Toate descrierile pitoreşti care ne sunt date în Tora ne vorbesc despre o legătură tot mai puternică între fiinţele umane. În lumea spirituală omul nu intră corporal în Egipt, trece fizic Marea Roşie şi deşertul Sinai, sau ajunge fizic în pământul lui Israel. În lumea spirituală toate acestea simbolizează grade diferite de conexiune între suflete, între fiinţele umane care se conectează intern, în dorinţele lor.

Este o conexiune despre care ne vorbeşte Tora. Ea nu vorbeşte despre geografia sau istoria unui grup de oameni care a rătăcit prin ţara Canaan sau Egipt. Ea ne spune despre conexiunile în care descoperim aceste grade. „Du-te din ţara ta” înseamnă să ieşi din dorinţele tale egoiste, care aici înseamnă viaţa în Babilon. Tu trebuie să părăseşti această dorinţă şi să ajungi la una mai mare în care te vei conecta cu un grup mai puternic. Această dorinţă se numeşte de acum „ţara Canaan” (ţară=raţon=dorinţă).

Mai târziu intrăm în linia stângă, dorinţele noastre cresc, înclinaţia rea se dezvăluie tot mai mult şi aceasta se numeşte „coborârea în Egipt”. Iar apoi, când urcăm de la această stare de „Egipt” prin conectarea cu ceilalţi se spune că suntem „în deşertul Sinai”.

După conectarea peste toate problemele care se revelează în noi, ne ridicăm la nivelul numit „ţara lui Israel”. Toate acestea sunt grade de conexiune şi nu locuri geografice.

Numele sunt luate din lumea noastră dar sunt folosite ca nume ale gradelor spirituale. Putem lua autobuzul şi să călătorim din Babilon până în ţara Canaan şi până în Egipt şi înapoi, dar nu va fi o excursie spirituală. Va fi doar o excursie corporală, fizică.

Totul depinde de cum facem noi ca stând în acelaşi loc, să urcăm gradele şi să descoperim lumile spirituale din interiorul nostru. Sunt revelate numai în funcţie de puterea conexiunii dintre noi. Când ne unim, descoperim gradele spirituale în funcţie de tăria unităţii noastre.

Corectăm toate cele „613 dorinţe” ale noastre numai prin conexiune. Dacă un om nu se conectează cu ceilalţi, nu îndeplineşte nicio „poruncă”, nu face nicio corecţie a dorinţei de primire. Toate dorinţele sunt deconectate una de cealaltă ca rezultat al spargerii şi ele pot fi corectate numai prin conectarea unuia la celălalt.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10/14/2011 „Scrierile lui Rabaş”

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Cândva, în zilele când studiam cu Rabaş, grupul era într-o stare de inspiraţie specială şi l-am întrebat pe Rabaş: „Ce ne lipseşte ca să facem pătrunderea?” El a răspuns: „Lipseşte lovitura.”

A fost un an de când am investit eforturi mari în pregătirea sărbătorii de Sukot. Am construit o nouă suka (coliba) după regulile stricte pe care Rabaş a vrut să le păstrăm. A fost făcută toată de lemn, fără niciun singur cui de fier şi cu un acoperiş aşa de des că greu putea să pătrundă lumina prin el.

Am investit mult în ea, muncind împreună şi poate de aceea a fost creată această atmosferă caldă, specială. Rabaş a dat explicaţii speciale în lecţia lui, sau poate doar ni s-a părut nouă aşa pentru că am fost capabili să înţelegem mai mult. Atunci am întrebat: „Ce altceva lipseşte? În timpul săptămânii am fost împreună în suka în fiecare zi, învăţând şi vorbind. De ce nu se întâmplă?”

Atunci, el a spus că încă nu era de ajuns. Pentru a atinge conexiunea mai era necesară o lovitură. Aşa s-a întâmplat şi în timpul ieşirii din Egipt. Oamenii s-au adunat împreună şi atunci au scăpat. Nu este posibil să ieşi fără o conexiune. Tot aşa a fost şi atunci când poporul lui Israel ofta sub munca grea de construire a oraşelor Pitom şi Ramses, şi au plâns împreună la Creator simţind că nu vor reuşi.

Şi a fost la fel şi la trecerea Mării Roşii când au simţit că Faraonul o să-i prindă din urmă, iar în faţa lor Marea Roşie le bloca drumul. Şi când au stat la poalele Muntelui Sinai, dintr-o parte îi împingeau femeile (şi este scris că poporul a ieşit din Egipt mulţumită unor femei drepte care au împins pe bărbaţi), iar de partea cealaltă, Creatorul le-a pus o condiţie: ori vă uniţi, ori acesta va fi locul mormântului vostru.

Vedem că aceste condiţii care au fost dezvăluite aici nu sunt simple deloc. Sunt ca durerile naşterii. Numai dacă acceptăm aceste condiţii, atunci vom fi cu adevărat născuţi în noua lume.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 10/14/ 2011 „Scrierile lui Rabaş”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Umanitatea trăieşte azi durerile naşterii. Aceasta este naşterea unei noi lumi. Noi înşine descoperim aceste condiţii externe, în timp ce nimic nu se schimbă în lumea însăşi. Sunt astăzi în lume oameni care se sinucid din cauza crizei financiare sau din cauza temei sau a altor probleme. Dar în acelaşi timp, puteţi vedea oameni care nu sunt îngrijoraţi de nimic şi nu simt criza în niciun fel.

Totul depinde de cum descoperă omul lumea, dar lumea însăşi nu are nicio formă în sine. De aceea ne putem relaxa, crezând că totul este în regulă şi să aşteptăm până când fluxul obişnuit al vieţii ne va duce el însuşi undeva. Putem ajunge de asemenea în starea în care vom simţi că nu putem fi de acord să rămânemîn continuare şi că trebuie în sfârşit să ne conectăm şi să descoperim spiritualitatea care se revelează numai în conexiunea dintre noi.

Totul depinde de presiunea pe care noi înşine o creăm. Apoi, realitatea obişnuită, calmă în care restul oamenilor trăiesc ne va părea ca întunericul din Egipt. Vom simţi cum duşmanii nostri, trupele Faraonului, ne împing din spate şi noi trebuie doar să sărim în spiritualitate ca în Marea Roşie.

Totul depinde de cum un om îşi percepe starea proprie, prin asta nelăsându-şi nicio şansă decât să se conecteze cu ceilalţi.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10/14/2011 „Scrierile lui Rabaş”

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Stiri (din InoPressa, publicata initial in The Times) „Politicienii au fost neglijenti cand au ingaduit raspandirea crizei din zona euro. Acum ei iau in considerare in final masuri radicale si necesare, inclusiv restructurarea debitelor.

„Crearea euro a devenit una dintre cele mai mari greseli politice de astazi…. Acum, conducatorii lumii pot doar reduce stricaciunile. Judecand dupa masurile propuse la sumit-ul IMF din Washington….politicienii, cel putin, inteleg importanta si masura problemei. Acest pas….ne da sperante ca vor fi luate decizii corecte.

„Schema salvarii euro trebuie sa fie precisa. Conform datelor preliminare, ea va consta in trei elemente: diminuarea cu 50% a datoriei suverane a Greciei, intarirea rezervelor din bancile europene, si expansiunea semnificativa a Fondului de Stabilitate Financiara European (EFSF), un fond temporar de salvare a euro, de la 440 miliarde de euro la aproximativ 2 trilioane de euro,….In timp ce semnele nu sut bune, guvernele Europene actioneaza in ritmul lor, si investitorii isi pierd increderea.

„Insa acesta este singurul curs logic a stabilizarii zonei euro si preventia colapsului economic la scara mai mare….Politicienii sunt constienti de asta. Acum, ei trebuie sa actioneze.”

Comentariul meu: Desigur, toate aceste masuri amortizeaza loviturile crizei pentru ca sunt actiunile unitatii. Insa ele nu rezolva problema pentru ca, criza se manifesta indeosebi in relatiile noastre egoiste astfel incat sa le inlocuim cu garantia reciproca, daruirea, conexiunea, si unitatea, asta insemnand ca trebuie sa ne schimbam!

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum separi mintea pe care o primesti de la nastere de mintea superioara?

Raspuns: Experienta noastra de viata ne va arata treptat ca mintea noastra corporala nu valoreaza nimic. Chiar daca noi ne preocupam sa o inaltam pentru ca este singurul lucru care ne ridica deasupr animalelor.

Insa, in final noi vedem ca mintea si abilitatile noastra intelectuale ne duc catre o viata mai rea decat a animalelor. Noi ne aflam in mod constant intr-o stare de frica, uimire, ingrijorare, tensiune, si o multime de alte probleme. Noi ne cauzam raul si otravim mediul. Ce alte animale isi ruineaza mediul in acest fel?

Noi cream intentionat dusmani si ura in jurul nostru. Cine face asta in afara de om? In final, toate actiunile noastre ne duc catre distrugere. Mintea face din om un animal rau si nefericit. Cum ne ajuta asta?

Noi ajungem cu greutate la aceste concluzii, chiar daca nu este usor sa fim de acord cu asta. Aceasta este mintea pe care am primit-o de la natura care ne determina toate dorintele si inclinatiile. Noi avem nevoie sa decidem cu mintea noastra (capul) si cu toate dorintele noastre (inima) ca toate acestea ne ranesc, si ar fi mai bine sa nu le folosim deloc.

Umanitatea a inceput sa descopere asta treptat. Dorinta noastra de a dezvolta stiinta a disparut pentru ca ea nu ne da sentimentul unei vieti fericite. Si in zilele noastre umanitatea intra intr-un nou sistem al relatiilor, care nu se va revela in curand si ne va arata totala conexiune si dependenta de altii.

Noi ne aflam intr-un sistem comun care ne leaga de maini si de picioare, si nici sentimentele si nici mintea nu ne pot ajuta. Daca sunt legat de miliarde de oameni, conectat prin fire invizibile intr-un fel care ma impiedica sa fac miscari independente, atunci cum pot senzitivitatea si intelectul meu sa ma ajute? In fond, din start, eu sunt incapabil sa fac si cea mai mica miscare in acest sistem.

Eu descopar dintr-o data ca sunt un simplu nit, un mic element in sistem, fortat sa actionez si lasat fara  libertate. Eu ma pot agita cat vreau, insa toate miscarile mele exista doar in imaginatia mea; eu doar cred ca pot schimba lucrurile. Insa in realitate noi ne aflam intr-un sistem ferm si echilibrat, si nimeni nu ne cere parerea.

Din partea 1 Lectia Zilnica de Cabala 10/21/2011, “ Mintea activa”

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Noi am fost creati cu propietati care nu ne ingaduie sa cream o societate sanatoasa si echilibrata. Indiferent cat ne straduim, esenta noastra actuala nu ne ingaduie asta.

Chiar daca intreaga umanitate vrea sa faca ordine prin puterile sale, defectul initial din noi va impiedica toate eforturile. Putem petrece un milion de ani vorbind despre ideea de unitate, si tot nu vom reusi sa o realizam. Doar Lumina superioara poate face asta. „Initiativele” noastre nu pot aduce decat probleme.

Exista sapte miliarde ca noi, iar egoismul nostru a crescut de-a lungul istoriei. Noi am devenit in sfarsit un sistem „rotund” in care egoismul nostru s-a unit. Astazi noi vedem cum se strange surubul acestui sistem. Vedem ca se comprima, devine mai strict, si vedem cum intre noi se reveleaza noi conexiuni.

Aceasta interconexiune nu s-a manifestat inainte, insa acum devine evidenta. Noi marcam inceputul acestui proces in anul 1995, chiar daca Baal HaSulam a scris in anii patruzeci ca lumea a devenit o familie.

Anul 2012 va veni curand, si sistemul se consolideaza in fata ochilor nostri. Apar noi fire de conexiuni continue si reciproce. Reciprocitatea este garantia reciproca, indiferent de cum se manifesta, indiferent de calea pozitiva sau negativa.

In acest fel, Natura ne obliga sa ne unim, si va continua sa actioneze in aceeasi maniera prin suferinta. Intrebarea este de ce fel de comprimare sau presiune este nevoie pentru ca noi sa spunem: „Gata, este momentul sa facem ceva cu societatea.” Insa, pana in acest moment suntem prinsi intr-o menghina.

Intr-un fel sau altul, doar Lumina care Reformeza va putea sa ne dea pacea. Doar ea ne va revela interconexiunea corespunzatoare si ne va schimba astfel incat sa vrem sa ne unim, sau ca sa fim mai precisi, sa acceptam ceea ce exista deja.

In fond, noi suntem conectati, insa impotriva vointei noastre. De aici vine criza. Criza mondiala este manifestarea distantei dintre ce ne dorim si ce este. Interconexiunea universala este un fapt. Specialistii si cercetatorii vorbesc despre ea, si Baal HaSulam scrie despre asta. Ea este reala, insa nedorita. Doar Lumina superioara ne va da dorinta necesara. Nimic altceva nu va ajuta omul sa isi schimbe natura.

Din partea 5 Lectia Zilnica de Cabala 10/18/2011, “Pacea  in Lume”

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca - Niciun comentariu→

Intrebare: Ca raspuns la postarea Economics Done By The Balance Formula, acolo apare o alta dimensiune, cu privire la resurse. Oprirea utilizarii resurselor neregenerabile cum ar fi petrolul va contribui la extinderea disponibilitatii acestei resurse. Insa ea ramane o resursa finita. Se pare ca pentru a face acest argument mai puternic, avem nevoie sa aratam ca va dura foarte mult pana cand resursele care le vor inlocui, sa devina accesibile.

Raspuns: Noi nu trebuie sa economisim, ci doar sa folosim toate mijloacele pentru o economie echilibrata care sa aiba necesitati rezonabile.

Intrebare: Care este rolul guvernului pentru generatia urmatoare?

Raspuns: Noi trebuie sa educam masele spre mediul corect (diseminare) iar ei in schimb vor cere schimbari guvernului.

Intrebare: De ce vorbim despre imbunatatirea vietii pe Pamant prin garantia reciproca, etc? Nu este scopul creatiei sa progreseze dincolo de viata fizica de pe Pamant si sa intre in unitatea spirituala? Nu ne va adanci mai mult pacea din lume intr-o stare de vis pe care sa o percepem ca realitate?

Raspuns: Asta se intampla pentru ca pentru 99% din populatia lumii, imbunatatirea vietii inseamna scopul vietii. Si doar pentru 1%, aceia care au un punct in inima, embrionul sufletului, este scopul vietii de a revela lumea superioara. Insa daca ne unim ca Galgalta Eynaim si AHP , noi revelam lumea superioara impreuna.

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce ar trebui sa avem o conventie „interna” intr-un moment in care am inceput diseminarea catre mase?

Raspuns: Acum este mai necesar ca niciodata. In trecut puteam avea mici intalniri ale prietenilor, si asta era suficient sa avansam, insa in tacere si individual.

Intr-adevar, noi am asteptat ca lumea sa se trezeasca. Noi, Galgalta ve Eynaim (GE), nu trebuie sa ne corectam pe noi personal. Pe masura ce AHP se trezeste, sarcina noastra este sa primim corectiile si sa le implinim. Baal HaSulam scrie despre asta in „Daruirea Torei.” Asta inseamna „regat de preoti si o natiune sfanta.”

Noi suntem speciali doar pentru ca putem si suntem obligati sa slujim intreaga lume. Aceasta este unicitatea lui Israel, a Galgalta ve Einaim. Daca noi „meritam” ceva asta este doar serviciul, munca.

Astazi natiunile se trezesc, tulburarile publice incep, si lumea este scufundata in probleme. Pentru noi acesta este un semn ca noi ar trebui sa tinem evenimente prcum conventia din Decembrie, pentru a acumula in noi o mare putere de daruire, de garantie reciproca. Doar atunci noi vom putea sa ne intoarcem catre lume si sa invitam mai multi oameni sa ni se alature, lucru care ne va ingadui sa primim Lumina Hochma (Intelepciunea).

Pentru noi, Galgalta ve Eynaim, revelarea inseamna atingerea unitatii si garantiei reciproce si a face asta in conexiune cu AHP. Noi trebuie sa trezim in ea si garantia reciproca. Atunci ca raspuns, ni se va alatura ca factor al unificarii sale, si impreuna noi toti vom deveni cele zece Sefirot. Acesta va fi un adevarat Partzuf, deasupra caruia Lumina superioara poate actiona. Apoi va incepe sa ne umple.

Lumina va opera nu numai in GE, pe „jumatate de corp”, ci in intregul grad. Astazi ne apropiem de realizarea acestei stari: Daca ne conectam cu masele, daca le aducem pe ele si pe noi insine la minimul nivel al garantie reciproce, Lumina superioara ne va umple. Ne va umple pe toti. Asta pentru ca prin natura sa GE nu cere implinire si munca doar pentru AHP.

Din partea 5 Lectia Zilnica de Cabala 10/21/2011, “Porunca Intai”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum ne putem masura eforturile? Istoria ne arata ca pentru unii Cabalisti calea a fost usoara iar altii au suferit mult. Cum se poate ca cineva sa treaca de Machsom (ecran) in cinci ani, altul in treizeci, si altul face inca eforturi mari si nu obtine nimic?

Raspuns: Noi nu putem compara eforturile oamenilor. In fond, noi nu cunoastem pozita lor initiala si locul lor in sistemul general.

Presupunem ca cineva este printre primele cinci pozitii din piramida sufletelor. Insa, in concordanta, el este nascut cu cele mai rele dorinte, cu cele mai corupte atribute, si trebuie sa lucreze asupra acestora multi ani- sa spunem ca nu doar treizeci, ci treizeci de ani in timpul a zece cicluri de viata. Cat timp ii va lua acestuia sa ajunga la starile care ii ingaduie sa ajunga la ‚locul” sau si sa ajunga la radacina sufletului sau? Intre timp va pare rau de el:”Saracul suflet!” Insa alta persoana poate apartine stratului de mijloc si munceste usor cativa ani.

Atata timp cat noi, oamenii cu un punct in inima, sufletele care apartin categoriei „Israel” suntem interesati, trebuie sa muncim din greu. In primul rand, spre deosebire de „natiunile lumii”, noi ne aflam deja in varf  si am trecut prin framantari. Dorintele lor au fot intotdeauna asa, insa siuatia noastra este mut mai rea, si deci corectiile noastre sunt mult mai dificile. Ura impotriva natiunii Israel si greutatile prin care a trecut in cursul istoriei atesta acest lucru.

Chiar si calea spirituala, urcarea muntelui, este mult mai grea pentru noi decat este pentru restul lumii, pentru care ascensiunea va fi mai usoara. Oamenii ni se vor alatura pur si simplu:”Da, vrem, suntem gata.” Vor simti cu adevarat ca merita. Inclinatia rea, dorintele spulberate, se ascund in noi, si nu in ei. Ei aduc cu ei doar „greutatea” lor, acea care este legata de picioarele voastre. Acum voi trebuie sa inventati mecanismul care va ridica acesta greutate.

Cum putem crea aceasta „masina?” Cum va functiona? Ce piese sunt necesare? Trebuie sa decidem asta. Oamenii ne aduc bagajele lor si le lasa la terminal, la fel ca in aeroport, si noi trebuie sa le incarcam si sa le livram.

Nu trebuie sa fim revoltati. Mai mult, nimeni nu poate spune ca aceasta cale este usoara sau dificila, in comparatie cu a altcuiva. Prin natura voastra sunteti absorbiti de voi insiva, si nu puteti masura eforturile.

Din partea 5 Lectia Zilnica de abala 10/21/2011, “Porunca Intai”

Filed under: Internet, Intrebare si Raspuns, Israel, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „O porunca”: Este inutil sa asteptam momentul in care este gasita solutia care ingaduie cuiva sa inceapa munca Creatorului in mod altruist. Atat in trecut cat si in viitor, fiecare slujitor al Creatorului trebuie sa inceapa sa munceasca in mod egoist si de aici sa dobandeasca daruirea.

Noi incepem de la distanta, cu dorinta egoista de a primi orice consideram ca este valoros pentru noi: bani, respect, putere, cunoastere, excelenta, lumea viitoare, grija, sau intelegerea secretelor. Fiecare este atras de altceva in intelepciunea Cabalei, ceva care este aproape de inima sa. In acest fel isi incepe o persoana drumul.

Insa treptat, multumita influientei integrate ale grupului, studiilor, disminarii, persoana atrage asupra sa Lumina care Reformeaza. Lumina este singura forta activa, insa noi o activam prin mijloace diferite, colaterale si actiuni care par a nu avea nici o legatura cu asta.

Poate glumesc cu prietenii mei, poate nu am o intentie corecta si stau cu greu la lectii, sau diseminez pentru ca ego-ul meu vrea sa impuna valorile mele altora. Nu conteaza asta. Daca aceste actiuni sunt in sine aproape de Lumina, daca intentia lor este de a darui, de a studia, si tinde spre unitate, atunci ele atrag Lumina care Reformeaza. Dupa cum este spus:”Poruncile nu cer intentie.”

Deci avem actiunea si intentia. Actiunile mele sunt studiile, diseminarea, adunarea prietenilor, si munca in grup. Insa, eu nu am control asupra intentiilor mele. Eu pot simti ca sunt un inger sau un demon, nu conteaza. Daca eu fac actiunile necesare folosindu-mi bine abilitatile, ele atrag Lumina reformatoare care ma ajuta treptat sa fac tranzitia de la intentiile egoiste la cele altruiste- de la Lo Lishma (pentru mine) la Lishma (de dragul daruirii).

Singura diferenta este intentia. Actiunile raman aceleasi: eu continui sa studiez ca la inceput, iau parte la adunarile prietenilor si la diseminare insa intenta mea este din ce in ce mai corectata, obligandu-ma sa ma conectez cu adevarat cu altii, cu Creatorul, si sa le daruiesc lor.

Acesta este procesul, si noi ar trebui sa il continuam fara intarziere. Nimeni nu poate scapa de asta. Ar trebui sa ne uitam doar la cele mai eficiente actiuni care grabesc procesul si sa cautam in continuare intentiile care sunt mai aproape de daruire si pot fi adaugate lor.

Fiecare trece prin aceleasi stadii, si nimeni nu poate sari peste ele. Noi putem, insa, sa grabim avansarea, si asta este toata munca noastra. Se spune ca Israel grabeste timpul. Aici Creatorul nu poate da. In fond, toate stadiile sunt esentiale pentru dobandirea mintii si a sentimentelor necesare de a crea vasele care ne ingaduie sa intelegem si sa il atingem pe El, sa ajungem la echivalenta formei si unirea cu El.

Din partea 5 Lectia Zilnica de Cabala 10/21/2011, “Porunca Intai”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→