Monthly Archives: martie 2011

Eureka! Există!

Întrebare: Se dezvolta dorinta de a darui cu ajutorul dorintei de a primi? Se va schimba şi va uni din nou în sufletul colectiv?

Răspuns: Intelepciunea Cabalei considera că întregul drum este al totalului corecţiilor noastre de a ne uni împreună şi de a atinge proprietatea daruirii (Creatorul) în legătura noastra deoarece această proprietate ne aduce împreună.

Dezvoltarea intervine prin virtutea unificarii. Şi atunci când dorinţa de a darui intră în dorinta de a primi, îi furnizează forţa dezvoltarii prin facilitarea diverselor conexiuni. Şi deoarece este dorinţa de a darui, aceasta sudeaza diferitele părţi.

Spre deosebire de aceasta, dorinta de a primi rămâne acolo la capacitatea nivelului mineral şi nu se uneste cu nimic. Prin urmare, dacă vrem să ne apropiem mai mult de dorinta de a darui şi de a ne dezvolta, avem nevoie sa facilitam relaţiile dintre noi şi includerea noastră reciprocă.

Şi nu contează că suntem separaţi prin distanţa, diferenţele de caracter, opinii, şi educaţie. Vom vedea mai târziu că dezvoltarea noastra anterioara (ca naţiuni diferite distante şi care se urasc si se dispretuiesc una pe alta), sunt necesare pentru ca deaspura acestui lucru, sa putem începe formarea inter-relaţiilor noastre comune. Si între aceste conexiuni suntem destinati să dezvăluim proprietatea de a darui (Creatorul).

Există, dar este ascunsa în interior. Acest lucru este exact ceea ce dorim să dezvăluim la convenţiile noastre.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 2/18/2011, Scrieri de Rabash

„Vreau să trăiesc!”

AHP-ul celui superior este destinat să transfere rugile (MAN) celui inferior spre partea superioara. Cel superior este mai mult intern fata de cel inferior, dar atunci când este reprezentat pe o grafica, apare ca si cum cel inferior este mai mare. Cu toate acestea, doar ni se pare in acest fel noua, ca si cum cel inferior cuprinde pe cel superior, imbracandu-l. Faptul este, totuşi, că el imbraca pe dinafara tocmai pentru că este necorectat.

AHP-ul celui superior este mai intern, mai ascuns şi intangibil, dar mult mai puternic şi infinit mai mare decât cel inferior. Acesta este motivul pentru care singurul lucru pe care AHP al celui superior il simte şi il ia de la Galgalta Eynaim al celui inferior este ruga, MAN, care este conţinută acolo.

Galgalta Eynaim ale celui inferior nu pot cere nimic pe cont propriu, deoarece acestea sunt dorinte de a darui. Dar AHP celui inferior transmite motivul catre ele, dorinţa de a fi născut din datele informaţionale (Reshimot). Aceasta dorinta influenţează AHP celui superior şi cel din urmă simte această cerere, care este numita MAN, şi o ridică în sus, în Galgalta Eynaim sale.

Ca răspuns la rugăciune, Galgalta Eynaim ale celui superior atrag Lumina care vine prin ele în AHP al celui de sus, apoi în Galgalta Eynaim ale celui inferior, şi în cele din urmă în AHP celui inferior, în vederea corectării Reshimot-urilor sale şi revigorarii acestui AHP, aducându-l la viaţă.

Singurul lucru care ne lipseste este ruga pentru corectare, un MAN. Nimic nu poate fi atins fără ea.

MAN este ridicat de cineva care intenţionează să primească de dragul de a darui. Această cerere se ridică în fiecare moment şi este reînnoita în mod constant. O acţiune urmează imediat alteia. În spiritualitate nu există nici un gol sau un spaţiu între acţiuni. Daca orice perioadă de timp a trecut degeaba, fără un motiv pentru corectare, atunci acesta este un păcat, Klipa.

În lumea spirituală nu exista notiunea de timp fizic care se mişcă de la sine. Dacă aş percepe fiecare moment al vieţii mele ca pe o expresie a AHP celui superior şi as dori sa aderez la El în scopul de a descoperi Creatorul, care este bun şi face numai bine, ar însemna că mă uit dupa contactul între dorinţele mele de daruire( Galgalta Eynaim) şi AHP al celui superior.

In momentul în care încep sa ma raportez la El în mod corect, voi vedea că El nu este ascuns, ci este descoperit mie şi ma luminează!

Din a 3-a parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/27/11, Talmud Eser Sefirot
Trad

O persoană care a deviat de la cale

Întrebare: Dacă  în spiritualitate o persoană se naşte din nou în fiecare moment şi începe totul de la început de fiecare dată, cum se face că atunci când deviază de la cale odată, deviază apoi din ce în ce mai mult?

Răspuns: Iată cum a descris Baal HaSulam acest lucru, eu pur şi simplu repet diagrama lui. Dacă la începutul căii deviezi de la ea doar un pic (să spunem 1 cm), continuând să avansezi în aceaşi direcţie vei devia în cele din urmă cu, să zicem, 5 cm.

Ţie ţi se pare că ai făcut un progres: ai primit cunoştinţe, ai realizat şi ai trecut prin multe lucruri. Devi din ce în ce mai încrezător în faptul că eşti pe drumul cel bun, în timp ce în realitate ai deviat deja de la cale şi avansezi în afara marcajului.

Nimeni nu ţi-a luat liberatea sau oportunitatea de a face o ajustare. Dar dacă tu nu suspectezi că te-ai abătutu de la cale, dacă nu simţi asta, crezi că poţi merge în continuare aşa.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/28/2011, Pregătirea pentru Congresul WE!

Să scăpăm de deziluzii

Filosofia ca şi majoritatea oamenilor în general, cred că lumea materială s-a născut în afara celei spirituale. Într-adevăr, Cabala afirmă la fel: După ruperea lumilor şi a sufletului colectiv, dorinţele şi-au pierdut ecranele, au devenit egoiste şi au coborât din ce în ce mai jos până au căzut în „această lume”. Asta defineşte existenţa noastră în această lume şi toate simţurile, organele noastre de percepţie.

Rezultă că noi „am venit” aici din Lumea Spirituală şi nu din altă parte. Într-un fel sau altul, corporalul este consecinţa spiritualităţii. Singura întrebare este dacă lumea corporală s-a separat complet de Lumea Spiritualăsau mai are încă ceva conexiuni indirecte cu ea?

Nici filosofia şi nici ştiinţele naturii acestei lumi nu sunt capabile să examineze forţa dăruirii, fiind numai în interiorul dorinţei egoiste. Pentru acest motiv, ele nu au niciun contact cu Lumea Spirituală şi pot doar sa aibă fantezii despre ea.

Există experimente „ştiinţifice” despre ceea ce s-ar considera a fi „suflet” sau o presupusă conexiune cu el care poate fi surprinsă şi care se bazează pe definiţia incorectă a Lumii Spirituale. Acestea sunt de asemenea argumente filosofice ale unor oameni care nu dispun de instrumente de cercetare şi de conexiuni reale cu Lumea Spirituală, adică de o abordare ştiinţifică, şi atunci îşi asumă pur şi simplu aceste lucruri.

Oamenii îşi pot imagina orice. Nu există limite la fantezia umană. De exemplu, există observaţii ale schimbării greutăţii corpului cântărit înainte şi după moarte, presupunându-se ca diferenţa de greutate reprezintă sufletul. Aşa cântăresc ei sufletul. Au înregistrat de asemenea impulsuri electrice în creier în momentul morţii şi au considerat că aceasta trebuie să fie manifestarea sufletului când părăseşte trupul.

Şi ce să spunem despre diferitele halucinaţii ale creierului în momentele morţii clinice, şi a căror natură este similară visurilor. Acestea au fost considerate a fi simţirea Lumii Spirituale unde persoana „se înalţă”, iar când se reîntorc la noi îşi recapătă cunoştinţa.

Toate aceste fabricaţii sunt cauzate de absenţa definiţiei corecte a Lumii Spirituale. De aceea oamenii devin atât de confuji şi cred că au atins Lumea Spirituală şi au verificat-o.

Dar, Lumea Spirituală este o realitate aflată peste dorinţa noastră egoistă, peste materia noastră. Aici este unde apare problema percepţiei realităţii, fiindcă oamenii sunt confuji in ceea ce priveşte materia. O definiţie faimoasă spune ca materia este o realitate obiectivă pe care ne-o dau simţurile noastre. Ceea ce percep eu este dorinţa mea.

Aceasta derutează oamenii. Ei cred că materia este formată din corpuri solide, lichide, etc cele patru fundamente: foc, apă, aer, pământ; sau, mineral, vegetal, animal şi uman. Cabaliştii însă spun că materia este dorinţă iar noi examinăm dorinţa care este, de fapt, sinele nostru.

Aceasta ne derutează complet. Văd în faţa mea o ţeavă de metal pe care sunt absolut incapabil să o mut, şi îmi spun că este a mea şi că există in interiorul meu. Aici oamenii devin complet dezorientaţi şi în acel moment, devine foarte dificil să mai vorbeşti cu ei.

Cu alte cuvinte, este nevoie să depăşeşti multe obstacole până să ajungi la un punct de vedere şi o definiţie a tuturor fenomenelor care să ne permită să vedem realitatea împreună cu oamenii de ştiinţă şi cu filosofii. Până în prezent, fiecare stă în propria lui nişă şi asta duce la o mare confuzie.

Aceeaşi problemă este şi în diferitele definiţii date „spiritualului” şi „corporalului”. Cel mai frecvent, oamenii îşi spun că, cultura şi diferite activităţi umane intră în viaţa spirituală. Astfel, şi dansul este ceva spiritual.

Aceste definiţii incorecte într-adevăr derutează oamenii şi duc la dispute serioase. Din acest motiv, întâi de toate, lumea trebuie să dea definiţiile corecte ale spiritualităţii si corporalului, ale vieţii şi morţii şi a Realităţii Superioare.

În acest fel vom rezolva toate problemele. Definiţiile corecte trebuie să fie ferm înrădăcinate în capul tău şi tu ar trebui să consideri realitatea numai prin intermediul lor. Apoi, sigur nu vei mai face greşeli.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 12/27/2011 „Înţelepciunea Cabalei şi filosofia”

O metodă ştiinţifică: „Vom face şi vom auzi”

Întrebare: Cum adică nevoia de abordare ştiinţifică merge cu principiul „Vom face şi vom auzi”?

Răspuns: Merg împreună foarte bine. „Vom face şi vom auzi” este abordarea pur ştiinţifică care există în adevărata ştiinţă fiindcă ştiinţa reveleză constant fenomene care au fost pentru noi ascunse înainte şi despre care noi nu am avut nicio cunoştinţă în fapt şi cu care nu am avut nicio conexiune. Tot ce am avut a fost dorinţa noastră de descoperire, dezvoltarea percepţiei şi a abilităţilor noastre cu scopul de a înţelege şi mai multe fenomene noi, le-am testat pe noi, pe carnea noastră şi pe senzaţiile noastre şi le-am consemnat. Bazându-ne pe aceste informaţii, am compus o imagine mai robustă a realităţii în care existăm.

Aceeaşi abordare funcţionează şi în Cabala. Este o ştiinţă la fel ca o ştiinţă obişnuită fiindcă este aspiraţia noastră de a descoperi o nouă realitate. Nu este nicio diferenţă.

Însă, în ştiinţele naturale, obişnuite ale acestei lumi, nu ni se cere să ne schimbăm simţurile. În Cabala avem nevoie să le dezvoltăm. Înstrumentul de cercetare există deja, este dorinţa noastră de a primi plăcere. Trebuie doar să o dezvoltăm prin diferite microscoape, telescoape şi alte unelte care ne ridică sensibilitatea pentru fenomene care erau înainte ascunse nouă.

Întreaga realitate se împarte în două părţi: primire şi dăruire. Pentru a verifica, pentru a examina şi studia relitatea bazată pe altruism în loc de recepţie, trebuie întâi să ne dotăm cu instrumentele corespunzătoare de recepţie (Kelim, vase).

Nu mai este de ajuns doar să ne dezvoltăm simţurile. Trebuie să dezvoltăm organe noi bazate de la început pe dăruire. Aceasta se numeşte naştere în Lumea Spirituală.

În Lumea Spirituală este o natură diferită în care noi studiem forţa altruismului, abilitatea noastră de a testa, examina şi nota date bazate pe extinderea şi dezvoltarea simţurilor noastre. Se întâmplă la fel ca şi cu organele noastre egoiste de percepţie când construim diferite instrumente auxiliare.

În acest fel a apărut această ştiinţă înaltă numită Cabala. Este menţionată ca „înaltă” fiindcă lucrează cu forţele de dăruire din natură, în timp ce ştiinţele lumii noastre examinează forţele egoiste de primire.

Însă, la sfârşit, vom descoperi că există o singură sursă pentru amândouă, forţee de primire şi forţa de dăruire. Şi asta fiindcă această împărţire există numai în relaţia cu noi, noi împărţim realitatea în acest fel. Dar, în realitate, amândouă vin dintr-o singură sursă: Forţa Superioară.

Din partea apatra a Lecţiei zilnice de Cabala 12/27/2011 „Înţelepciunea Cabalei şi filosofia”

Toată ştiinţa examinează Creatorul

Există o conexiune antică între Cabala şi filosofie. Filosofia pare a fi fundaţia tuturor ştiinţelor. Cu mii de ani în urmă nu existau ştiinţe separate ca matematica, fizica, chimia, biologia, geografia şi astronomia. Omul de ştiinţă făcea totul şi era şi doctor în acelaşi timp.

Această ştiinţă generală numită filosofie, care în traducere înseamnă cunoasterea „iubirii înţelepciunii”. Johann Reuchlin, un faimos filosof al secolului 16 a scris: „Profesorul meu Pitagora, tatăl filosofiei, şi-a luat învăţătura de la Cabalişti… el a fost primul care a tradus cuvântul Cabala, necunoscut contemporanilor săi, în cuvântul grecesc filosofie.”

Conexiunea dintre Cabala şi filosofie şi toate celelalte ştiinţe în general este foarte adâncă. Într-adevăr, ştiinţa este o parte a revelării Creatorului, a acţiunilor Lui, care nu sunt dezvăluite doar prin senzaţiile corpului ci şi prin mecanismele din noi, numite „om” şi care sunt deja părţi ale gradului uman, chiar dacă, totuşi, persoana aparţine acestei lumi.

Înaintea conexiunii ei cu Cabala, ştiinţa antică a dezvoltat gradul animal. Numai după ce Cabala a fost revelată primului om Adam HaRişon, şi dezvoltată timp de douăzeci de generaţii pâna la Avram şi după, ca dezvăluire a acţiunilor Creatorului, ştiinţele moderne ale acestei lumi ar putea apărea pe această fundaţie.

Noi suntem ca şi cum nu am vedea nicio conexiune între una şi cealaltă. De fapt, ştiinţa obişnuită este construită pe bazele senzaţiilor şi minţii omeneşti, o dorinţă egoistă de a primi plăcere, unde noi descoperim lumea, şi pare a fi deconectată de la Cabala şi de la lumea spirituală. Dar, în realitate, nu e chiar aşa, pentru că analizează aceleaşi acţiuni ale Creatorului, care însă se dezvăluie într-un mod diferit, egoist.

Acestea sunt acţiuni ale Creatorului care conduc la conectarea dintre părţile realităţii. Din acest motiv, chiar şi cea mai naturală şi obişnuită ştiinţă este şi ea un fel de revelare a Creatorului, numai că e la nivelul nostru pământean.

Asta pentru că nimic nu există în univers în afară de Creator şi tot ceea ce descoprim sunt acţiunile Lui. Numai noi Îl putem dezvălui în dorinţele noastre egoiste şi apoi acest lucru este numit ştiinţe naturale. Îl putem dezvălui de asemenea şi în dorinţa de altruism, si atunci acest lucru se numeşte Cabala.

În orice caz este revelarea Creatorului în ambele cazuri. Creatorul este unul, şi El nu se poate divide în doi. Suntem noi, cercetătorii, cei care Îl dividem în acest fel, în funcţie de dorinţa în care Îl percepem.

Din partea Creatorului nu este nicio separare; toate împărţirile se întâmplă în relaţiile noastre. Aceasta este eterna noastră problemă despre cum un lucru se conectează cu un altul şi cum se influenţează unul pe celălalt.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 12/27/2011 Înţelepciunea Cabalei şi filosofia

Revelaţia Luminii sau imaginaţia noastră?

Întrebare: Care este diferenţa între revelarea Luminii prin una din metodele estice şi prin metoda Cabala?

Răspuns: Revelaţia Luminii poate fi obţinută numai dacă cineva are un Aviut mare (grosimea, intensitatea dorinţei), care poate fi corectat cu ajutorul Cabala şi astfel se descoperă Lumina, Creatorul. De fapt, cu un Aviut mic, omul nu va fi capabil să reveleze nimic altceva decât senzaţii mai mult sau mai puţin plăcute, care îi dau iluzia că deja creşte în lumea spirituală.

Totul, în afară de Cabala – toate metodele estice, tehnicile New Age, diferitele religii şi credinţe – sunt forme modificate ale dorinţei de a primi plăcere, care încă nu a atins ultimul ei grad, acela de Dalet (patru) şi nu este perfectă în toate nivelele ei de Aviut, nu ca egoistă.

Pe lânga asta, ce au luat ei din Cabala? Unul predică norme morale, altul meditaţia, al treilea recomandă limitări legate de mâncare, al patrulea spune să credem în imagini desenate sau poveşti vorbite, al cincilea recomandă anumite ceremoniale care sunt considerate a fi sacre, şi aşa mai departe.

Toate acestea sunt rezultatul dorinţei de a primi plăcere care nu a ajuns încă la dezvoltarea ei finală. Ea exprimă astfel înţelepciunea Cabala într-o formă de lumină în loc să se corecteze ea însăşi.

De fapt, o persoană ca această nu simte nevoia să se corecteze. Nu înţelege ce trebuie corectat. Ea crede că dacă săurtă un obiect sacru sau donează ceva, totul va fi în ordine. O dorinţă mică de a primi plăcere nu împinge omul către nimic măreţ. Toate acestea apar din dorinţa care încă nu s-a dezvoltat până la ultimul nivel, acela de Dalet.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 12/27/2011, “Înţelepciunea Cabala şi filozofia”

Să te opreşti înseamă să eşuezi

Întrebare: Ce înseamnă să accelerezi în mod constant în relaţie cu scopul spiritual şi cum putem apăsa pe acceleraţie cât de mult posibil acum, înainte de Congres?

Răspuns: În spaţiul spiritual, acceleraţia este mişcarea. Asta pentru că dacă nu faci o anumită mişcare acum, atunci niciunul dintre meritele tale anterioar nu va conta şi vei pierde toată viteza pe care ai acumulat-o până acum prin acţiunile anterioare. Spaţiul spiritual este ca un cosmos gol unde nu este niciun alt sistem de la care să începem să numărăm şi dacă nu accelerezi atunci nu te mişti de loc.

O stare constantă este echivalentă cu zero. Chiar dacă zbori cu o viteză de 10 mile pe secundă, nu este considerată mişcare şi este la fel ca şi cum ai sta atârnat în aer. În sens spiritual, acceleraţia înseamnă viteză şi în esenţă este acţiunea.

De aceea, nu există goluri între acţiunile spirituale. Oriunde se termină o acţiune, exact acolo începe următoarea acţiune, imediat, la fel ca în timpul naşterii Partzufim-ului spiritual. Asta ne indică că atitudinea persoanei faţă de grup şi atitudinea grupului faţă de ea trebuie să fie astfel încât persoană să fie trezită în mod constant pentru a acţiona şi întotdeauna să i se reînoiască dorinţa.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/28/11, Pregătire pentru congresul WE!

Unirea oamenilor este culmea echilibrului

Întrebare: Care este conexiunea între echilibrul natural şi unificarea oamenilor?

Răspuns: Unificarea oamenilor este cea mai înaltă formă a echilibrului în natură. În general, echilibrul naturii este integrarea tuturor forţelor acesteia. În final, toate vor deveni exprimate în om, la nivelul uman.

Adevărata problemă nu este în mediul din jurul nostru, în tsunami, cutemure, erupţiile vulcanica sau exploziile solare şi nu problemele din nivelele vegetal şi animal al naturii, nici chiar din bolile corpurilor noastre. Întreaga problemă stă în nivelul uman – dezechilibrul sau echilibrul lui acoperă toate celelalte forţe care operează mai jos. Echilibrându-ne, vom echilibra restul naturii de la nivelele mineral la cel animal.

Omul nu face asta instinctiv sau forţatci în mod conştient, prin propria dorinţă, în ciuda propriului temperamente şi propriei naturi, în ciuda puternicelor forţe ale urii, pasiunii, mândriei şi iubire de putere. În acest fel se construieşte el singur. Nu se întâmplă prin echilibrarea forţelor naturii din jurul său, ci a propriilor forţe interioare, a esenţei lui.

De fapt, eu sunt cel care urăşte, eu vreau să mint, fur, ucid şi toate celelalte. În final, vreau să conduc peste ceilalţi în diferite feluri. Dar apoi îmi formez noul eu în echilibru cu această aspiraţie. Îmi construiesc un model interior a stării echilibrate a două forţe opuse, care se numeşte sufletul meu.

Prin prisma acestui echilibru, mă uit deja la lume în mod diferit. Obţin o nouă perspectivă. Nu mai vreau să folosesc lumea pentru a-mi satisface dorinţele ci, din contra, din echilibrul meu mă uit la echilibrul în ea. Apoi văd că toată lumea este echilibrată. Reiese că întreaga lume, înăuntru şi în afară, este expresia echilibrului a două forţe.

În aceste fel obţin pacea şi concilierea. Starea pe care o experimentez este sufletul umplut şi îmbrăcat în Lumina superioară. Senzaţia echilibrului a două forţe îmi dă o nouă realitate.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 3/28/11 despre Educaţia Globală

Intenţia nu poate fi exprimată în cuvinte

Întrebare: Ne poţi vorbi despre intenţia ta în timp ce citim Cartea Zohar?

Răspuns: Cabaliştii ne-a învăţat ce intenţie să ţinem. Fiecare persoană trebuie să îşi actualizeze ceea ce a citit, în măsura în care înţelege.

Îmi este imposibil să îţi spun despre intenţie. Este ceva care nu poate fi explicat altei persoane, deoarece intenţia vine din starea interioară care i se relevă unei persoane.

Sunt într-o stare care îmi este necunoscută. O revelez pe măsură ce se  descoperă înăuntrul meu. Din această stare care îmi devine revelată, îmi creez intenţia.

Da fapt, este imposibil să îmbraci această intenţie în cuvinte. Nu există cuvinte pentru ea. Asta pentru că include dorinţa interioară a persoanei (Hissaron) şi gradul conexiunii acesteia cu realitatea superioară, prin încercările ei de a găsi mijloacele care ar apropia-o cel mai mult posibil de Gazdă, Creatorul – la adeziunea (Zivug de Hakaa) cu El.

Ce înseamnă asta? Există cărţile, învăţătorul şi grupul. O persoană include tot ceea ce înţelege şi simte din întreaga lor sumă şi prin acestea obţine unitatea cu Creatorul.

Toate aceste mijloce trebuie să fie prezente. Dacă îţi lipseşte chiar şi una dintre ele, atunci nu ai contactul corect. Şi, în plus, fiecare dintre ele trebuie să fie corect echilibrată cu celelalte.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 3/28/11, Zoharul