Daily Archives: 22 iunie 2011

Silueta mea intunecata, in contrast cu fundalul alb al daruirii

A fi in starea de Lo Lishma (pentru sine) inseamna sa stii ce este Lishma (daruire). Noi nu putem emite judecati despre nici o calitate, daca nu am obtinut opusul acesteia. De aceea, trebuie sa simtim,intr-o anumita masura, ce este Lo Lishma si Lishma, pentru a putea estima, in functie de acestea, in ce stare suntem.

Toti pasii din Lo Lishma incep cu momentul in care persoana se imagineaza pe sine ca este in Lumina superioara, in totala calitate de daruire, insa nu simte aceasta calitate, deoarece propriile sale calitati nu sunt corectate, inca, si-i ascund perceptia reala, adica il ascund pe Creator. Apoi, persoana spune ca se afla in Lo Lishama, in egoism.

Omul poate spune care dintre calitati, in parte, il ascund pe Creator de el, in fiecare moment, la fiecare oportunitate data. El este ca un copil care percepe viata de la nivelul varstei de doi-trei ani, sau zece ani.

Cu alte cuvinte, trebuie sa ne imaginam ce este daruirea. Se poate sa nu o percepem, inca, in adevaratul sau sens, insa, deja simtim ca suntem pozitionati in parte opusa fata de aceasta calitatea, dincolo de care nu se afla nimic.

Oricum,, in perceptia noastra asupra realitatii, vedem calitatile noastre intunecate, opuse daruirii, care ne deseneaza o anumita imagine, tot felul de forme, pe fundalul alb al calitatii Bina, proprietatea daruirii. Imaginea, nivelul ascunderii fata de noi a calitatii de daruire, este numita lumea noastra. Pe de alta parte, aceasta lume „acopera” (compenseaza) imperfectiunile mele, ascunzandu-le de mine si eu pot exista dincolo de aceast ecran care acopera.

Creatorul se dezvaluie si se ascunde de noi, in acelasi timp, iar noi trebuie sa luam acest exemplu de la El si sa lamurim amandoua calitatile Lui. Asta este, mereu va exista o anumita revelatie si o anumita tainuire, numite „ecranul”, „acoperamantul”, care tainuieste si, in acelasi timp, adauga si compenseaza.

Din Lectia zilnica de Cabala, 19.06.2011, Scrierile lui Rabash

Cine este cel mai aproape de profesor?

Intrebare: Ce inseamna apropierea de profesor si ce este studiul „gura la gura”?

Raspuns: Apropierea de profesor nu inseamna ca o persoana este apropiata fizic de el – asta nu are nici o importanta.  O persoana este apropiata de profesor cand simte ca acesta ii poate transfera tot ce detine si doreste sa faca acest lucru, insa in masura in care acea persoana se deschide spre asta. Se intampla astfel, deoarece, atunci cand se ajunge la contact si comunicare, cel ce transfera si cel ce primeste trebuie sa fie in legatura.

Deci, inainte de toate, omul trebuie sa creada ca profesorul transfera continuu si ca exista lucruri care pot fi obtinute de la el. Asta depinde de student. In al doilea rand, studentul are nevoie sa inteleaga ca poate primi, indiferent ce vine dinspre profesor, numai in masura sensibilitatii lui.

Desigur, in general, totul depinde de student. Numai de student! Practic, nimic nu depinde de profesor. Pe de alta parte, studentul trebuie sa se deprinda, cu totul, ca sa primeasca. Ce inseamna sa primeasca? Inseamna sa se conecteze. Cu alte cuvinte, trebuie sa aiba ganduri, sentimente si directii, oarecum ca si ale profesorului sau, chiar daca similaritatea este doar de un procent. Studentul trebuie sa observe, trebuie sa fie intors spre acelasi flux. Si, apoi, va reusi.

Studiul consta in doua nivele:

  1. „De la gura la urechi”, care este comunicarea verbala, cand eu vorbesc cu gura si studentul percepe cu urechea.
  2. „Din gura-n gura”, unde gura semnifica ecranul comun, care se afla in gura Partzuf-ului spiritual.

Asadar, cand comunicam in acest mod, in care studentul nu vrea sau nu este capabil sa fie la acelasi nivel cu al profesorului sau, atunci el asculta. Poate sa asculte fara nici o dorinta, fara mare efort, poate, chiar, sa nu fie de acord cu profesorul si, totusi, sa il auda,  oarecum.

Asta, inca, nu inseamna un singur ecran, o singura aspiratie, un fel de conexiune mutuala, cand ei sunt conectati, macar intr-un procent. Cand sunt conectati, studentul va fi capabil sa primeasca informatia din gura-n gura, in masura acelei conexiuni, asta este, in masura in care impart ecranul, in care impart aspiratia. Asta este ceva pentru care sa te straduiesti din rasputeri. Este o munca dificila cu egoismul, insa e posibil si, apoi, profesorul revasra tot in interiorul studentului.

Intrebare: Ai posibilitatea sa alegi cine iti va fi aproape?

Raspuns: Cine sa fie apropiat de profesor nu depinde de acesta.  Oricine se pune in postura unui student, va fi student. Uneori, profesorul chiar vrea ca anumiti oameni sa fie studentii sai, deoarece acestia au, cu certitudine, atribute speciale si ar putea fi mai usor de a transmite ideile catre umanitate, prin ei, intr-un mod mai rapid si mai  plin de viata, insa acesti oameni ar putea sa fie incapabili sa faca asta, neglijeaza oportunitatea si  pierd sansa.

Din Lectia zilnica de Cabala de la Moscova, 16/06/2011, Scrierile lui Rabash

Limitările sistematice

Întrebare: Să presupunem că vreau să-mi cumpăr o maşină de două ori mai scumpă decât una obişnuită. Cum fac eu ceva rău altor oameni prin asta?

Răspuns: Noi suntem într-un sistem al naturii limitat, global şi integral, care este interconectat într-o singură „sferă” din care tu nu poţi ieşi. Eşti obligat să fii în această sferă şi să fii conectat foarte precis cu ceilalţi. Nu există nimic mai mult sau mai puţin decât asta.

De aceea, atunci când tu cumperi o maşină de două ori mai scumpă, tu devii o celulă canceroasă, pentru că în acest caz, tu nu cumperi ca să ai o viaţă normală şi să îi serveşti pe ceilalţi, ci pentru „a înhăţa mai mult”. Cu cât „consumi” mai mult peste necesitate, cu atât mai mult devii o tumoare canceroasă.

Organismul comun este construit ideal. Fiecare om din el trebuie să primească necesităţile vitale, iar în rest, trebuie să se gândească numai la ceilalţi. Creatorul a creat dorinţa şi umplerea ei. Deci, de ce să iei tu deodată, mai mult decât ţi se cuvine?

Toate dorinţele sunt unite în una. Lumina le umple şi le dă viaţă într-o singură formă. Dar tu brusc „tragi plapuma mai mult la tine”, dorind mai mult. Ca rezultat, excesul tău va veni în mod cert pe cheltuiala altuia.

Azi, ni se arată asta foarte clar: un miliard de oameni sunt în pragul foametei şi, în acelaşi timp, resursele pământului încep să se termine. În curând le vom folosi şi pe acestea şi vom rămâne fără nimic.

Ajungem la sfârşit cu toată producţia noastră de consum. Şi ce se va întâmpla în continuare?

De aceea, dacă, împotriva voinţei noastre, nu vom dori să ajunem la viaţă în interiorul graniţei necesităţilor noastre vitale, asta se va întâmpla. Totul este limitat, terminat, folosit. Totul are un sfârşit şi se apropie.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 6/22/2011 „Matan Tora” (Dăruirea Torei)

Învăţând din greşelile noastre

Întrebare: Noi spunem că, consumul excesiv este consumul pe cheltuiala altora. Dar, ca să vedem răul conţinut în el, trebuie să tragem cu ochiul la sfârşitul filmului?

Răspuns: Nu. Creatorului nu-i lipsesc mineralele, vitaminile, uleiurile, gazul, apa, sau orice altceva. El aranjează pentru noi necazurile în această lume astfel ca noi să începem să devenim conştienţi de ceea ce pierdem. Noi suntem în pierdere!

Creatorul nu îţi arată că în realitate tu treci în lumea spirituală fiindcă atunci tu vei pierde libertatea de a alege. În schimb, El te pune sub lovituri în această lume, din care tu ai să începi să înţelegi răul naturii tale. Tu nu Îl desoperi pe Creator ca fiind cauza necazurilor tale, ci pe propriul tău egoism.

Apoi, incapabil să îl corectezi, vei regreta că îl ai. Şi în acest fel, treptat, vei ajunge să înţelegi răul. Şi ce ai să poţi să faci cu asta? Cum ai să poţi să ieşi din cursă? Încet, dar sigur, vei ajunge mai aproape de soluţie.

Lipsa resurselor, dezastrele naturale, oamenii furând unul de la altul, sunt până la urmă toate, probleme artificiale. Acesta este „mărunţişul” destinat să ne ajute să descoperim în cele din urmă că noi ne furăm unul de la altul lumea spirituală.

De fapt, de ce ar trebui să împart cu tine ceea ce am şi să mă satisfac doar cu strictul necesar? Este numai pentru a putea învăţa din asta şi să dobândesc dorinţa de a aspira la spiritualitate. Acesta este scopul, şi totul este de la început structurat exact în acest fel. Altfel, fiecare om ar fi primit planeta lui.

Din partea a petra a Lecţiei zilnice de Cabala 6/22/2011 „Matan Tora” (Dăruirea Torei)

Las Cartea Zohar să vorbească despre mine

Întrebare: Pe de-o parte, toată munca noastră se află în corectarea dintre o persoană şi un prieten, fiinţă umană. Iar pe de altă parte, corectarea este făcută prin Cartea Zohar. Cum să le leg eu una de alta?

Răspuns: Corectarea rezultă din Lumina ascunsă în textele scrise de Cabalişti. Dar, se întâmplă cu condiţia ca noi să avem dorinţa de a percepe şi pricepe realitatea descrisă de ele, astfel că, ceea ce este scris în aceste texte să se poată mula în noi, iar noi să putem avea acelaşi sistem de relaţii între noi.

Aceasta implică conexiunea dintre toate sufletele în aşa măsură încât să obţinem unitatea, să devenim un sistem unit, Malhut de Infinit. Dacă ne străduim să obţinem această unitate ca în „iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”, dacă vreau asta, atunci Cartea Zohar începe să vorbească despre mine.

Ca rezultat, primesc forţa de corectare de la Cartea Zohar şi înaintez treptat prin citirea lui. De fapt, cartea în sine nu conţine nimic, dar prin citirea ei, şi prin dorinţa de a fi în acelaşi sistem, eu atrag puterea forţei câmpului care se află în Malhut de Infinit – şi astfel obţin acest sistem.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 6/20/2011 Zohar

O trambulina spre Infinit

Intrebare: Dorinta femeilor contine dorinta de a obtine intentia de a darui?

Raspuns: Aceasta intentie este absenta, atat din dorintele barbatilor, cat si ale femeilor. Cum poate ea sa apara in interiorul nostru? Cum putem obtine intentia de a darui? Lumina face asta, nu noi.

Eu sunt un egoist absolut; ma gandesc doar la mine si nu pot iesi din aceasta stare. Nici dorintele din inima mea, nici gandurile din mintea mea nu pot functiona diferit. Asta este natura, asa am fost construit. Deci, ce-i de facut?

Doar daca noi, impreuna, ne dorim, in mod corect, ca Lumina sa coboare asupra noastra si sa ne corecteze, vom obtine, separat de egoismul nostru, o intentie cu care sa lucram corect. Aceasta va fi dorinta pentru Lumina, pentru vointa de a darui, pentru iubire.

Egoismul nostru va ramane. Insa, lucrand corect, crestem si intensificam Lumina. Aceasta este esenta drumului nostru istoric.

Din lumea Infinitului, prima noastra stare, de unde pornim, trecem prin prezentul nostru, a doua stare si ajungem la lumea Infinitului, a treia stare, din nou. Aceasta a treia stare se spune ca e de 620 de ori mai mareata decat prima stare. 620 este doar un nume, in realitate, ea este de miliarde si miliarde de ori mai mareata. Cheia este ca, in starea a treia, stim unde ne aflam.

In prima stare, suntem un strop de lichid seminal, iar, in starea atreia, devenim, intru totul, asemeni Creatorului, castigand statutul Lui.  Asta este ceea ce obtinem, multumita acestei amplificari, cand egoismul nostru asteapta, dezvoltandu-se in noi, usor, un egoism urias, putand sa-l folosim ca sa intensificam Lumina slaba a lui Nefesh, care ne umple in prima stare.

Nefesh este o Lumina foarte firava, in care viata abia exista. Si, in starea a treia, noi obtinem un grad care este numit NRNHY, o Lumina uriasa care umple toate lumile.

Din a doua lectie a Conventiei de la Moscova, 10.06.2011