Daily Archives: 27 mai 2011

Nu există nicio scară prin spate pe care să urci

Este treaba studentului să caute cum să se lipească de profesor. Şi în mod cert nu este vorba de a-l adora sau onora, ci de a-i prelua punctul de vedere. Asta este ceva complet diferit şi se referă la spiritualitate.

Însă, este oarecum periculos fiindcă poţi să crezi că îl urmezi pe profesor, când de fapt, în loc de asta, tu îţi asculţi egoul. De aceea, ai nevoie de o evaluare internă. Care este opinia ta faţă de profesor, şi cum le evaluezi, una împotriva celeilalte?

Apoi cercetezi cu ce eşti şi cu ce nu eşti de acord. Şi în zona în care în mod clar nu poţi fi de acord cu punctul de vedere al profesorului, apuci fericit acest dezacord şi începi să-l implementezi în viaţa ta. Asta înseamnă să accepţi punctul de vedere al profesorului.

Dacă nu ai ceva diferit în opinia ta şi pe care să trebuiască să-l înăbuşi, nu este o alegere reală. Tu trebuie să fii conştient de ceea ce nu eşti de acord şi de ceea ce ai face diferit.

Dacă nu sunt aceste două versiuni , când tu vrei să faci ceva într-un fel dar eşti forţat să faci absolut invers, nu există credinţă deasupra raţiunii. Numai când ştii sigur cum ar vrea profesorul să acţionezi tu, dar ţie îţi încă îţi vine să faci invers, primeşti şansa de a a acţiona singur, deasupra raţiunii.

De altfel, pentru a ajunge la echivalenţa de formă, trebuie să-i cunoşti faţa opusă. Numai atunci vei şti sigur ce e această echivalenţă. De fapt, echivalenţa este totdeauna opusă formei mele şi merge împotriva percepţiei mele. În ceea ce mă priveşte, este ca şi cum în timp ce sunt în opinia mea, în acelaşi timp sunt peste ea. Rezist acestei opiniii şi cultiv o nouă gândire, mai înaltă, în interiorul meu.

Nu este nimic ce putem face în legătură cu asta. Este o legea a naturii. Cel de mai sus stă pe treapta lui şi cel de mai jos pe a lui. Pentru a te ridica la un grad superior, trebuie să accepţi gândirea celui de mai sus, prin credinţă deasupra raţiunii. Şi, desigur că ţi se pare că acţionează ciudat şi nu înţelegi, dar, chiar contează pentru progresul tău spiritual, cât de bine înţelegi ce face?

Nu ai nicio altă şansă să te ridici la următoarea treaptă decât cu ajutorul profesorului, cel de mai sus, cel pe care Creatorul l-a plasat în faţa ta. Şi nu încape niciun compromis şi nu există nicio altă scară pe undeva prin spate, pentru a ajunge acolo.

Două aspecte ale gândirii Creaţiei

Întrebare: Care este diferenţa între gândirea Creaţiei şi Creator?

Răspuns: Tot ceea ce spunem este relativ la noi. Nu ştim nimic, în afară de ceea se petrece în interiorul dorinţei noastre. Şi, chiar atunci când revelăm existenţa Luminii „existenţă din existenţă”, cea care a creat dorinţa, „existenţa din absenţă”, şi asta o bazăm pe dorinţa care ne-a revelat ceea ce se presupune că s-a întâmplat înaintea noastră pe acest drum. Toate realizările noastre vin din senzaţia materiei în dorinţa noastră.

Din acest motiv, când vorbim de percepţie, o senzaţie în interiorul dorinţei, împărţim întreaga percepţie în trei componente:

  • cel care percepe (eu sunt perceptorul),
  • ceea ce este perceput (ceea ce percep de la Creator),
  • de la cine este perceput (sursa senzaţiei, Creatorul).

Pe măsură ce învăţ abilitatea mea de a schimba percepţia Creatorului, pe care îl simt ca ceea ce El vrea de la o conexiunea cu mine, încep să am o conexiune cu El şi să schimb relaţionarea dintre noi. Cum ştiu ceea ce schimb? Din senzaţiile mele. Cum ştiu ceea ce El simte şi cum reacţionează în acelaşi timp? De asemenea din senzaţiile mele. Totul este bazat numai pe senzaţiile mele, nu am nicio altă calitate de percepţie. Totul există numai în interiorul dorinţei.

De aceea noi spunem că HaVaYaH (cele patru litere care numesc Creatorul „Iod-Hei-Vav-Hei”) înseamnă cele patru faze de dezvoltare ale dorinţei. Revelarea Creatorului în interiorul omului (Creator sau „Bo-Re” referindu-se la „vino şi vezi”) apare numai după asta.

Lumile, de asemenea există numai în percepţia noastră sub formă de revelare sau ascundere („lume” se spune „Olam” şi vine din cuvântul „Alama” adică ascundere). Treptele gradelor spirituale există şi ele tot în interiorul omului. Grupul, umanitatea, întreaga realitate, Lumea Infinitului, totul există în interiorul nostru.

Dar ce obţin prin toate eforturile mele în dorinţa de a învăţa cine şi ce sunt, cine este Creatorul, ce vrea El de la mine şi ce este conexiunea mea cu El? Ca rezultat al tuturor acestor eforturi şi a lungii călătorii, când înţelegem toate posibilităţile date nouă, obţinem o singură percepţie, o singură înţelegere, o singură senzaţie numită „Gândirea Creaţiei este aducerea satisfacţiei fiinţei create”. Acest plan include totul, cine este El cel care mulţumeşte creturile, ce fel de plăcere este asta, cine sunt creaturile, totul.

Starea în care atingem Gândirea Creaţiei este numită „punctul de adeziune” sau „picătura de adeziune” fiindcă în percepţia noastră totul se centrează într-un singur punct al Gândirii Creaţiei şi de aceea îl numim „o picătură de adezine”.

Partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 5/25/2011 „Talmud eser Sfirot”