Baal HaSulam, „Prefaţa la Înţelepciune Cabalei” paragraful 1: Hanania, fiul lui Akaşia spune, „Creatorul vrea să cureţe Israelul, de aceea, El le-a dat bogăţia Torei şi Miţvot (porunci),.”…Este după cum spun înţelepţii noştri „Miţvot-urile au fost date numai pentru purificarea Israelului” (Bereşit Raba, cap 44). Noi trebuie să înţelegem această curăţare, pe care o obţinem prin Tora şi Miţvot, şi ce este Aviut (grosime, consistenţă, dorinţa de primire) în interiorul nostru, pe care trebuie sa-l curăţăm folosind Tora şi Miţvot.

Noi ştim că doar o singură forţă acţionează în lume, în afară de care nu este nimic. Dar în acest caz, pare să facă unele lucruri cu adevărat „prosteşti”. De ce ne-a făcut egoişti, grosolani,  întunecaţi, nesimţitori, şi, practic, răi?

Este într-adevăr o creaţie bună? Dacă Creatorul este bunul absolut, cum am putut să luăm de la El ceva rău? Dacă creatura este rea, trebuie să-L învinovăţim pe Făcător fiindcă a creat asta. De unde din altă parte poate să vină un defect dacă nu din rădăcina lui? În afară de asta, dacă Creatorul a făcut un astfel de viciu, şi intenţionat ne-a creat defecţi şi egoişti, de ce ne-a dat mai târziu un remadiu numit Tora şi Miţvot (Porunci) şi ne forţează să corectăm ceea ce el a stricat şi a făcut rău în noi?

Aceste întrebări sunt profunde. Într-adevăr, începem să le înţelegem numai când începem să urcăm treptele spirituale. Atunci începem să realizăm că avantajul Luminii poate fi învăţat numai din întuneric. Dacă noi nu avem acest întuneric în primul rând, nu vom fi capabili să obţinem Lumina. Nu poate fi găsită în niciun alt mod.

Să nu crezi că este o plată pentru munca ta şi că cineva are nevoie să faci tu întâi munca asta, şi după aceea să fii răsplătit. Eşti numai tu cel care ai nevoie, pentru că dacă munca nu ar fi fost pentru acest întuneric pe care tu îl schimbi în Lumină, nu ai fi avut nicio şansă vreodată să simţi ce este Lumina!

Începem să o vedem numai când intrăm în lumea spirituală şi începem să facem aceste acţiuni de corectare, transformând întunericul în Lumină cu ajutorul Torei şi a Miţvot, succesiune specifică acţiunilor spirituale pe care avem nevoie să le facem cu acurateţe perfectă.

Din Lecţia zilnică de Cabala 5/23/2011 „Prefaţă la Înţelepciunea Cabalei”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Dorinţa nu se desfăşoară până când nu a fost supusă celor patru stagii de dezvoltare sub influenţa Luminii şi nu a atins starea de conştientizare, senzaţia de sine, când este capabilă să ia decizii proprii şi să raspundă Luminii într-o anumită măsură. Asta înseamnă că în orice punct al creaţiei, oriunde faza „rădăcina” (zero) este găsită, semnifică dăruire de la Creator care îşi doreşte să producă o reacţie certă în creatură, în „existenţa din absenţă” („este din nu este” – „yeş mi ain”)

Începând cu faza zero, de la aşa numitul „cuţo şel yod” (vârful literei yod (י )), este necesar să treci prin cele patru faze ale lui HaVaYaH (Yod-Key-Vav-Key), sau prima, a doua, a treia, şi a patra fază a Luminii Directe. Numai în faza a patra, (Bhinat Dalet), răspunde dorinţa.

În orice loc în creaţie, nu contează ce punct iei din întregul univers, vei descoperi în el o fază zero, conexiunea Creatorului cu vreun punct „din absenţă” (ieş mi ain). Din el, prin influenţa Luminii, o dorinţă de primire începe să se dezvolte şi începe să treacă prin cele patru faze pentru a se transforma într-o fiinţă creată, să înceapă să simtă şi să răspundă la efectul Luminii.

Astfel, totul începe din „vârful literei yod”, „existenţă din absenţă”, Gândirea Creaţiei, gândul Lui. Apoi, începe să lucreze, şi fazele unu, doi, trei şi patru vin la lumină sau Yod-Key-Vav-Key, până când atinge a patra fază, Dalet, ca în acest punct să acţioneze ea însăşi ca existând.

Sunt aici două forţe, conducătorul şi cel condus. Fiecare din ele este activă şi potenţială în acelaşi timp. Primele trei faze, zero, unu şi doi (Keter, Hohma, Bina) încă aparţin Creatorului. Fazele trei şi patru (Zeir Anpin şi Malhut) se referă la creatură.

O diviziune similară poate fi observată mai târziu în toate obiectele spirituale, Parţufim şi lumi. Primele trei grade (GAR) aparţin gândirii sau programului Celui de Sus. ZAT (Zeir Anpin şi Malhut) se referă la cel de jos, la creatură, unde ZA serveşte ca adaptor între Cel de Sus şi cel de jos.

Cel de Sus este Keter. Proprietatea lui de dăruire este Hohma (Înţelepciune). Forma în care El doreşte să dăruiască este Bina. Forma în care El se raportează la cel de jos este Zeir Anpin. Aceasta este o relaţionare multidimensională: Hesed, Gvura, Tiferet, Neţah, Hod, Yesod, Malhut. Cât despre Malhut, aceasta este materia care absoarbe toate formele anterioare deoarece vrea să ştie şi să le construiască în interiorul ei în scopul de a obţine forma fazelor precedente.

Astfel, Malhut pune în aplicare această acţiune interioară. Deci, ea are nevoie să experimenteze toate fazele anterioare , să primească o impresie de la ele, să se conformeze, şi să dezvolte dorinţa de a fi ca ele. De aceea, ca răspuns, ea crează o conexiune identică cu rădăcina devenind rădăcina însăşi.

Creatura nu se poate desfăşura până când toate cele patru faze nu au fost în faţa ei. Şi abea la sfârşit, în faza de dezvoltare Dalet, când eu am amândouă, şi dorinţa şi intenţia (adică totul vine de la mine), de aici înainte putem vorbi de creatură. Până atunci, sunt numai proprietăţi ale Creatorului prin care El construieşte creaţia.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 5/26/2011 „Talmud Eser Sfirot”

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Cand ne aflam atat de aproape de conventiile Cabalei, ce incercam sa depasim?  Autoritatea egoului? Sau incercam sa simtim dorinta prietenilor, sa ii facem pe toti sa se simta bine? La ce ar trebui sa ne gandim cand suntem acolo?

Raspuns: Eu personal recomand sa simti starea colectiva cat de mult poti.Nu sapa in interiorul tau, nu-ti face autoanaliza. Oricum nu vei simti sufletul pentru ca nu ai unul, si nimeni altcineva. Sufletul tau este dincolo de tine!

Incearca sa simti starea colectiva, spiritul comun al acestei stari exaltate plina de dorinte pentru unitate, obtinuta de oameni care depun un efort imens si care au si mijloacele, anticipand un astfel de eveniment de luni de zile sau chiar ani, asa ca trebuie sa revelam in aceasta unitate forta superioara a Naturii, forta dragostei si a daruirii – Creatorul. Trebui sa prinzi spiritul colectiv. Si cand incepe sa actioneze in tine, fa singurul si cel mai eficient lucru: pierde-te in acest spirit comun, la fel ca si embrionul in uterul mamei.

Apoi vei incepe sa simti cum aceasta proprietate de a darui incepe sa lucreze treptat in tine, formand si construind organe senzoriale pentru aceasta noua proprietate (sau dimensiune). Acest nou organ de simt nu iti este destinat tie, ci dorintei de a darui, celor pe care ii iubesti.

Daca vrei sa reusesti lasa toate gandurile despre tine si contopeste-te cu spiritul colectiv la aceste conventii. Fructifica fiecare minut pe care il petrecem impreuna.

Din Lectia virtuala 5/29/2011, Fundamentele Kabbalah

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Toate obiceiurile in Iudaism sunt o amprenta a actiunilor Cabaliste, dar doar la nivelul dorintei corporale, egoiste. Adevăratele acțiuni spirituale au loc in doua sfere: recepția si dăruirea.

Dupa ce am pierdut conectarea cu dragostea fata de ceilalti, cu daruirea si lumea superioara, ce ne-a ramas in cadrul acestei lumi este numit Iudaism. Aceasta este forma in care exista pentru o persoana Cabala, in timpul exilului. Totusi, pentru cativa, isi dezvaluie cele doua sfere: spiritual si corporal.

De aceea in religie exista anumite obiceiuri duse mai departe conform traditiei. In loc sa actionam in interior, ca actiuni spirituale, ei actioneaza in exterior.

Shulchan Aruch, cartea legilor religioase, descrie actiunile spirituale, dar in forma materiala. Cand se spune “spala-ti mainile” asta inseamna ca trebuie sa iti iei vasul spiritual al receptiei (“mainile”) si sa le spele cufundandu-le sau spalandu-le cu Lumina Hassadim (Milei). Explica cum sa faci acoperamantul de nunta, Huppah, pentru conectarea cu Creatorul, cum sa separi dorinta pura (Kosher) de cea impura, sau cum sa injunghii un “animal” in mod corect, adica egoismul.

Orice actiune facuta in decursul zilei este o reflectie a procesului spiritual.  De aceea, Shulchan Aruch, descrie in detaliu viata unei persoane, din momentul in care se trezeste, cum sa isi puna pantofii, si cum sa se imbarce, prima data cu mana dreapta, ca simbol al dorintei de a darui, si apoi mana stanga, simbol al dorintei de a primi.

Totul este descris pana in cele mai mici detalii pentru ca ele urmaresc corectia sufletului. “Corpul” este sufletul, iar cartile explica cum sa il corectam, cum sa il imbracam, sa il spalam, sa il hranim (sa il umplem cu Lumina, Hochma sau Hassadim si in ce ordine), si cum sa binecuvantam diferite feluri de mancare, moduri de satisfactie pentru dorinta de a primi. Despre asta vorbeste Shulchan Aruch.

Inainte de prabusirea Templului, intreaga natiune a fost condusa de aceste actiuni, fiecare la nivelul sau si lucrand la sufletul sau. Toti stiau ce inseamna asta pentru suflet si pentru Lumina.

Totusi, din momentul in care am pierdut conectarea cu lumea spirituala si am cazut intr-o primire egoista, nu am mai avut suflet, deci nu a mai fost nimic de corectat cu ajutorul acestor actiuni. De aceea oamenii au inceput sa faca aceleasi actiuni cu corpurile lor, cu corpul fizic, in lumea materiala si la masa materiala la care mananca, in loc sa isi umple sufletul cu Lumina.

Daca deschidem Talmudul, vedem un set de reguli pe care trebuie sa le urmam in relatie cu altii (de exemplu cum sa ii platesti vecinului daca animalul tau l-a ranit), dar asta implica un nivel spiritual. Intregul Talmud vorbeste despre actiunile unei persoane care lucreaza la corectarea sufletului sau, dar sunt descrise folosind animale sau munca campului, folosind alegoria.

Daca esti in lumea spirituala, iti este clar ca este vorba de lumea spirituala, de suflet. Pentru tine este ca si cand aceasta lume nu ar exista. Intelegi ca este imposibil sa corectezi ceva turnandu-ti apa intai pe o mana si apoi pe cealalta, si ca aceste actiuni sunt facute doar ca si indiciu a similaritatii lumii materiale cu cea spirituala.

Daca cineva exista in lumea spirituala, actioneaza in acelasi fel si in lumea fizica. Totusi, o actiune materiala nu corecteaza sufletul. Este mai mult o traditie, o istorie a natiunii, un mod de viata cu care ne-am obisnuit din copilarie.

In realitate, actionam in acest fel pentru corectia interioara.Cu alte cuvinte, luam parte la aceasta dorinta si astfel de actiuni le ridicam de la nivelul egoist, le umplem pana la nivelul daruirii fata de ceilalti si fata de Creator. Despre asta se vorbeste in Schulchan Aruch si in intreaga Torah, care ne invata cum sa facem.

Asadar, atunci cand pierdem conectarea spirituala incepem sa vedem aceste actiuni ca si actiuni in lumea fizica. Mana dreapta, mana stanga, taur sau magar, o persoana incepe sa le studieze ca si cum ar fi legi ale lumii fizice.

Din prima parte a Daily Kabbalah Lesson 5/29/2011, Shamati #40

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este „credinta” despre care vorbeste Cabala?

Raspuns: Credinta este Lumina Hassadim (Milei), forta daruirii sau Bina, proprietatea Creatorului, natura. Daca proprietatea credintei incepe sa preia dorinta ta de a primi placere, ajungi sa intelegi ce inseamna de fapt daruirea.

Ca sa primesti un semn de daruire, prima data trebuie sa incepi sa simti si sa stii ce gust are. Astfel, vei stii ce este. O asemenea unificare a doua lucruri complet opuse  poate parea imposibila, dar intentia de a darui incepe sa conduca peste dorinta ta de placere si doreste sa fie folosita pentru daruire.

O astfel de proprietate se poate observa chiar si in dorinta egoista, care il simt pe celelalt ca parte a sa. In acest caz, daruirea nu poate fi autentica. Este ca o mama care se presupune ca daruieste deoarece natura o obliga sa isi simta copilul ca o parte vitala a ei. Este ca si cand inca ar mai fi in interiorul ei si astfel isi daruieste siesi. Ii pasa mai mult de el decat de ea deoarece il vede ca cea mai pretioasa parte a ei.

De aceea, chiar daca mama daruieste copilului sau, cuiva in afara ei, nu se considera ca a obtinut gradul spiritual si ca actioneaza de dragul darurii. Este mai mult un instinct natural.

Pentru ca dorinta de a primi sa inceapa sa lucreze cu intentia de a darui, trebuie sa primeasca Lumina superioara, forta speciala. Noi doar spunem ca vine din exterior. De fapt se trezeste in persoana si aduce in ea dorinta de darui  altuia, iubirea pentru el.

„Altul” este persoana pentru care mai inainte am simtit ura, resentiment si distanta. Nu l-am simtit ca inrudit cu mine, mai degraba ca un strain, un extern. In ciuda acestora, dintr-o data simt dorinta, capacitatea si aspiratia de a-i darui si de a-l implini. Vreau sa il vad ca si pe mine, iar in timp ce realizez asta nu am nevoie de nimic in schimb.

Daca astept sa primesc placere in schimb, este ca si cum as actiona egoist. Asta este, daruirea nu ar trebui sa imi aduca nicio placere. Dimpotriva, ma face sa sufar deoarece pentru a darui altuia, trebuie sa ma lipsesc pe mine. Si atunci, ce ma poate face sa daruiesc?

De aceea, primim o anumita forta numita Lumina care Reformeaza. Incep sa simt ca, pe de-o parte, am de-a face cu un strain de la care doresc sa primesc, sa iau ceva ce el are. Totusi, in loc de asta, primesc o forta externa care imi permite sa ii daruiesc fara sa primesc nici o placere sau beneficiu direct din asta.

Daca ar fi fost sa ma bucur de daruire direct si imediat, ar fi fost in mod egoist. Totusi, nu il simt ca si o parte din mine si nu ma bucur daruindu-i. Este cealalata modalitate. Imi depasesc dorinta egoista, care nu s-a implinit si devine chiar mai goala decat inainte, si ii  transfera lui toate eforturile si  implinirile mele.

Daca as fi fost intrebat de ce fac asta, nu as fi avut un raspuns in dorinta mea egoista de a primi. Dar exista totusi un alt raspuns. Ceea ce simt este maretia Creatorului, conectarea mea cu cel superior; umplu dorinta Celui care este mai mare decat mine. Sunt motivat de o multime de idealuri inaltatoare. Totusi, cuvintele nu le pot explica deoarece egoul intotdeauna le va rasuci ca sa primesc compensatie de aici.
Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala5/29/2011, Shamati #40

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - 2 Comentarii →

Baal HaSulam, “Pacea”: Gandul, rezistenta egoista dintre oameni care duce la deteriorarea relatiilor internationale, toate acestea nu vor disparea din lume prin nicio tactica omeneasca, oricare ar fi aceasta.

Sa nu credeti ca lumea este capabila sa se corecteze singura. Chiar daca oamenii inteleg ca egoismul este raul din lume, corectia este imposibila fara „condiment”, adica fara metoda Cabala. Trebuie sa dam lumii Lumina care Reformeaza, dar acest lucru poate fi facut doar prin studiul intelepciunii Cabalei, intr-o forma sau alta, conform cu variatele tipuri de dorinte, asta este, oamenii din lumea noastra.

In orice caz, trebuie sa le dam Lumina. Egoismul nu poate fi corectat in niciun alt fel. Nimic nu poate ajuta, nici psihologia, nici sociologia, nici minunatele eforturi sau problemele. Singurul lucru care ajuta este atragerea Luminii care Reformeaza. Nu avem nicio sansa fara ea.

Intr-adevar, Lumina include scopul si programul pentru obtinerea ei, toate stadiile prin care am trecut. Fara Lumina, suntem asemenea animalelor care nu pot face o singura miscare. Lumina trebuie sa vina si sa ne influenteze. Dupa aceea, ne vom pune in miscare.

Deci, de ce experimentam necazuri si tot felul de schimbari? De fapt, nu sunt schimbari, ci doar probleme care se vor intensifica pana cand noi, sau cel putin unii dintre noi, incep sa atraga Lumina, cel putin o parte din ea.

Dezvoltarea este dusa doar de Lumina. Ar trebui sa fim pe deplin constienti de asta. Nu este nicio sansa ca aceasta dorinta egoista, singura, sa gaseasca calea pentru dezvoltare. De-a lungul secolelor, aceasta oportunitate a fost descoperita cu ajutorul Luminii care a venit fara sa astepte sa fie chemata si continua sa ne impinga inainte.

Astazi, am trecut de limita dupa care trebuie sa precedam sosirea Luminii cu dorinta noastra adresata chiar Luminii. De acum inainte, totul incepe cu „initiativa noastra”, cu „o rugaciune si fapte bune”. Aceasta definitie inseamna ca noi insine trebuie sa vrem sa evoluam, nu in forma egoista cautand noi placeri, ci deasupra egoismului. Trezirea, ridicarea, trebuie sa vina din partea noastra.

Mai mult, nu vom putea evolua daca nu formam o cerere in interiorul nostru, asteptand ca in schimb, forta Luminii sa vina si sa ne influenteze, dandu-ne noi proprietatii de unitate si iubire,  astfel incat sa ne unim intr-un intreg, global, intergral. Doar aceasta Lumina contine starile noastre urmatoare. Nu stim ce sunt si nici cum sa le trecem, dar munca noastra, in esenta, este simpla: cautam forta care sa ne dezvolte.

Asta-i tot, nu avem nevoie de nicio intelepciune speciala. Nu stiu dinainte ce ma asteapta. Cateodata, vad ceva nou in mintea si sentimentele mele, descopar un nou strat subtire al intelegereii si senzatiei. Seamana putin cu efectul Luminii care ne trezeste si ne corecteaza dorintele. Nu ar trebui sa ne amestecam in munca sa, ci mai degraba sa ne grabim dezvoltarea cat de mult putem.

Lumina nu ne va influenta niciodata pana cand nu ii vom cere asta. Trebuie ca noi sa fim primi care cer. Asta asteapta Lumina de la noi. Aceasta cerere, aceasta necesitate initiaza o actiune spirituala asupra materiei dorintei. Datorita ei, descoperim cine suntem si cine este Creatorul.

La gradul nostru inferior, intelegem gradul superior putin mai bine, pentru ca a ne putea uni cu el. Nu-l intelegem complet, ci doar locul in suntem lipiti de el. Ca sa aderi la un punct in uterul mamei, trebuie sa devii egal in proprietati cu ea.

In felul acesta, fiintele create incep sa faca o munca mare, dorindu-si sa se uneasca cu cel superior printr-un mic segment de perceptie. Apoi, doresc ca cel superior sa le anuleze, sa le umple cu Lumina dezvoltarii. Similar unui embrion, cerem Lumina care aduce dezvoltarea, nu pe cea care aduce placerea. In acest fel, obtinem echivalenta cu Creatorul.

Din partea a 4a  Lectiei zilnice de Cabala 5/29/2011, “Pacea”

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→