cale. Dimpotriva, vor copia cele mai proaste exemple  si vor fi incapabili sa aiba o atractie astfel incat sa accepte minunatele exemple pe care le au.

Noua generatie nu va accepta nimic doar pentru simplu fapt ca aceasta  este cum trebuie sa fie. Desi un copil absoarbe  multe  lucruri automat si chiar daca se educa copiii moderni conform principiului ‘ dupa fapta si rasplata’ , nu va merge. Aceasta se intampla pentru ca egoismul creste din zi in zi si nu vor fi capabili sa opuna rezistenta. De aceea, obisnuinta va deveni o a doua natura pentru ei.

Chiar in fata ochilor nostri o noua natura se dezvolta in copil si cere ca  sa ii oferim o metoda. Doriti sa ii oferiti copilului solutii  de-a gata,  pe care sa le implementeze  ca o mica masina pe care o actionezi in masura in care se uita la tine si repeta totul. Dar asta nu va merge. Copiii vad direct prin tine. Constant ei te studiaza si te analizeaza. Esti complet transparent pentru ei.

Trebuie sa intelegem  ca  aceasta generatie necesita o metoda rationala si logica care sa poate fi inteleasa si apoi aplicata conform acelei intelegeri.

Generatia sclaviei s-a sfarsit, sau generatia masinilor care a fost personificata chiar de Charlie Chaplin. Astazi trebuie sa ne gandim cum sa dam tineretului o explicatie a procesului dezvoltarii, a realitatii si a locului lor in ea, scopul, calea conducerii si oportunitatile  care se afla inaintea fiecarei persoane.

Pe scurt, este necesar sa ii arati unei persoane limitele intre care ea este, cu adevarat, o creatura libera. Noua generatie este foarte diferita de noi si de aceea noi trebuie sa dezvoltam metode  –  sa ii antrenam astfel incat ei sa fie ascultatori  – dar metode de transmitere  a intelepciuni raportate la varsta persoanei. Copii vor folosi si realiza aceasta invatatura  prin comportamentul lor si apoi tot ce ramane de facut pentru noi este sa verificam daca le-am oferit-o corect. Si vom vedea aceasta din rezultate.

In trecut, educatia si cresterea  erau bazate pe principiul  ‘ fapta si rasplata’ . Copii erau inghesuiti intre diferite limite si tinuti strans de lesa. Le era spus “Asta este ceea ce trebuie sa faci !”  Dar in prezent, aceasta nu va mai merge, pentru ca Creatorul pretinde de la noi sa constientizam raul  si intelegerea a ceea ce se petrece in viata. Trebuie sa invatam sa ne stapanim in raport cu importanta scopului. Aceasta este munca independenta a unei persone.

Sufletul nu are varsta. Nu conteaza in cine se trezeste: adult sau copil. Trebuie sa intelegem ca suntem obligati sa asiguram o metoda de corectie, atat pentru tineret, cat si pentru cei maturi, astfel incat sa se dezvolte numai prin ea.

Din discutie asupra educatiei 2/19/11

Ce pretind oamenii când protestează pe străzi

Intrebare:  In ultimele  saptamani am putut vedea,  in cateva tari, cum oamenii au iesit  in strada sa demonstreze impotriva guvernelor lor, ca si cum ei ar fi aratat prin protest inabilitatea lor de a lua parte in guvernarea tarii. Cum le putem aduce la cunostinta ideile Kabalistice despre unitate, astfel incat sa simta ca aceasta unire le poate oferi o solutie?

Raspuns: Este o intrebare foarte importanta care devine, incet, incet,  tot mai vitala in zilele noastre. Este o intrebare despre unitatea pe care  oamenii, in mod esential, o cer. Cu alte cuvinte, o persoana cere:

Cum pot eu  o persoana normala, care supravietuieste cu 2 $ pe zi (asa cum se intrampla cu majoritatea populatiei Egiptului) sa decid ceva in aceasta viata?

Ei nu pot sa paraseasca strazile renuntand la protest si sa plece acasa pentru ca astfel  ar trebui sa se intoarca la aceea viata extrem de impovaratoare care este “ evaluata la 2 $ pe zi “ Dar faptul ca protesteaza le da un sentiment ca detin controlul  asupra ceva, ca actioneaza. Ei simt  aceea putere  in mainile lor si nu in ale guvernului.

Aceasta cerere nu poate fi satisfacuta adaugand un dolar in plus pe zi pentru necesitatile  existentei lor. Este necesar sa se gandesca  ce anume sa li se dea acestor milioane de oameni, astfel incat ei sa simta ca au primit puterea de a conduce si de a face schimbari. Iar in ziua de astazi,  aceasta problema este cu adevarat universala,  globala care porneste sa implice masele de oameni din toata lumea.

Guvernele incep sa caluculeze: Ce ar trebui  sa faca? Liderii politici sunt dispusi sa renunte la pozitiile lor si sa accepte diverse schimbari, dar nu vor reusi sa isi satisfaca poporul. Urmeaza sa mai vedem numeroase demonstratii si revolte pana cand decizia finala va iesi la suprafata : Trebuie sa ne asiguram ca pana si ultimul om, cea mai simpla persoana, va simti  ca are controlul; ca are onoare, putere  si respect de sine.

Umanitatea s-a maturizat ! Oamenii ies  pe strazi si simt ca detin controlul.Cand ei simt asta, este imposibil sa-i potolesti chiar si cu bani, pentru ca un asemenea statut nu va fi indeajuns pentru ei. Ei vor continua sa se ridice, creand o situatie dificila, amenintatoare..Nu vad cum guvernele vor fi capabile sa ii controleze.

Chiar daca guvernul ar inlocui guvernantii acceptand  reprezentantii poporului, curand, vazand ca detin controlul, ei se vor instraina de popor. Din moment ce ei pun mainile pe putere si incep sa se bucure de situatia lor,in  top, o persoana  care traieste in cartierul sarac al orasului sau intr-un sat izolat va inceta    sa il mai vada ca pe un reprezentant al lui.

Putem vedea deja aceasta tendinta in dezvoltarea politica, in viitorul foarte apropiat.In final, nici o alta optiune nu va fi valabila.Umanitatea va veni la o situatie cand va trebui sa infrunte intrebarea: Ce putem face pentru a fi egali? Cu adevarat, doar cand fiecare se simte egal, o persoana poate simti ca el sau ea este capul guvernului, ca ia decizii si este important.

Nu inseamna  ca cineva trebuie sa aiba controlul direct asupra altora, dar persoana are nevoie sa simta aceasta in interiorul ei. Si este posibil sa se obtina doar prin unitatea oamenilor, spre care ne indreptam.

Sociologisti nu sunt inca familiarizati cu un asemenea fenomen, oferind foarte atent pronosticuri superficiale. Dar cred ca in acele tari unde acest proces deja a inceput, nu mai poate fi oprit.Un guvern ar trebui sa se teama de populatia care deja a gustat  abilitatea de a schimba ceva si de a prelua controlul. Pana cand fiecare nu se va simti egal cu ceilalti, ei nu vor gasi pacea. Si aceasta este directia spre care se indreapta lumea.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 2/17/2011, “Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot

Invidiaza-l pe creator!

Este scris ca „invidia, dependenta de savoare si ambitia” il conduc pe om afara din aceasta lume – deci trebuie folosite aceste proprietati pentru a ajunge in lumea spirituala. Problema insa este ca omul se risipeste si cauta toate aceste necesitati in lumea materiala.

Daca el ar folosi intreaga putere ca sa devina om, sa urce pe treapta spirituala umana, ar avea succes. In loc de aceasta el fuge dupa bani, faima si putere, si-i lipseste invidia pentru calitati spirituale, care l-ar inlesni sa devina om.

Trebuie sa facem o analiza a noastra pentru a ne introduce in mediul care ne formeaza in asa fel incat din toate necesitatile sa o scoatem in evedinta pe cea mai importanta: sa devenim om astfel incat nici puterea nici banii nici faima sa nu ne atraga mai mult decat necesar. Toate aceste calitati trebuie doar sa sustina efortul spre invidia corecta – trebuie sa-l invidiem pe Creator  si sa tindem de a deveni ca si El!

Si daca cad si incep sa-i invidiez pe altii pentru banii, puterea sau faima lor, atunci este clar ca nu mai sunt orientat in sus catre scop. Dar cum il pot invidia pe Creator daca nu-l vad si nu-l simt? De aceea ne este dat grupul, ca sa ne convinga de importanta calitatilor spirituale. Nu vei stii nici o data cine este Creatorul, pana nu vei atinge treapta Sa. Pe de alta parte, calitatiile lui sunt opuse tie  si te resping – de aceea aici ajuta mediul inconjurator prielnic, in care tu vei lucra. Doar el poate schimba sistemul tau valoric.

Problema insa este chiar daca omul a incheiat dezvoltarea sa pe treptele neanimate, vegetale si animale si a ajuns la Cabala, la inceputul treptei umane, la liberul arbitru, el se poate abate de la drum, si se poate afla in cautarea banilor, puterii sau faimei pentru mai multi ani. Si pana se intoarce, viata continua  si poate chiar se sfarseste…

Extras din lectia „Introducere la Panim Meirot”, 17.02.2011

Povara cerului

Intrebare: Ce inseamna Jugul/povara regatului cerului in munca spirituala?

Raspuns: Inseamna ca  iau responsabilitatea cerurilor, Bina,calitatea daruirii asupra mea astfel incat sa conduca peste Malchut,calitatea receptiei. Malchut este sparta.   S-a faramitat in miliarde de parti si munca mea consta in luarea fiecareai parti, una dupa alta si atasarea ei alaturi de celelalte.

Poate fi exprimat altfel: Eu sunt parte din Malchut si trebuie sa alipesc celelalte parti asupra mea. Cum facem asta? Pentru inceput noi conectam aceste parti in micul nostru  grup, parti, pe care trebuie sa le corectam in acord cu programul muncii spirituale. Iar de  acum  trebuie sa fiu cu prietenii precum un singur om cu un singur suflet; in acest fel sa corectez spargerea intr-un segment mic al Malchut-ului, in grup, in mediul meu.

Apoi trebuie sa daruiesc lumii, adica tuturor celorlalte parti ale Malchut, in asa fel incat si ei se vor uni cu grupul. In acest fel corectez intregul Malchut.

In esenta trebuie sa corectez intreaga lume, spunandu-mi mie insumi ca intreaga lume a fost creata pentru mine. In acest fel ma raportez eu la lume. Corectand partea mea, injectez ascensiunea mea, trezirea mea, Lumina mea in toate sufletele sparte si deconectate. Apoi ele sunt  de asemenea trezite si fiecare dintre ele aspira la unirea cu ceilalti.

Deci se dovedeste ca o persoana aduce viata  spirituala  celorlalti devenind dreapta sau  fundamentul lumii. Ea da tuturor forta Luminii.

Din prima parte a Lectiei de Cabala 2/20/11, Scrierile lui  Rabash

Deasupra logicii acestei lumi

Întrebare: De ce este numită muncă spirituală şi un jug sau o povară?

Răspuns: Pentru că o persoană trebuie să o accepte prin credinţă deasupra raţiunii. De fiecare dată când este pe cale de se corecta, este înăuntrul dorinţei egoiste. De aceea, atunci când ia asupra sa această muncă, care este îndreptată spre intenţia de dragul dăruirii, ea nu vede niciun profit în ea şi o percepe ca pe o povară.

Corecţia mea nu se poate baza pe profit. Dacă ceva este profitabil pentru mine, atunci acţionez egoist. Şi, din contra, dacă accept calitatea Bina în dorinţa mea de plăcere, cu Bina fiind deasupra Malchut, atunci Bina devine un jug pentru mine – ceva care stă deasupra motivului, simţului şi deasupra tuturor calculelor.

Cum pot obţine asta? Mă acordez la mediu şi el mă influenţează, arătându-mi că merită să fac asta. În acest fel, este un beneficiu de fapt, dar este de o natură diferită: Este evocat de mediu în loc să vină din propriile consideraţii. Apoi, în timp ce sunt sub influenţa socială, primesc realizarea importanţei scopului de la el.

Fără această importanţă nu aş fi în stare să muncesc, deoarece este construită pe a prefera dăruirea deasupra primirii. Nu aş fi în stare să fac asta de unul singur. Numai mediul mă poate obliga să îmi schimb valorile aşa de mult încât pâna la urma voi dori asta.

Asta înseamă să accepţi jugul raiului. Este imposibil să o faci fără un mediu care construieşte în mine sistemul de valori necesar. În plus, muncesc deasupra raţiunii, deasupra abordării raţionale, deasupra logicii.

Ar părea: De ce să dăruiesc? Ce îmi va aduce asta? Nu pot explica dorinţei mele egoiste faptul că dăruirea merită ceva. Cum mă voi simţii mai bine? Bine, dacă măcar aş vedea măcar un potenţial beneficiu, atunci aş fi de acord cu asta, dar aici vorbim de un jug real, unde nu am nicio justificare pentru munca în niciun fel. Totuşi, grupul mă ajută să realizez importanţa şi atunci încep să muncesc.

Fără această importanţă nu aş fi în stare să muncesc. Nu aş fi în stare să acord nici măcar un moment de atenţie dăruirii. De aceea, grupul ca mijloc este la fel de important pentru mine ca şi scopul.

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 2/20/11, Scrierile lui Rabash

Deschide uşa către mâine

Lumea a atins starea de a dori să devină unită! Trebuie să devină unită, datorită revelaţiei dorinţei noastre interioare, dată de chemarea naturii. De aceea mintea noastră începe să se dezvolte şi inventăm lucruri care ne ajută să ne auzim de la distanţă. Aşa a fost inventat radioul acum 150 de ani. Acum doar 150 de ani! Apoi a apărut televiziunea, acum mai puţin de 100 de ani, iar oamenii au inventat cinematograful pentru a crea iluzia mişcării. Apoi, acum circa 25 de ani, am ajuns la dezvoltarea conexiunii prin Internet.

Toate acestea sunt rezultatul dorinţelor noastre care se dezvoltă şi cer o mai mare integrare şi unitate între noi. Această dorinţă se dezvoltă şi nu o putem opri. Ea cere o interconexiune constantă, neîncetată şi universală, 24 de ore din 24, în toată lumea.

Acum 200 de ani, omul călătorea undeva şi apoi se întorcea. În timpul absenţei lui, de exemplu, nu ştia ce se întâmplă acasă. Astăzi însă, asta este imposibil! În plus, cărţile au dispărut. Durează prea mult pentru cineva să le scrie, tipărească şi să le trimită şi apoi pe altcineva să le citească… Ziarele, ştirile şi totul se va întâmpla la viteza luminii, la viteza conexiunii electronice. Toate acestea sunt produse de nevoia de a ne corecta!

Natura noastră se descoperă ca un sistem integral, singular, care ne forţează să fim conectaţi împreună. Ce se întâmplă într-un loc este imediat continuat în altul şi totul în jur pare a se inflama, aprinde. Cine aruncă chibritul care aprinde întreaga lume? Nimeni! Se întâmplă pentru că noi suntem conectaţi unul cu celălalt în dorinţele noastre interioare.

Dacă compari începutul anului cu sfârşitul său, vei vedea întreaga lumea interconectată complet. De fapt, noi trebuie să avansăm către corecţia generală, să devenim ca un singur om cu o singură inimă, să atingem starea în care suntem în lumea Infinitului, să revelăm singura forţa de conexiune dintre noi.

De aceea trebuie să ne dezvoltăm în acest mod televiziunea de Cabala, precum şi resursele Internet, ca să fie cât mai interactive şi transmise în direct. Trebuie să aibă loc transmisii în direct şi oamenii trebui să se apeleze unul pe celălalt din toată lumea, în toate limbile, astfel încât nimeni să nu simtă nicio separarea sau diferenţă. Mai bine ca asta să se întâmple „live”, decât să fie înregistrate şi luate din arhivă. În acest fel, informaţia nu va fi percepută ca „moartă” şi toată lumea o va simţii ca fiind în viaţă! Dorinţele voastre trăiesc în prezent şi nu mai percep ce aţi făcut ieri. S-au schimbat, iar voi încercaţi să le vindeţi ceva care este deja mort.

Oamenii vor simţii asta atât de acut încât nu vor mai fi în stare să urmărească filmele! Veţi simţii că nu mai sunteţi impresionaţi de un film care de obicei vă încântau, sau vă făceau să plângeţi. Veţi vedea că asta nu vă va mai afecta deoarece a fost filmat cu câteva luni înainte, deci nu mai trăieşte! Totul trebuie să se întâmple chiar în acest moment. Eu vă dăruiesc senzaţiile mele, în timp ce forma externă care ne ajută să fim conectaţi virtual unul cu celălalt este doar un mijloc pentru a obţine conexiune internă de la inimă la inimă! Dacă am face lucrurile în acest fel, am obţine succesul în diseminarea ştiinţei Cabala!

La asta tânjeşte întreaga lume. Nici măcar nu ştie asta încă, dar este exact ceea ce doresc. O persoană începe să înţeleagă asta şi ştie cum să spună din inimă lucrurile corecte către lume, cum să spună lumii lucrurile la care aspiră, şi face asta într-un fel care nu este de actualitate numai astăzi ci, într-o oarecare măsură şi mâine – acea persoană deschide uşa către mâine!

Din lecţia săptămânala a unei porţiuni din Tora 2/10/11

Forumula Infinitului

Intrebare: Cartea Zohar vorbeste despre starile interioare ale sufletului meu. Dar nu inteleg: Ce stare trebuie sa imi imaginez?

Raspuns: Trebuie sa iti imaginezi starea de unificare graduala intre toti, unificarea tuturor impreuna. Acesta este sufletul tau. Este atunci cand tu incerci sa unesti pe toti intr-un singur intreg. Daca eu fac eforturi catre acest scop, acesta este sufletul meu. Daca un altul face asta, atunci este sufletul lui.

Fiecare dintre noi este ca o celula intr-un corp ce incearca sa-si ataseze ei intregul organism. Facand asta tu obti intreg corpul  sau dorinta si asta se numeste sufletul tau.

Daca momentan tu iei doar o parte din corp si te conectezi cu el doar intr-o anumita masura, atunci ai doar un suflet partial. Asta inseamna ca esti pe cale, pe scara gradelor.

Dar, cand ajungi la finalul caii si primesti capatul scarii, cel mai inalt grad, Malchut al Infinitului, acolo totul se unifica intr-unul singur, fara nici o granita si fara nici un sfarsit. Cu toate astea, fiecare dintre noi isi imagineaza aceelasi Malchut al Infinitului din punctul sau personal de vedere, pentru ca fiecare persoana isi are propria sa radacina a sufletului. Asadar, nici o persoana nu este anulata cand asta se intampla. Nici unul nu isi pierde independenta.

Singurul lucru pe care trebuie sa il intelegem cand citim Cartea Zohar sunt formele de conexiune dintre noi. Fiecare celula are doar o dorinta. Asta e toata intelepciunea Cabala – este conexiunea dintre dorinte, pentru ca asa ele creaza unificare, intreaga maretie a lui Malchut.

De exemplu, un computer nu contine nimic altceva decat un plus si un minus. Dar miliardele de conexiuni intre ele formeaza toata marea sa capacitate si abilitate. La fel, intreaga munca a creierului nostru se bazeaza pe nenumarate conexiuni intre un plus si un minus, vointa de a primi si vointa de daruire. Ele se pot uni intr-o masura mai mica sau mai mare, intr-un grad diferit, sau sa nu se uneasca deloc. Nu este nimic in afara de asta. Cu toate astea, din enorma acumulare a tuturor partilor posibile, constand in diferite variatii ale conexiunii, sau a lipsei ei, dintre un plus si un minus, tu primesti ca rezultat o imensa intelepciune si o maretie cu adevarat Divina.

Asadar, asta este exact ce discernem, formele de conexiune dintre aceste mici parti sau suflete.

Din partea a doua a Lectiei Zilnice de Cabala 20/2/2011, Zohar.