Daily Archives: 15 august 2011

Un sentiment ce nu poate fi confundat cu nimic altceva

Intrebare: Cand simt cu adevarat ca daruiesc si nu primesc?

Raspuns: Vei sti ca daruiesti cand vei simti ca toate acestea sunt facute de Forta Luminii care s-a mulat pe interiorul tau si Creatorul actioneaza prin tine, in timp ce tu esti un instrument in mainile Fortei mulate in tine. Atunci, intr-adevar vei fi daruitor.

Tu daruiesti cand simti ca esti fericit in afara ta, ca esti in ceilalti si acolo tu indeplinesti actiuni superioare. Lumina actioneaza in interiorul tau. Este un spirit interior care te impinge si te directioneaza. Aceasta este o senzatie care nu poate fi confundata cu nimic altceva!

Dar, ea vine ca rezultat al tuturor actiunilor tale anterioare pe care le faci impotriva dorintei tale. Cel mai important este sa doresti sa daruiesti! Este ca atunci cand incerci sa pornesti o masina, iar si iar, pana cand, in sfarsit, incepe sa lucreze.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 8/14/2011 „Shamati”

Nu te indoi ca vei reusi sa fii mare

Munca interioara incepe cu aspiratia noastra de a iesi din noi insine pentru conexiune. Iar apartenenta omului la unitate este masurata prin cat de mult aceasta contrazice dorinta noastra, in functie de fortele care impiedica si lupta impotriva unitatii. Dar aceste forte de rezistenta sunt de fapt „ajutor prin opunere” fiindca ele arata o persoana care inca trebuie sa faca eforturi pentru a se corecta pe sine.

In acest fel, persoana avanseaza treptat din ce in ce mai departe. Incearca sa se conecteze cu vecinul si sa daruiasca, dar simte in mod continuu repulsie, dificultati  si o impovarare a inimii si asa intelege greseala ei si asta ii permite sa corecteze directia. Prin aceasta repetare iar si iar, care  se acumuleaza treptat „ban dupa ban pana se strange o suma mare”, iar la sfarsit, „plata” soseste, adica intelege intr-adevar forta de daruire, forta credintei.

Cea mai importanta parte a acestei munci este sa nu renunti! Pana la urma, am pornit pe aceasta cale complet egoisti (Lo Lishma), gandindu-ne numai cum sa castigam,  cum sa castigam si mai mult decat atat. Nu o legam deloc de alti oameni si nu simtim ce inseamna „aproape”.

De acum, actiunea noastra este asemanatoare unui copil care tocmai a fost nascut si nu are nici cea mai mica idee de ceea ce se intampla. El nici macar nu simte ce fac ceilalti cu el. Dar cu vremea, treptat, el incepe sa simta, sa auda, sa vada cateva lucruri, si sa reactioneze intr-un anumit fel. Astfel el creste! Noi crestem in spiritualitate exact in acelasi mod. Trebuie sa facem eforturi in fiecare moment al vietii, ca un copil, diferenta fiind ca copilul este impins sa creasca instinctiv de natura.

In realitate, omul nu este obligat sa faca mai mult decat poate el sa faca. Cel mai important este sa incerce! Sa-si doreasca cat de putin sa daruiasca in orice fel este el capabil. Este clar ca aceasta aspiratie nu este intr-adevar daruire, dar nu are importanta! Cel mai important lucru este sa doreasca si dorinta adevarata se va naste din acest efort. Este la fel cu copilul care doreste sa devina adult si in virtutea eforturilor lui de a deveni mare, sa inteleaga si sa simta, sa faca ceva, el creste.

Din partea intai a Lectiei zilnice de Cabala 8/14/2011 „Shamati”

O actiune mondiala de diseminare a iubirii

Cabalistii ne-au lasat instructiuni clare despre ceea ce sa facem cu ura care ni se reveleaza, si ne spun ca ea ar trebui vazuta ca mijloc de lucru prin corectare continua. Peste aceasta ura, noi trebuie sa construim constant un pod intre noi.

De aceea, criza globala, generala, este astazi dezvaluita lumii – o lipsa globala de conexiune intre noi. Si ni se dezvaluie anume pentru a crea aceasta conexiune!

Este atat de simplu si imaginea care se creaza este atat de clara! Eu nu vad niciun fel de dificultate aici. Noi trebuie doar sa explicam iar si iar pentru a deschide omului ochii. Ceea ce se intampla in fata noastra chiar acum este o revelatie clara a vasului spart ale carui parti nu sunt capabile sa se conecteze una cu alta si de aceea, ele sufera.

Noi vrem cu dragoste sa informam pe toate aceste parti sparte ca nu ne vom simti mai bine fara sa lipim impreuna bucatile vasului spart. Cu cativa ani in urma, am spus ca se afla in fata noastra o criza, iar acum se intampla. In curand vom descoperi noi si noi probleme si totul va continua doar sa prinda viteza.

Trebuie sa intelegem ca ceea ce se intampla este revelarea spargerii (separarii) noastre si trebuie sa ne inarmam pe noi insine cu remediul care sa previna boala. Apoi vom accepta fiecare lovitura cu intelegere si imediat o vom corecta.

In acest fel, noi putem transforma raul ca sa devina dezvaluirea binelui marindu-l de 620 de ori! De fapt, Lumina de NaRaNHY este „de 620 de ori” mai mare decat Lumina de Neshama de la nivelul mineral. Si daca transformam ura in iubire castig de 620 de ori mai multa Lumina.

Imaginati-va ce minunat poate fi daca binele e mai mare de 620 de ori decat forta raului care a fost acum dezvaluita in lume?! Ce altceva ar mai putea sa-i lipseasca lumii? Totul va exista din abundenta, inclusiv sursele de energie, o ecologie buna, liniste si armonie.

In plus, in toate acestea noi vom revela imortalitatea si eternitatea fiindca, prin acest pod dintre noi, noi dezvaluim o conexiune cu Radacina si ne inaltam pana la nivelul Ei! Toate formele de conexiune sunt prezente in interiorul nostru si noi trebuie sa incepem sa lucram la ele in conexiune globala, virtuala, integrala. Noi trebuie sa corectam toate aceste conexiuni distruse si sa le transformama in unele bune.

Sa speram ca vom atinge iubirea in aceasta „zi a iubirii” pe care o sarbatorim azi (sarbatoare iudaica). Acesta este un semn bun si timpul perfect sa intram cu totii in retelele virtuale si sa explicam ce inseamna iubire. Haideti ca acesta sa fie actul nostru de „diseminare a iubirii”. Cu acest apel ma adresez la toti cititorii mei si la toti studentii mei din intreaga lume.

Din Lectia 8/15/2011 Fragmente selectate din cursul despre „Ziua iubirii”

Ziua Iubirii dupa Ziua Distrugerii

Intrebare: De ce vorbim noi despre ura cand majoritatea oamenilor nu simt ura unii pentru altii ci doar indiferenta?

Raspuns: Cand ma gandesc ca iarba e mai verde in curtea vecinului sau cand invidiez masina lui cea noua, aceasta se cheama ura. Asta fiindca apreciez starea mea de bine in raport cu mediul si daca comparatia nu este in favoarea mea, ma face sa simt ura fata de ceilalti.

Cu succesul lor ma forteaza sa ma simt rau si sa sufar. Natural, ii urasc pentru asta. Poti sa nu fii de acord, dar asa este.

Imi este imposibil sa fiu indiferent fata de ceilalti fiindca suntem conectati in interiorul unui singur sistem s,i indubitabil, apreciez starea mea fata de ceea ce au ceilalti. Asa suntem noi prin natura, dorim sa-i vedem pe ceilalti mai jos decat noi si cu totii sa ne serveasca. Daca nu intelegi asta, pur si simplu iti lipseste constientizarea.

Cand imi dau seama ca vreau ca toti sa ma serveasca? Cand incerc sa-i servesc eu pe ei! Acest lucru ma face sa vad exact cat de mult as vrea sa fie invers!

Nu e simplu sa-ti dezvalui propria ura. Omul a ajuns pe Muntele Sinai (Muntele de ura) si a primit Tora numai dupa o foarte lunga preparare, sclavia din Egipt si drumul prin desert. Atata timp cat tu nu-ti dezvalui propria ura, nu ai nevoie de Tora.

Sunt multi oameni in lume care se cred pe sine virtuosi (Tzadikim), si cred ca ei nu doresc rau pentru ceilalti, ci ca ii iubesc. Dar, pur si simplu ei nu simt propria ura. Daca ei intr-adevar incearca sa-i iubeasca pe ceilalti, vor descoperi doar cat de mult ii urasc. Omul trebuie sa treaca prin exilul din Egipt pentru a descoperi ura.

De aceea, „ziua iubirii” (Tu BeAv), vine dupa „ziua distrugerii” (Tisha BeAv). Dupa ce descoperim raul, enorma si oribila criza, ura dintre noi, dupa cinci zile (cinci nivele), cand ne corectam, obtinem iubirea. Se intampla numai in aceasta forma!

De aceea, in vietile noastre obisnuite, daca sotul si sotia nu se cearta, ei nu-si dezvaluie dragostea. Uneori, oamenii isi propun o cearta, o fac instinctiv, pentru a simti dulceata si gustul relatiei lor printr-o provocare. Indiferenta este cel mai rau lucru posibil.

Din Lectia din 8/15/2011 Fragmente din discutia de „Ziua Iubirii”

Ce este „Garantia Mutuala”. Miscare bazata pe ce?

Intrebare: Tu esti fondatorul miscarii nationale „Garantia Mutuala”(Arvut)?

Raspuns:Nu as spune ca sunt fondatorul, fiindca aceasta miscare este in totalitate bazata pe cunoasterea pe care am primit-o de la Stiinta Cabalei si pe rezultatul analizei datelor si tendintelor dezvoltarii care sunt vazute in lume. De aceea, chiar daca miscarea a fost fondata de oameni, ea este bazata pe legile naturii.

Noi formulam si oferim o corectie practica a societatii noastre, respectarea conditiilor pe care natura ni le dicteaza astazi.

Intrebare: Deci, aceasta miscare poate include numai oameni care studiaza Cabala?

Raspuns: Nu, orice persoana poate lua parte la aceasta miscare daca intelege ca aceasta este exact ceea ce ni se cere noua astazi.

Ce este „garantia mutuala”?

Garantia mutuala este o interconexiune intre noi in care eu trebuie sa-i consider pe ceilalti oameni ca pe membrii familiei mele. Este dificil de imaginat ca asa ceva este posibil, dar noi trebuie sa obtinem aceasta stare interioara in dezvoltarea noastra in care fiecare om din lume va simti intreaga lume ca fiind in interiorul lui.

Cum imi simt familia mea? Il simt pe fiecare membru al familiei in interiorul meu. Ei sunt impreuna cu mine un intreg. Simt ce trebuie sa le dau lor, de cine trebuie sa am grija si pe cine trebuie sa sustin. Am pe parintii mei in varsta, copiii, nepotii, gospodaria, cheltuielile, responsabilitatile, datorii, pe cineva bolnav, cineva are nevoie de ajutor, etc.

In functie de asta, cand tinem consiliul de familie, avem in vedere nevoile fiecarei persoane, facem o lista de prioritati si calculam cat de importante sunt aceste necesitati. Hotaram ce trebuie sa facem mai intai, ce facem dupa asta, si tot asa.

Daca actionam si fata de lume in acelasi mod, la fel ca intr-o familie, atunci fiecare din noi devine o parte armonioasa a acestei lumi. Aceasta este starea la care ne va duce natura, fie prin lovituri, fie prin intelegerea noastra.

De ce ii judecam pe altii

Intrebare: Este posibil pentru cineva sa se intareasca pe sine si mediul pentru a opri caderea in capcana judecarii permanente a altora si a compararii cu ei pe care ii vad in continuare ca fiind separati de mine? Sau poate este aceasta o parte din planul Creatorului pentru ca noi sa intelegem  greseala egoismului nostru si sa avem oportunitatea de a ne corecta pe noi insine?

Raspuns: Tu trebuie sa te inalti peste toate aceste sentimente negative si sa incerci sa-i vezi pe toti ca oameni drepti (Tzadikim), sa le dai dreptate fiindca tu vezi totul in interiorul egoismului tau. Toate aceste judecati se intampla tocmai pentru a permite urcarea ta.