Daily Archives: 26 septembrie 2011

Ce ni se cere in diseminare?

Trebuie să ne creăm propriile noastre agentii media educaţionale: televiziune, radio, ziare şi Internet. Noi trebuie să construim un sistem de educaţie a copiilor, precum şi organizatia pentru femei. Femeile sunt gata să lucreze. Ele simt problemele care sunt dezvăluite mai mult decât bărbaţii. Şi acestea au o uriaşă forţă de influenţă de care nu se profita in mod corect. Acest lucru este foarte important.

Avem nevoie să ne adresam guvernelor. Contactele care există astăzi cu ONU, UNESCO şi alte organizaţii nu sunt suficiente. Avem nevoie sa facem acest lucru in mod masiv, bazându-ne pe cuvintele oamenilor de ştiinţă.

Exista multe planuri, dar nu le putem realiza pentru că forţele noastre creative sunt limitate. Avem nevoie sa scriem articole zilnice şi sa le distribuim pe Internet. Avem nevoie sa cream clipuri scurte cu animaţie atractiva, care vor explica diferite aspecte ale mesajului nostru într-un mod simplu. Dar acest lucru nu există. Avem nevoie de mulţi oameni, cu fiecare dintre ei creând o anumită influenţă spre exterior.

Din partea a 5-a a Lecţiei zilnice de Cabala 9/23/2011, „O poruncă”

Gânduri sumare la Shamati, „Shechina in exil”

Starea noastra colectiva, în care noi toţi existăm conectati impreuna se numeste Malchut a Infinitului, Shechina. Shechina este un „loc” unde Lumina superioara devine revelata. Aceasta este numita Shochen in acord cu acţiunile sale: El sălăşluieşte şi se află în ea.

Suntem dorinţe legate una de alta prin proprietatea comună de a darui. Acesta este în acord cu această proprietate prin care dezvăluim Lumina superioara, care ne umple.

Prin urmare, până când nu ne simţim pe noi înşine ca fiind conectati împreună, existand în starea Shechinei perfecte şi corectate, o reţea corectata a legăturii dintre noi, noi existăm în ascunderea Shechinei, mai degrabă decât in revelaţia ei. Noi existăm în exilul sau. Acest vas nu este revelat, şi, prin urmare, este numit Shechina în exil, ceea ce înseamnă în exil, în ascunderea fata de noi.

Din Lecţia a 6-a a Convenţiei de la Toronto 9/18/11

Un bilet la trezoreria întelepciunii şi realizarii

Întrebare: Există vreun truc special pe care il pot folosi, astfel încât societatea sa ma direcţioneze în mod constant, în ciuda disturbantelor ego-ului meu?

Răspuns: Este un punct foarte interesant. Vedem că pe parcursul istoriei, până în timpul nostru, omul devine mai inteligent cu fiecare generaţie. Şi această înţelepciune se acumulează în fiecare generaţie, mai degrabă decât într-o singura persoană.

De exemplu, o persoană a trăit şaptezeci de ani şi a renăscut în următoarea generaţie. Dar de ce s-a născut fără toate cunoştinţele şi experienţa pe care le-a dobândit în viaţa sa anterioară? Pe de altă parte, de ce este nevoie să moară? De ce nu poate duce toata intelepciunea acumulata din generaţie în generaţie?

Animalele actioneaza dupa instinctele care sunt programate în ele. După ce se nasc, nu au nevoie să înveţe. Ele deja au instincte naturale necesare pentru viaţă. Dar acest lucru nu există în om. Deci, cum pot eu trece toate realizările, cunoştinţele si experienta pe care le-am acumulat de la o generaţie la alta?

Creatorul a pregătit o metodă specială pentru noi. Dacă ne-am dezvoltat ca animalele, doar la nivel fizic, nu vom fi capabili sa trecem niciuna dintre cunoştinţele pe care le-am dobândit, ca oameni (ca fiinţe corporale, ceea ce înseamnă nivelurile mineral, vegetativ, şi animal ale gradului uman).

Acum, când intrăm în al patrulea nivel şi ultimul al dezvoltării noastre umane (care este motivul pentru criza sociala globala), simţim că nu suntem adaptati la această globalizare, că nu suntem conectati cu societatea la nivel global si ca n-o folosim în scopul de a ne dezvolta.

Natura ne cere să începem sa ne dezvoltam într-un mod foarte interesant: Dacă eu sunt conectat la mediul înconjurător şi ma dezvolt cu ajutorul lui, pe plan intern creez noi niveluri ale realizarii legăturii mele cu acest mediu. Astfel, devin „uman”, deoarece dobândesc dorinta de a darui. Apoi, toată munca mea, toate cunoştinţele mele şi tot ceea ce am dobândit în timpul a şaptezeci de ani din viaţa mea, rămân în mediul înconjurător.

Atunci când mor şi sunt născut din nou, începand o viaţă nouă, mă conectez la toate cunoştinţele pe care le-am lasat, ca într-o trezorerie şi continui! Acest lucru înseamnă că de acum înainte, în măsura în care ne conectăm la mediul înconjurător în mod corect, fiecare nivel va fi ca si construirea unui nivel mai ridicat.

Nu trebuie să reinventez tabla înmulţirii şi toate celelalte reguli. Dacă mă conectez la mediul inconjurator in mod natural, primesc de la el toate cunoştinţele pe care le-am dobandit anterior si pe care le-am lasat. De fapt, am rămas acolo pentru că m-am conectat cu el şi am stabilit un contact.

Deci, observam cum putem corecta toate defectele, toate spatiile goale prin care oamenii se compara cu animalele. Aceasta este o metoda minunata de a avansa pe care Creatorul a pregătit-o pentru noi. În mod similar, in mai mulţi ani şi, probabil, in mai multe reincarnari, pot urca la cel mai înalt nivel, fără a pierde nimic, nici măcar cele mai mici lucruri pe care le-am învăţat în această lume corporală.

Atunci când un copil este nascut, il învăţam cum să fie în contact cu mediul, deoarece intr-un nou-nascut există numai nivelurile mineral, vegetativ, şi animal şi trebuie să treaca repede prin toate acestea. Dar, după ce societatea se dezvoltă pana la nivelul omului în om, el se va dezvolta precum bebelusii din timpul Templului, atunci când toti oamenii din Israel au fost la nivelul realizarii spirituale, aşa cum se spune: „Nu a fost nici un copil de la Dan la Beer Şeba care sa nu cunoasca legile impurităţii şi puritatii de la vârsta de şase ani. ”

Toate realizările sunt păstrate în mediu. Mă conectez la el în timpul vieţii mele şi devin parte din el. Aici sunt toate realizările mele, toata spiritualitatea mea. Corpul fizic trăieşte şi moare din nou si din nou, pentru ca aceasta este doar forma exterioară a cine sunt eu.

Acest lucru este astăzi foarte relevant. La urma urmei, nu ştim încă înălţimea gradului la care suntem destinati să urcam.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 9/23/2011, Scrieri de Rabash

Viaţa este un joc incitant cu Creatorul

Când mi se dezvăluie propriul egoism trebuie să-l prind de coadă ca pe un şarpe. Să încep să mă joc cu el, să-i descurc toate căile lui viclene şi conexiunile pe care vrea să le construiască pas cu pas, cu mare înţelepciune. Acest plan îmi deschide ochii şi-mi dezvăluie propria corupţie. Acumulez înţelepciune, ochi care văd departe. Nu pot să devin mai deştept fără asta.

Este ca la jocul de şah cu cineva care este la fel de deştept ca un şarpe. El construieşte tactici neobişnuite şi combinaţii complicate cu 20 de paşi în avans, calculând toate posibilităţile, construind o adevărată capcană pentru mine, şi deodată eu prind sfârşitul real al gândirii lui.

În loc de figurile de şah de pe tablă eu văd gândurile lui conţinute în ele – coada şarpelui. Trag de coadă şi încep să văd intenţia lui, abilităţile lui, una câte una. În acest fel mă joc cu Creatorul. El mă învaţă cum să îmi pregătesc dorinţa pentru nivelul cerut de umplere pentru a putea să-L dezvălui pe Creator în acest joc.

Dacă nu trec prin tot acest joc nu voi deveni mai înţelept şi destul de sensibil ca să-L revelez. De fapt, El este revelat acum, dar eu nu sunt capabil să-L văd. Sunt ca un copil mic care se uită la tabla de şah, urmărind un joc pe care nu are abilitatea să-l înţeleagă cum se joacă.

Întreaga noastră viaţă este un joc pentru câştigarea judecăţii Creatorului, dezvăluirii Lui. Egoismul nostru este deosebit de viclean şi încearcă să ne zăpăcească pe toate căile. Ne împinge într-o direcţie sau alta, opuse – şi acesta este un mare ajutor primit de la Creator. Oricine vrea să descopere modelele lui şmechere va înţelege că viaţa pe care el o vede în faţa lui este doar un joc. În fiecare moment, Creatorul ne dă posibilitatea ca prin gândurile noastre, prin dorinţe şi prin acţiuni să-L întâlnim ca partener în joc. După asta, întreaga noastră viaţă devine o aventură incitantă.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 9/20/2011 „Şamati” 152

O lume veche pierdută în Noua Lume

Toată problema este de apropiere. Dacă încerc să corectez această criză folosind vechile mijloace, căutând soluţii şi încercând să fixez sistemele economice pe care le-am construit, acesta se cheamă Amalek (cea mai mare şi cea mai feroce dorinţă de primire din noi), duşmanul principal.

Dar eu trebuie să înţeleg această revelaţie primită de la natură. Nu este nimic ce poate fi făcut cu vechile metode fiindcă această schimbare se petrece în interiorul naturii umane. Această schimbare nu este în fiecare din noi, individual, ci în relaţiile noastre, în conexiunea dintre oameni. Eu nu am vrut ca asta să se întâmple, dar s-a întâmplat.

Noi trebuie să începem să vedem acest lucru şi să înţelegem că fiecare din noi este un egoist şi rămâne un egoist. În acelaşi timp, conexiunea dintre noi a crescut mai puternică şi este diferită de ce era înainte. Eu nu voi fi în stare să stabilesc această conexiune după cerinţele egoului meu.

Pentru moment, suntem cu toţii ca bucăţi de marmură în interiorul unui sistem, şi fiecare bucată este un egoist. Dar, conexiunile dintre noi nu mai sunt egoiste. Nu mai sunt cum le-am construit noi în vechiul sistem economic, care a fost imprimarea directă a vechiului nostru ego, o demonstraţie perfectă a relaţiilor egoiste.

Dar în zilele noastre, un tip diferit de conexiune se autodezvăluie, şi de aceea suntem incapabili să controlăm reţeaua construită de noi. Aceasta se numeşte revelarea Creatorului, iar noi nu o tratăm cum trebuie. Nu înţelegem că trebuie să ne includem în noua natură.

Noi suntem egoişti, iar conexiunile dintre noi nu mai sunt, s-au schimbat. Trebuie să fim mai sensibili la aceste schimbări şi totdeauna să ne adaptăm pe noi înşine la ele, să fim de acord cu acest nou tip de conexiune. Făcând asta, noi „vom şterge memoria lui Amalek”, cel mai mare duşman al nostru.

În acest fel, ştergem indiferenţa noastră, lipsa de consideraţie şi dezinteresul. Depăşim atitudinea noastră de neglijenţă faţă de schimbări şi începem să cercetăm ce se întâmplă aici. Apoi, o să avem nevoie de Înţelepciunea Cabalei fiindcă altfel, aruncăm toate puterile pe care le avem, toată ştiinţa şi toate mijloacele din lume în această analiză şi nu vom ajunge la nicio concluzie corectă.

Este aşa fiindcă noi ramânem impenetrabili ca marmura, fiecare in interiorul vechiului egoism. Acum, noi trebuie să primim instrucţiunile (cuvântul „Tora” vine de la cuvântul „oraa” manual cu instrucţiuni) care ne va învăţa cum să acţionăm corect pentru a realiza astfel de acţiuni aici, jos, şi ele ne vor da ridicarea la schimbările de Sus.

Creatorul însuşi va dezvălui noua reţea, noua conexiune dintre noi toţi. Pentru noi, cu toate acestea, asta înseamnă criză fiindcă noi am construit un anumit sistem şi El implementează unul diferit peste el.

Nu putem face nimic cu acest sistem nou. Tot ceea ce putem face este să ne schimbăm pe noi înşine în funcţie de acest nou sistem revelat, să ajustăm această marmură la această nouă conexiune dintre noi. Aceasta înseamnă că trebuie să ridic o rugăciune, adică trebuie să cer o schimbare în mine, să cer ceva ce îmi lipseşte, ceva care să mă pregătească adecvat pentru conexiunea cu această nouă reţea.

Această nouă reţea va continua să se dezvăluie din ce în ce mai mult, acest nor va continua să coboare din ce în ce mai jos. Munca noastră constă în incercarea de a ne ajusta la ea prin acţiuni practice. Astfel, noi vom invoca o influenţă de Sus care va realiza acest lucru în interiorul nostru.

Schimbările nu vor fi în sistem ci în noi. Noi ne vom schimba în funcţie de el.

Din Lecţia zilnică de Cabala 9/2/2011 Articolele lui Rabaş

Puterea lanţului spiritual depinde de rezistenţa lui

Nu există nicio diviziune între munca interioară sau munca în grup, munca colectivă – toate acestea sunt o singură muncă în care eu pot vedea părţi ale sufletului meu propriu ca fiind străine şi urâte de mine. Eu am să depăşesc toată această pâclă, ceaţă care mă înconjoară şi care în imaginaţia mea sunt duşmani răi sau cel puţin sclavii mei.

Aceasta nu este o muncă simplă fiindcă muncesc la vasul meu spiritual până când îl refac pe tot şi mă pun şi pe mine în el. Acest lucru este posibil numai prin forţa iubirii, ridicare peste toată ura şi rezistenţa pe care o simt faţă de ceilalţi.

Toată această opziţie arată ca rezistenţa generată în opoziţie la curentul electric. Împreună, curentul electric şi rezistenţa fac să se învârtă motorul. Ca rezultat al unei astfel de acţiuni , Lumina, lumea spirituală, este dezvăluită.

Numai după o muncă grea în sclavia egipteană a propriului nostru egoism, am ajuns de la nivelul lui Iacob (de la un nivel mic) în faţa muntelui Sinai (muntele de ură). De la acest munte de ură e posibil să primim Lumina care Reformează, numită Tora. Acum, avem deja ceva la ce să muncim.

Dar, acela care nu a început să se unească, acela care este încă sub controlul sentimentelor acestei lumi şi încearcă să-şi folosească prietenii într-un mod mărunt ca în alte locuri, acest om nici măcar nu a început munca lui. Poate că el nu încearcă să-i folosească pe ceilalţi fiindcă are un caracter bun, şi vrea să fie prieten cu toţi, dar asta nu face nimic pentru dezvoltarea lui.

După cum e scris, „Şi-a adus pâinea (credinţa) ei de departe”, adică din distanţare şi respingere. Nu există nicio muncă personală sau în grup aici. Tu trebuie să apropii în interiorul tău toate părţile aparent streine ale realităţii, până când descoperi în conexiunea acestor părţi că întregul univers este în tine.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 8/29/2011 „Şamati” 121

Ziua în care a fost creat omul

Trebuie să te verifici dacă îţi urăşti inamicii şi oponenţii sau înţelegi faptul că ei sunt controlaţi de Creator, care în acest fel te protejează astfel încât opiniile tale să nu coincidă cu cele ale oamenilor obişnuiţi şi cu lumea materială, şi că El te ajută să urmezi sursele primare. În acest fel trebuie să vă purificaţii, verificând tot ceeea ce vi se întâmplă. Nu regretaţi  şi nu fiţi îngrijoraţi de nimic în afară de puritatea căii, astfel încât scopul vieţii voastre private şi scopul creaţiei să se unească într-un singur scop.

Nu contează dacă vedeţi că până în acest moment aţi fost confuzi de diferite calcule egoiste. Trebuie să ştiţi întodeauna că tot prin ceea ce aţi trecut până acum se referă la Nu este nimeni în afară de El. Totuşi, din acest moment, Nimeni nu mă poate ajuta decât eu însumi. Dacă sunteţi între aceste două condiţii, atunci puteţi spune cu adevărat că aţi obţinut începutul noului an, un nou început.

Totuşi, scopul final care este prezent în planul iniţial, a fost obţinerea iubirii faţă de aproape. Daca aveţi probleme personale cu cineva, atunci nu mergeţi în direcţia bună. Dacă vă doriţi să vă ridicaţi deasupra celorlaţi, să obţineţi cunoaştere şi împlinire sau chiar dacă vreţi să dăruiţi, trebuie, de asemenea, să verificaţi dacă această dăruire este egoistă.

În acest fel, calculul vostru va deveni din ce în ce mai pur, până când veţi ajunge la prima zi a Noului An, atunci când omul a fost creat. Totul începe cu propria voastră creare.

Aceasta se va petrece de fiecare dată: sunt patru noi ani, fiecare având propriul calcul şi un nou început, până când o persoană îşi completează corecţiile.

Verificarea constă în a cerceta în ce măsură judecata ta interioară nu este mituită, cât de onestă şi ascuţită este, ca un luptător destoinic, dispus să se ridice deasupra calculelor personale. Iar asta nu este uşor. Necesită calcul după calcul, până când se atinge întreaga adâncime care îi este permisă unei persoane.

Totuşi, toate acestea nu sunt ca tu să te cicăleşti singur ci, din contra, pentru ca să aspiri la a vedea Lumina în Lumina Creatorului. Omul ar trebui să vadă totul în lumina iubiri faţă de aproape şi să se verifice în relaţie cu acest standar. Şi nu acordaţi atenţie la toate coliziunile cu alţii, pentru că aceasta este metoda Creatorului de a te induce în confuzi făcându-vă să îi vedeţi pe alţii în acest fel, sau inducâdnu-i pe ei în confuzie, făcându-i să fie împotriva voastră. Este scris: Nu judeca altă persoană până când nu eşti în pantofi ei.

Poate cealaltă persoană este atât de mare faţă de tine încât tu pur şi simplu nu eşti destul de matur ca să o înţelegi.

Doar fi loial Creatorului tot timpul şi avansează în acest fel.

De aceea, dacă avem învăţăturile lui Rabash, articolele lui în care explică cum să ne unim într-un grup, precum şi articolele lui Baal HaSulam şi a altor Cabalişti, care ne arată calea şi care conţin Lumina care Reformează, atunci cu cât mai mult ne verificăm conform cu aceste surse primare, cu atât vom avansa mai corect. Şi cel mai important lucru este să nu ne fie frică de nimic!

Nu trebuie să ne speriem de faptul că drumul este dificil, îngreunat de atâtea îndoieli, pe care ego-ul nostru le trezeşte în noi cu calculul său permanent. Nu ar trebuie să ne uităm la asta ci să încercăm să obţinem penitenţa cât mai repede posibil, penitenţa care este un calcul spiritual, şi să ne ridicăm la începutul noului an, a noului nivel. Scopul este obţinut de cineva care renunţă la tot pentru asta.

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 9/26/11, Scrierile lui Rabash