Daily Archives: 25 decembrie 2011

Prima condiție pentru a deveni un om

Prima condiție pe baza căreia pot deveni un om este să mă ridic deasupra dorinței mele și să încep să o observ dintr-un punct extern. În acest fel, văd această dorință din afară, o verific, o examinez și o clarific printr-o analiză specială, din perspectiva celui superior, Creatorul. De fapt, trebuie întotdeaună să obțin avantajul Luminii din întuneric, adică din contrastul dorinței mele relativ la altă dorință.

Este în scopul de a-mi da această altă dorință pentru comparația că această structură artificială există,  numită grup, prieteni. Relativ la ei eu pot verifica dorința mea și, la un anumit punct în viitor, voi fi capabil să fac asta relativ la Creatorul însuși.

Totuși, la început am nevoie să mă ridic deasupra propriei dorințe și încep să o clarific, observând-o dintr-o parte, din punctul meu în inimă, care se numește credință deasupra rațiunii. În acest fel primesc obiectivul, punctul echilibrat din dorința mea – la început un punct, dar gradual eu voi fi în stare să fac o restricție totală.

Asta nu înseamnă că îmi restricționez dorințele ci, mai degrabă că mă simt separate de ele, ca și cum își pierd puterea asupra mea. Asta nu este o suprimare a unei anumite dorințe cu alta, mai benefică, ci achiziția unui punct independent care este cu adevărat de partea Creatorului, sau cel puțin de partea grupului. Dacă mă relaționez la grup, mă pot privi dintr-o parte și îmi pot controla dorințele de sus.

Cu cât sunt mai separat de dorința mea și mă relaționez la ea ca cerecetător, cu atât devin mai uman. Asta se întâmplă pentru că dorința este la nivelul inanimat, iar dezvoltarea unei relații este mai înaltă decât dorința, pentru că necesită nivelul uman. Toată diferența dintre un om și un animal este în realizarea, înțelegerea, în sentimente și în minte, ceea ce îi permite cuiva să își controleze în mod corect dorința.

Dorința este materia creației și controlul asupra ei mă face similar Creatorului. Asta pentru că eu preiau controlul din mâinile Lui și încep să conduc peste dorința mea conform programului Creatorului, unindu-ma cu el și împlinindu-i dorința.

Reise deci că dorința mea, constând din nivelel inanimat, vegetal și animal, mulțumită controlului meu, ia formă umană. Toate aceste nivele există numai pentru singurul scop de a sprijini nivelul uman, dându-i formă și existență în interiorul lui, ridicându-se și coborând împreună cu el.

Trebuie să clarificăm asta cu ajutorul mediului, pentru că la început nu avem niciun contact cu Creatorul. Și, deoarece vorbim de cercetarea științifică serioasă și nu de fantezii, ni se dă munca în grup prin care lucrăm cu Creatorul și cu dorința noastră.

Dacă mă separ de dorința mea și mă relaționez la grup, grupul devine nivelul Bina pentru mine, de unde mă conectez cu Keter și cu Malchut și astfel controlez întreaga structură a universului. De aceea, unitatea cu grupul și iubirea îndreptată către prieten sunt singurele mijloace pe care le avem ca să lucrăm în mod efectiv și conștiincios, posibilitatea unică de a ne realiza și a atinge scopul.

Din prima partea a Lecției zilnice de Cabala 12/19/2011, Scrierile lui Rabash

Echilibrul material si esenta spirituala

Întrebare: Un sistem global, integral se descoperă în lume astăzi. Aceasta pune o persoană in fata unei alegeri reale?

Răspuns: Da, şi doar înaintea unei alegeri materiale. O persoană trebuie să se unească cu altii printr-o buna interconectare, în scopul de a-si continua existenţa.

Sistemul integral ne conduce la o viaţă materială echilibrată în această lume, astfel incat ne-am satisface în mod adecvat nevoile noastre animale, ridicandu-ne mai presus de egoismul nostru propriu. La nouă etapă, oamenii vor trebui să consume atat cat au nevoie si nu mai mult. Vor trebui să respecte o abordare echilibrată, raţională. Vor trebui să-si asigure nevoile lor vitale, fiind de acord cu faptul că de acum încolo, toată viaţa lor este viaţa în societate, în cooperare, într-o societate echilibrată, în justiţie socială, în garanţie reciprocă. Aceasta este singura cale prin care vom crea condiţiile propice pentru existenţa noastră pe pământ. Aceasta trebuie să fie legea comuna pentru întreaga lume.

Astfel, prima noastră sarcină în lume este de a furniza la  toată lumea alimente, astfel încât nici o singură persoană din lume sa nu ramana flamanda. Apoi, vom merge mai departe la următoarele obiective, cum ar fi asigurarea unui acoperiş deasupra capului la toată lumea, îmbrăcăminte, încălzire, medicamente, şi aşa mai departe. În acest fel, vom crea limitele acceptabile pentru viaţa materială a oamenilor.

De ce este atat de important? Pentru că o persoană trebuie să-si anuleze egoismul. Trebuie să aibă grijă de aproapele sau, din lumea întreagă. Trebuie să ia de la el însuşi şi să le dea altora. Trebuie să simtă sistemul comun în care suntem cu toţii împreună. Se dovedeste că acest lucru este spiritual pentru ea.

Singurul lucru care lipseste din acest tablou este Creatorul, forţa superioară, Natura. Şi aici intervenim noi: Noi trebuie să oferim lumii metoda de existenţa materială, în virtutea căreia forţa spirituală va curge si la ei. Apoi, în activitatea lor de a lucra împreună şi de a avea grijă unul de altul, de a distribui resurse şi produse, vor simti imediat altceva – o nouă forţă, o esenta spirituala. In felul acesta se va întâmpla.

Pe de altă parte, fără noi oamenii pur şi simplu nu pot să înceapă sa se miste în această direcţie. Ei pur şi simplu nu au nici o modalitate de a afla despre ea, dacă nu vom răspândi acest mesaj peste tot în lume, precum „cornul lui Mesia.” Procesul trebuie să se desfăşoare tocmai în acest fel – de sus.”

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala, 25/12/11, „Libertatea”

Un plan liber pentru Intentie

Noi nu schimbam realitatea, ci doar relatia noastră cu aceasta, percepţia acesteia. Avem nevoie să ne ingrijoram cu privire la sentimentele noastre interioare, astfel încât de fiecare dată sa transformam fiecare situaţie in bucurie.

Şi acest lucru nu datorita faptului că mă face să ma simt bine- ma pot simţi, de asemenea, rău. Mai degrabă, mă simt bine pentru că această situaţie vine de la Creator şi, astfel, ii provoc Lui fericire. În fiecare corecţie a mea care ma face sa ma simt bine, mă simt bine pentru faptul că ii aduc mulţumire Lui.

Şi prima corecţie este să ma ridic deasupra binelui şi răului, astfel incat sa nu fie important cum mă simt. Aceasta înseamnă că m-am ridicat mai presus de dorinţa mea de a primi. Incearca sa mananci ceva cu intenţia de a darui si vei vedea că si cea mai gustoasa mancare îşi pierde gustul. Astfel, acum ma ridic mai presus de senzaţia mea buna sau rea, si devine fara gust pentru mine, ca iarba.

Apoi încep să simt gustul importanţei Dăruitorului, şi ca urmare a acestui fapt, ii provoc Lui plăcere. Şi simţind importanţa Dăruitorului, mă întorc catre mine şi mă bucur, în toate dorinţele mele. Cu toate acestea, este deja o placere diferita: Ma bucur pentru că il multumesc pe Creator.

Aceasta înseamnă că eu nu schimb realitatea, ci schimb relationarea mea la ea. Principalul factor în toate aceste acţiuni este maretia Creatorului, ceea ce pentru mine schimba totul. Lucrez la un nivel mai ridicat decât cel în care m-am simtit bine sau rău în corpul meu animal. Am nevoie de această fiară, dar lucrez mai presus de ea.

Astfel, acest lucru este considerat alegerea mea liberă. Într-adevăr, primesc un plan liber  în care pot face ce vreau.Nu merg în această zonă joasa în care Creatorul mă conduce prin diferite situaţii. Şi alegerea mea liberă est exprimata în consecinţă atunci cand, mai presus de toate aceste stari, construiesc o relatie numita intenţia de a darui.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala, 20/12/2011 „Introducere la TES”

Punctul de crestere spirituala de deasupra mea

Dacă avem nevoie să ne ridicam deasupra acestei vieţi catre intenţia de dragul daruirii, atunci indiferent de cât de rea este viaţa pe acest plan, putem crea cele mai favorabile relaţii cu Creatorul deasupra ei. Această condiţie indică deja punctul iniţial de ascensiune de la nivelul de senzatii fizice, animalice la nivelul intenţiilor spirituale.


Există două niveluri: nivelul senzaţiei şi nivelul intenţiei, care este, de asemenea, un nivel senzorial, dar este conectat cu Dăruitorul. În senzaţie, în dorinţa, mă pot simţi bine sau rău. În timp ce, cu intenţia, poate fi pentru binele meu sau pentru binele Creatorului.

Dacă vreau să ajung la libera alegere, am nevoie sa lucrez la nivelul intenţiei. Nu contează ce se va întâmpla la nivelul dorinţei mele-  am nevoie sa ma ingrijorez doar cu privire la intenţie. Jos poate fi o viaţă foarte rea şi Sus, la nivelul intenţiei, obtin bunătatea şi îi mulţumesc Creatorului. Dacă pot face acest lucru, este un semn că am atins intenţia de a darui, „Lishma.”

M-am ridicat deasupra dorinţei mele, desprinzandu-ma de ea, restricţionand-o şi oprindu-ma sa leg de mine tot ceea ce este bun şi rău. Mă uit la mine dintr-o parte şi vad cum se simte aceasta masina, parametrii şi condiţiile sale. Şi atunci înţeleg cum trebuie să lucreze de dragul a altceva. Acest lucru înseamnă că am deconectat-o de la mine.
Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala, 20/12/2011  „Introducere la TES”

Exilul este separarea față de frați

Întrebare: Ce reprezintă exilul în Egipt, în relație cu prietenii?

Răspuns: Exilul înseamnă că nu pot stabili tipul corect de conexiune cu prietenii pentru că Faraonul stă între noi și ne conduce. Reiese că sunt forțat să lucrez cu Faraonul în loc să lucrez de dragul prietenilor. Asta înseamnă că sunt în exilul Egiptean, în sclavie.

La început, mă simt bine în acest exil. Nu îmi pasă de prieteni, îmi pasă doar de Faraon, regele, care mă lasă să trăiesc bine și îmi aduce împlinire egoistă, îmi împlineste gelozia, ambiția, pofta și impulsul pentru putere. Mă unesc cu Faraonul și sunt gata să lucrez pentru el.

Totuși, gradual, încep să realizez că asta nu este bine și că nu pot trăi așa. Deoarece nu avansez în acest fel și nu îmi clarific scopul creației, încep să simt că sunt în exil. Așa cum este spus: ”Și copiii lui Israel au strigat după muncă”, atunci când au descoperit faptul că frumoasele orașe Pithom și Ramses care sunt construite pentru Faraon devin niște orașe sărace și fără de noroc pentru ei.

Toate aceste clădiri nu le aduc niciun beneficiu. Din contra, există pericolul (pericol sau Sakana în ebraică este, de asemenea, legat de cuvântul sărac sau Misken) ca ei să rămână pentru totdeauna în Egipt, în această starea de opoziție unul față de celălalt, într-o viață nefericită casre nu are niciun scop. Și atunci începem să încercăm să întoarcem această stare într-o stare care ne conduce către salvare.

Din momentul în care aceasta începe să se arate în noi, Moise este revelat (punctul în inimă), care fuge de sclavia Egipteană în alt loc. Asta este, această calitate a lui Moise din interiorul unei persoane, o separă pe aceasta de Faraon, de ego, și începe să crească, așteptând să îi ia și pe restul din exilul Egiptean. Așa ajunge o persoană să fie în război cu Faraonul.

Faraonul și Moise se luptă unul cu altul, în timp ce între ei se află Creatorul. Pe de o parte, El îngreunează inima Faraonlui, iar pe de alta El îl întărește pe Moise și îi spune: Nu îți fie frică, haide la Faraon împreună! În acest fel îl învață Creatorul pe Moise să țină linia mijlocie.

Într-o parte se află Faraonul, în alta se găsește putere Creatorului, iar Moise crește între ele, prin cele zece plăgi Egiptene. Mulțumită lor, el obține cele zece principale calități, cu care poate acum să scape. Iar atunci când fuge, toate celelalte calități ale lui i se alătură, fiind de asemenea de acord ă iasă din Egipt.

Așa ajungem la starea în care faptul că fugim de Faraon, de dorințele noastre egoiste de care ne-am separat, nu ne mai este suficient. Acum avem nevoie să obținem calitatea dăruirii și de aceea ajungem să primim Tora. Asta este, Lumina care Reformează trebuie să înceapă să lucreze practic aici și noi o atragem către noi. Unitatea noastră începe să devină mai puternică. Avansăm în mod constant către o și mai puternică conexiune.

Intrăm în Egipt datorită faptului că ne urâm cu toții unul pe altul, în modul special punctul lui Joseph, începutul liniei mijlocii, adică ceea ce ne separă. Totuși, exilul Egiptean începe deja de la ”cât de minunat și plăcut este să stăm împreună ca frați”, dar numai Joseph știe și înțelege asta.

Acum vrea să i se alăture toți frații lui, toate cele nouă prime Sefirot (Tet Rishonot), deoarece el însuși este ultima Sefira Yesod. Din acest motive spune: ”Ce minunat și plăcut este să stăm împreună ca frați ”, atunci când îi unește pe toți și vasul spiritual se formează.

După aceea, se obține o și mai mare unitate în Egipt, atunci când cei șapte ani de  foamete sosesc și încep să realizeze că au un singur inamic pe care îl urăsc, Faraonul. Și atunci când fug cu toții împreună de ego-ul lor, de dorința de a primi plăcere, și sunt gata să se unească, atunci când sunt de acord să fie un singur om cu o singură inimă, în garanție reciprocă, adică să îndeplinească condițiile primirii Torei, acesta este deja următorul nivel al unității.

De fiecare dată unitate devine chiar mai mare. Toate păcatele pe care le comit și apoi le corectează în deșert, sunt direcționate împotriva unități iar apoi către unitate. Nu este nimic altceva în afară de realizarea  principiului iubirii prietenului ca pe tine însuți, marea regulă a Torei.

Toate poruncile, adică acțiunea corecției, sunt incluse în ea, până când obținem conexiunea corectă și intrăm în Pământul (Eretz) lui Israel (Yashar-El, direct către Creator), adică dorința (Rațon) care este similară și unită cu Creatorul. Așa este calea.

De aceea nu este pur și simplu iubire de prieteni ci mijlocul de a obține și realiza scopul creației.

Din prima partea a Lecției zilnice de Cabala 12/14/2011, Scrierile lui Rabash