Întrebare: Cât de departe trebuie să meargă omenirea ca să înţeleagă că adevărata problema este ego-ul?

Răspuns: Va trebui să mergem până la capăt. Şi văd deja economiştii incepand sa spuna cuvintele Cabalei şi asemănând ego-ul nostru cu o tumoare canceroasa.

Care este limita pana la care lumea trebuie să ajungă înainte de a obtine  această conştientizare? Aproape de auto-distrugere din moment ce acesta este modul în care funcţionează ego-ul nostru. Este la fel ca povestea cu Faraonul. Imaginaţi-vă o tara mare, frumoasa, o veritabila oază în mijlocul mizerabilei lumi vechi, care se ruineaza complet pe ea însăşi urmand cele zece plăgi egiptene, şi singurul motiv este faptul că ego-ul nostru incapatanat insistă sa stea pe pozitie.

Şi este incapabil de a face ceva, deoarece nu simte sau nu înţelege că există o soluţie. Putem folosi acest exemplu pentru a vedea că trebuie să mergem mereu la ego şi sa-i cerem: „Lasă poporul meu să plece!”

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Experiment psihologic

Explicaţie: Există o mulţime de oameni pe o strada centrala din New York. S-ar părea că, dacă ai avea un accident, ar fi cineva care să te ajute. Dar, în realitate, cu mulţi oameni în jur, este mult mai puţin probabil ca cineva sa sara pentru tine, decât în cazul în care o singură persoană ar fi aproape de tine.Motivul este că, atunci când există o mulţime, este mai uşor să transfere responsabilitatea la un altul: „Difuzia de responsabilitate” are loc.

Experiment: Într-o staţie de metrou aglomerat, un „actor” este situat pe podea si gemand în durere, solicita „ajutor.” Toata lumea merge, uitandu-se inspre el.  Ajutorul ar putea fi un inconvenient şi chiar riscant. Nimeni nu l-a ajutat timp de 20 de minute.

Explicaţia psihologului: două reguli conflictuale se ciocnesc:

• Ar trebui să ajut;
• Ar trebui să fac ceea ce fac si alţii.

O mulţime de străini se traduce prin: nu merita sa ajuti şi este dificil să mergi împotriva opiniei lor. Ei formează un grup temporar care spune: Nu te implica.

Experimentul continuă: O „actrita” este situată in acelaşi loc ca şi cum ar fi lesinat. Patru minute mai târziu, treizeci şi patru de persoane au trecut fără să se oprească. O femeie s-a oprit, a remarcat, dar s-a conformat regulii şi nu a făcut nimic. Dar când altcineva a venit in ajutorul „actriţei” bolnave, femeia s-a alaturat imediat grupului nou cu o nouă regulă: „Sa ajute.”

Experimentul continuă: De data asta un „actor” este îmbrăcat ca un domn respectabil, asemănător cu mulţi oameni din jurul lui. A fost nevoie de doar şase secunde înainte ca el sa fie salvat, iar cineva chiar l-a numit „domnule.” Toata lumea brusc a devenit un bun samaritean.

Explicaţie: Toată lumea a vrut să-l ajute pentru că el este parte a grupului „drept”. Dacă ne simţim cu totii aproape unul de altul, fiecare dintre noi va simţi nevoia de a ajuta pe oricine altcineva.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Baal HaSulam: “ O Porunca” : …obisnuindu-se sa fie de ajutor oamenilor, omul aduce beneficii celorlalti si nu lui insusi. In acest mod, cineva devine treptat potrivit pentru a pastra Mitzvot-ul Creatorului, cu conditia ceruta – sa fie in beneficiul Creatorului si nu in beneficiul lui insusi”.

Nu pot urmari, nu pot intelege si nu pot patrunde acest principiu. Daca trebuie sa lucrez si sa ma unesc cu intreaga umanitate, asta este clar pentru mine. Suntem aici impreuna; spatiul dintre mine si ceilalti a aparut doar datorita rupturii si aceasta ma face sa ma simt separat de ei. Deci, trebuie sa depasesc, sa corectez aceasta forta a spargerii si sa devin unit cu ei.

Dar Creatorul? El este, poate, undeva in afara si pot ajunge la El prin umanitate. Sau, prin unirea cu ceilalti in grup, descopar ca El este in interior, intre noi si chiar umple tot acel spatiu.

Cu toate acestea este dificil pentru mine sa-mi netezesc calea indreptandu-ma catre grup de dragul Creatorului. Ce inseamna asta? Este o cerinta neclara. Inteleg legaturile cu ceilalti oameni, dar cum sa construiesc o relatie cu cineva in plus fata de acestea? Problema noastra este aceea ca noi nu ne putem inchipui imaginea corecta si de aceea ramanem intr-o stare de confuzie pentru mai multa vreme.

“ Creatorul” este calitatea de daruire absoluta, finala si perfecta. Unitatea dintre mine si grup este vasul de primire a calitatii de daruire. Vrem sa atingem iubirea si unitatea intre noi astfel incat lumea sa devina “ rotunda”, globala, integrala. Totusi, aceasta trebuie facuta de dragul Creatorului, ceea ce inseamna ca, pentru ca aceasta calitate a daruirii sa ne uneasca, ea trebuie sa locuiasca si sa domneasca inlauntrul nostru.

Altfel, este interzis sa-i atribuim Creatorului orice individualitate sau imagine. Aceasta este “ cultul idolilor “ sau, literalmente, “ munca straina “ deoarece ne indreapta intr-o parte, intr-o directie complet diferita. Creatorul, Boreh inseamna “vino“ (Bo) si “vezi“ (Reh). Daca intri in grup si atingi unitatea, atunci , prin calitatile prietenilor, tu vei dezvalui calitatea daruirii care este numita “Creator“.

De aceea este scris: “Israel, Torah si Creatorul sunt una“, unde Israel“ sunt eu cu prietenii ( sau umanitatea ) si Creatorul. Cu alte cuvinte, prietenii si cu mine impreuna suntem numiti “Malchut“ sau “Shechina“, iar eu dezvalui Zeir Anpin, care se exprima inlauntrul lui Malchut, conform unitatii care este atinsa in el.

De aici vine intelesul expresiei “a servi oamenii pentru a aduce multumire Creatorului“. Sub nici o forma nu trebuie sa-ti imaginezi pe cineva sau ceva ca destinatar final al eforturilor tale. Creatorul nu este nici o persoana, nici un fenomen, el este calitatea care se face revelata in noi. Sa-ti imaginezi un astfel de destinatar inseamna sa te angajezi in idolatrie, sa-ti creezi un idol. Daca nu ne vom abate niciodata de la aceasta regula, nu vom avea probleme.

De fapt, noi vrem sa cladim un sistem care sa cuprinda toate vasele si Luminile. Acesta este Malchut al lumii Infinitului, acolo unde suntem in unitate si coeziune, unde Lumina este revelata in vas. Noi venim de acolo, din Prima stare. In cea de-a Doua stare ne corectam atitudinea si nimic mai mult, iar continuand cu a Treia stare devenim constienti si intelegem lumea in care existam de la inceput.

Nu este o imagine care sa existe in afara noastra, pentru care ar trebui sa lucram si la care trebuie sa ajungem. Doar schematic, intentiile si calculele nostre sunt adaugate acestei ordini: mai intai cream un vas iar apoi, in masura abilitatii lui de a se uni, conform legii echivalentei de forma, il dezvaluim pe Creator in acest vas, conform principiului “ vino si vezi“. Astfel o dezvaluim pe Malchut – dorinta, care ramane neschimbata.

Din a doua parte a Lectiei zilnice de Kabbalah  8/26/11   “ O Porunca “.

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Noi începem să ne dezvoltam şi să crestem din această lume, de la cea mai joasa realitate posibil, care a coborat din Lumea Infinitului, prin 125 de trepte, prin 5 lumi, pana la cel mai jos punct. Ajungând la acest nivel scăzut, scanteia de lumina s-a spart pana la ultimul grad spiritual în această lume şi a început sa formeze materia în ea.

Materia a început să se concentreze, sa se formeze şi sa uneasca o particulă cu alta. În acest mod a început sa se intoarca la sursa-corectarea spargerii. De atunci a început Universul nostru: nivelurile mineral, vegetal si animal ale naturii.

Toate aceste grade sunt un rezultat al unificării materiei în structuri din ce in ce mai complexe, toate părţile care acţionează în beneficiul reciproc. Puterea Luminii, puterea naturii, a unit elemente separate, şi a format, astfel, materia neînsufleţita în toată diversitatea sa interioară. Materia este formata ca urmare a unificării particulelor opuse în conformitate cu legi speciale.

Şi apoi chiar materia vegetala apare, unde particulele opuse se conectează in structuri mult mai complexe. Ele sunt mult mai departate una de alta, dar cu toate acestea se unesc. Apoi, natura animala apare, fiecare parte se simte separate de cealalta şi doreşte să-si menţină existenţa într-o formă egoista. Cu toate acestea, datorita fortei naturii, fiecare dintre ele încă se uneşte cu cealalta, şi toate împreună creează animalul-un organism animal care este capabil să existe în ciuda faptului că în interiorul sau există o contradicţie şi o unificare a elementelor polare.

Ele sunt unite printr-o forţă specială, forţa Luminii, forta Creatorului, forţa daruirii reciproce, în ciuda forţei creaţiei, o forţă egoista care există în interiorul fiecareia. Aceste două forţe încep să acţioneze în armonie comuna.

Armonia este imposibilă dacă nu există două forţe opuse care se unesc cu toate acestea, de dragul unui singur scop, unui interes comun, precum şi a unor stari superioare. Printr-o stare superioara se înţelege interesele comune ale organismului: corpul vegetal sau animal. Şi apoi, datorită dezvoltării materiei la nivel animal, acesta ajunge la nivelul fiinţei umane a acestei lumi, care este o creatura chiar şi mai complexa – una mult mai agresiva si mai egoista. Fiecare creatura de la acest grad de „fiinţa umană în această lume”, constată că este opusa tuturor altor oameni.

Şi atunci când ajunge la sfârşitul dezvoltarii sale egoiste, ea descopera că, dacă doreşte să existe în continuare, are nevoie de o a doua forţă, opusa- forţa daruirii. Forta egoismului s-a dezvoltat în ea, dar ce este de facut cu aceasta acum? Ea doar ne distruge.

În acest moment înţelegem că noi trebuie să primim forţa de a darui, forta unificarii. Senzaţia de lipsă a forţei de unificare, fără de care nu putem continua, este, de fapt, acel sentiment de criză, de separare, de distrugere a valorilor anterioare. Este dezvăluita în mod direct în interiorul existenţei noastre, in viaţa noastră. Descoperim în absolut toate domeniile vieţii, în toate activităţile unei persoane în această lume, că nu putem ajunge la echilibru, la armonie şi la aşa-numita „viaţă.”

La urma urmei, viaţa este construita pe baza a două forţe: primirea si daruirea. Noi nu putem exista actionand numai cu o singura forţa a egoismului. De aceea, ca urmare a dezvoltării noastre, a evolutiei noastre treptate, pas cu pas, natura ne aduce la concluzia că avem nevoie, de asemenea, de o a doua forţă: forta unificarii.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 8/25/11, Shamati

Filed under: Evolutie, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă a existat o restricţie la recepţie, de ce nu simţim ruşine ridicand cereri şi rugăciuni (MAN) deasupra?

Răspunsul meu: Nu simţim ruşine, pentru că cerem ajutorul pentru obtinerea daruirii, şi nu de dragul nostru. Asta nu e nimic de care sa te rusinezi!

Puteţi fi impotriva „dar întreaga corecţie se produce din cauza ruşinii simţite de către Malchut a Lumii Infinitului!” Cu toate acestea, nu simt ruşine ridicand aceasta cerere, deoarece eu nu cer pentru mine, ci mai degraba, pentru mine cer numai strictul necesar, astfel încât sa pot darui restul!

Nu există nici o ruşine în asta. Este exact opusul, există onoare pentru mine aici, pentru că voi fi capabil de a darui altora ceea ce nimeni altcineva nu le poate da! Toată lumea are astfel de abilităţi unice prin faptul că activitatea desfăşurată de o anumită persoană nu poate fi efectuată de către altcineva. Aceasta este pentru că fiecare are rădăcina sa personala în sufletul comun.

Prin urmare, este permis să ceri tăria de a trăi şi să fii sănătos, sa primesti cunoştinţe şi abilităţi, în cazul în care aceste lucruri sunt necesare pentru a efectua acţiuni de daruire. Acest lucru este exact ceea ce este „viata” în lumea adevărului.

Astfel este existenţa mea: Viaţa mea este posibilă numai în măsura în care pot darui. Acţiunile mele sunt exclusiv de daruire. Iar spiritul care curge prin mine susţine existenţa mea, care este destinata pentru daruire. Aceasta este ceea ce se numeşte o stare spirituala.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala, 8/25/11, Prefaţă la Înţelepciunea Cabalei

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→

În Ştiri (De la Nature.com) Instruirea pestilor adopta poziţii diferite în cadrul grupului, în funcţie de abilităţile lor de miscare. … Atunci când bancurile de pesti au înotat la viteză mare, peştii mai puţin capabili să furnizeze oxigen la muschii lor au ajuns in partea din spate, unde acestia ar putea reduce volumul lor de lucru. Prin contrast, peştii cu o capacitate de miscare mai mare, care au fost mai bine capabili să poată rezista forţelor ostile au luat postura din faţă. Având un peşte ajustor în conducere, ar putea permite bancurilor de pesti sa maximizeze viteza lor de înot. ”

Comentariul meu: In natura, totul este aranjat în conformitate cu principiul garanţiei reciproce. Cabala ne îndeamnă să ne conectam în acest fel şi numeroase articole indică faptul că garanţia reciprocă este baza interacţiunii într-un grup şi intr-o societate, exact ca în cazul peştilor!

Filed under: Garantia reciproca - Niciun comentariu→

Intrebare: Sub influenta ultimelor proteste din Israel, ce recomanda miscarea “Garantia Reciproca” guvernelor sa faca, ca prim pas spre directia corecta?

Raspuns: Chiar inainte de a analiza situatia, a trage concluziile, si a lua decizii, trebuie sa ne asiguram ca oamenii sunt constienti de urmatoarele fapte: Noi traim intr-o lume globala, in conditiile unei interconectari integrale, si pentru a ajunge la o distributie justa, trebuie sa ridicam “umbrela” garantiei reciproce si sa devenim o singura familie, care sta la masa rotunda.

Daca aceasta fundatie nu este initial pavata de media si alte canale, ne vom confrunta cu o infrangere zdrobitoare. Vom esua ca popor, ca tara, si ca societate. Daca guvernul nu va intelege  si nu va vrea sa auda de aceste lucruri evidente, asta demonstreaza miopia sa.

Astzi, avem posibilitatea de a ridica constiinta oamenilor fara a taia legatura lor cu guvernul. Si asta este ceva care ar trebui sa intereseze pe oricine se afla intr-o pozitie de autoritate. Intr-adevar candidatii partidelor de guvernamant vor sa fie realesi prin primirea suportului din partea oamenilor care se vor uni in jurul lor intr-un consens social general.

Asta este cu adevarat important intr-un stat ca Israel, care este constant sub presiune si nu isi poate permite o neintelegere.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca - Niciun comentariu→

Stiri “Hamburg. Politia din acest oras german de nord a declarat Duminica, ca au folosit tunurile cu apa pentru a dispersa tinerii dezlantuiti care au pus cosuri de gunoi incendiare si au incercat sa sparga o banca dupa o petrecere anuala de strada.”

“Purtatorul de cuvant al politiei din Hamburg a spus ca ofiterii au folosit turnurile de apa asupra vandalilor tarziu Sambata si Dimineata devreme dupa ce au fost atacati cu sticle, pietre si focuri de artificii….”

“Violenta a avut loc la sfarsitul festivalului annual de strada Schanzenfest, un festival annual de strada  intr-un focar de activism traditional de stanga intr-un oras German dintre cele mai instarite care a fost supus in ultima decada gentrificarii….”

“Politia a mobilizat 2.100 de ofiteri, multi adusi din alte regiuni, pentru  pastra linistea dupa problemele legate de eveniment.”

“Fotografiile nu au aratat nici macar un banner, insa participantii au lasat inscriptii- pe zidurile cladirilor- care amintesc de recentele rascoale din GB si suna ca “Londra este peste tot.”

Comentariul meu: Deoarece lumea a devenit globala, conexiunea integrala care apare intre noi se manifesta in egoismul nostru prin formele sale caracteristice de violenta si neliniste.

Aceasta tendinta va creste pentru ca lumea devine mai interconectata cu fiecare zi care trece; suntem inapoi in “Babilon” atunci cand noi eram o mica umanitate intr-un singur loc, insa astazi, sub influienta Fortei superioare a naturii, a Creatorului, noi dorim instinctiv sa ne unim pe tot Pamantul, globul, in totalitate, prin toate mijloacele conectarii, integral.

Si daca nu ne corectam natura noastra,vom arunca in aer Pamantul. Nu putem face altceva decat ceea ce Abraham a sugerat Babilonienilor in timpul sau- sa se ridice deasupra egoismului care crestea in ei, spre garantie reciproca, sa iubeasca pe aproapele lor ca pe ei insisi.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Astăzi ne aflăm într-o stare specială în care descoperim că nu vom supravieţui până când nu vom obţine forţa unităţii. Dar, în acelaşi timp, trebuie să înţelegem de ce avem nevoie de această forţă.

Avem nevoie pentru a ne face vieţile noastre mai confortabile la nivelul acestei lumi, astfel încât, în locul forţei răului care ne conduce,  să ne înarmăm pe noi înşine cu forţa binelui şi să facem echilibru la acest nivel? Sau vrem să ne ridicăm mai sus, la forța dăruirii, astfel încât aceasta să ne conducă şi să ne dezvăluie măreția dăruirii în sine?

Poate că noi aspirăm la forța dăruirii doar pentru a o folosi la echilibrarea forţei de primire şi să trăim în pace în această lume. În acest caz, vrem să folosim forţa dăruirii pentru a ajuta forţa egoismului, ceea ce se cheamă dăruire de dragul primirii. Sau vrem să obținem primire de dragul dăruirii?

Aceasta este întrebarea: vrem să fim conduși de calitatea dăruirii, sau de calitatea egoistă? Aici se află întreaga noastră alegere liberă. Aceasta este descrisă în rugăciune numită „rugăciunea celor 18 binecuvântări” – ce îndurare cer?

Vreau să mă ridic la nivelul dăruirii şi să-i fac plăcere Creatorului, obţinând credinţa deasupra raţiunii, folosesc toate dorinţele mele de dragul dăruirii şi chiar primesc de dragul ei astfel încât întreaga mea dorinţă lucrează pentru dăruire? Sau vorbesc numai despre viaţa în acestă lume pe care vreau să o fac mai bună?

Aceasta face toate diferenţele: Voi exista la nivelul animal sau la cel uman? Diferența între ele este una de calitate. La nivelul animal percepem viaţa noastră ca viaţa corpului şi simţim această lume în felul în care o facem astăzi, corpul nostru şi lumea înconjurătoare cu tot ce se află în ea.

Trăim de dragul existenţei acestui corp, fiecare om pentru sine. De aceea ne străduim ca să echilibrăm vieţile noastre cu forţa dăruirii pentru a obţine cât mai multă plăcere, confort şi o existenţă liniştită. Dar ne-am înălţat noi la gradul uman şi am obţinut existenţa eternă, peste lumea materiei?

Materia se termină jos de tot, la nivelele mineral, vegetal şi animal. În lumea noastră nu există alt grad, niciun grad uman. Gradul uman este un nivel care include mintea şi inima, adică dorinţă şi gând, analiză.

Asta este ceea ce creşte din mintea şi inima noastră, dar nu cele corporale. Genele informaţionale (Reşimot), informaţii din perioada spargerii, unite împreună: toate inimile şi toate dorinţele, unite într-o singură inimă, ca un om şi toate intenţiile noastre, adică gânduri şi minte, la fel unite. Această unitate crează imaginea omului – o fiinţă virtuală clară care nu există în material, care nu este alcătuită din electroni şi molecule unite într-un corp.

Această imagine o creăm noi înşine, unindu-ne toate gândurile şi dorinţele. Aşa începem să existăm, la un nivel mai înalt numit nivel uman (Adam), ceea ce înseamnă „similar” (Dome) Creatorului. Atunci, toate dorinţele şi intenţiile încep să acţioneze ca un vas spiritual, cu o dorinţă în interior şi cu un ecran deasupra dorinţei.

Acesta este înțelesul la a fi uman, sau „preuman” (Adam Kadmon), omul lumilor Bria, Yeţira şi Asia. Dar corpul nostru nu se cheamă uman. Noi îl numim uman fiindcă anticipăm viitorul, aşteptând ca acesta să ne aducă starea când vom deveni uman.

Despre asta este rugăciunea: să ne ajute să ne unim inimile împreună, adică dorinţele, gândurile şi intenţiile, astfel ca noi să compilăm din ele imaginea completă a omului, un individ independent.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 8/25/2011 Şamati

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

In prezent, o noua guvernare este descoperita in lume- “una circulara”. Asta nu inseamna ca cea “in linie dreapta” dispare. Trebuie sa intelegem cum putem folosi linia dreapta pentru a umple cercurile, adica felul in care sa combinam individualul cu societatea si ce relatie sa construim intre ele.

“Eu-l” trebuie sa ramana. Eu sunt cel care conduc si iau decizii, inteleg, dobandesc, si aspir “drept “ catre un anumit scop, insa fac toate astea de dragul (circular) darurii, iubirii, anulandu-ma pe mine.

Este aparent o contradictie, dupa cum este scris, “Acela care vrea sa traiasca se ucide pe sine”, sau asa cum Creatorul i-a poruncit lui Abraham sa il sacrifice pe fiul sau Isac in timp ce ii promitea ca intreaga posteritate va auzi de el. Noi nu intelegem cum ar putea fi asta, insa in acest fel conducerea circulara este revelata din cealalta parte. Si din acest motiv ne aflam in stari atat de complicate- sparti si confuzi. Insa, incepand sa verificam, sa cercetam, si fiind confuzi, astfel, ne apropiem de spiritualitate!

Intr-adevar, lumea spirituala cuprinde aceste doua forme. Pana acum am existat intr-o singura forma- cea in linie dreapta. Eu presez, si altii ma preseaza pe mine- si astfel toti traim in functie de legea “puterea genereaza putere.” Si chiar daca vedem relatii opuse, precum cele dintre o mama si un copil, ei sunt de asemenea condusi de natura prin linia dreapta.

Insa conducerea circulara este revelata doar in zilele noastre, de aceea ne simtim atat de neajutorati. Pentru a avansa, trebuie sa o intelegem macar putin. Si pentru asta, avem nevoie de proprietati precum iubirea si credinta deasupra ratiunii, care transced conducerea in linie dreapta.

Ele sunt masurate si implinite prin munca in linie dreapta, insa proprietatile exista ele insele deasupra dorintei de placere. Si atunci cand dobandim dorinta de a darui, care include in sine dorinta de placere prin ecran, ramanem pe linia dreapta dar cu toate acestea ne fac similari cu “cercul.”

Cercul este proprietatea Creatorului, in timp ce linia dreapta este proprietatea creaturii. Insa de vreme ce lucram in linie dreapta cu credinta deasupra ratiunii si dorim sa fim similari cu cercul,umplem cercurile. Este ca si cu Creatorul ar fi abandonat locul si ne-a dat libertatea de a actiona. Si noi nu il intoarcem pe El la locul sau cu cererea noastra; in loc de asta, noi incepem sa lucram acolo asa cum a facut El cand era acolo. Asta inseamna ca umplem sfera circulara prin linia dreapta.

Din partea a-3-a Lectia Zilnica de Cabala 8/22/11, Studiul Celor Zece Sfere

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→