Daily Archives: 11 ianuarie 2012

Intrând într-o nouă eră

Conform cercetărilor ştiinţifice, trendul dezvoltării noastre este determinat de o lege generală care ne dezvoltă şi de aduce la o singură formă. Va trebui să obţinem o conexiune între noi, o conexiune care ne va permite să simţim faptul că toată umanitatea este interdependentă.

Mulţi oameni de ştiinţă sunt de acord că acesta este în mare trendul dezvoltării noastre. Motivul pentru care nu sunt încă gata să accepte această lege este pentru că ea este în conflict cu natura noastră.

Fiecare persoană este obişnuită să se gândească doar la ea însăşi şi nu înţeleg că depinde de ceilalţi. Totuşi, dacă o persoană realizează, simte şi vede cu proprii ochi faptul că este dependentă de ceilalţi, prima sa prioritatea ar fi să asigure bunăstarea celorlalţi, astfel încât şi ei să facă acelaşi lucru la rândul lor.

Problema noastră constă în faptul că nu vedem cât de rotundă este lumea şi măsură în care totul este interconectat. În principal, datorită acestui lucru suntem în situaţia de azi. Suntem într-o stare de criză, care ne îndepărtează cu putere de la viaţa cu care ne-am obişnuit în ultimele decenii.

Ne-am obişnuit să muncim mult, să câştigăm mult şi să cheltuim mult. Producem lucruri folositoare şi nefolositoare, doar de dragul de a le vinde. Cu toţi încercăm să ne asigurăm un trai sigur: un cont în bancă, un fond de pensie, asigurarea medicală, o casă bună şi toate lucrurile care ne furnizează o senzaţie de securitate, nouă şi copiilor noştri până la sfârşitul vieţii. Acesta este scopul nostru.

Acum se pare că aceste cerinţe au fost incorecte! Natura ne rupe toate planurile. Acum, chiar şi oamenii bogaţi, lăsând la o parte restul populaţiei, aşa zisă clasă de mijloc şi cei săraci, sunt incapabili să obţină acest vis.

Natura ne conduce către starea opusă, în care în loc de a vâna o viaţă bună pentru noi singuri, vom obţine încrederea, prosperitatea, dezvoltarea şi bunăstarea din conexiunea dintre noi.

Suntem în stare să vedem toate acestea mulţumită crizei generale, care sparge toate regulile din trecut. Intrăm acum într-o nouă eră!

Din emisiunea KAB TV “A New Life” Episodul 4, 1/4/12

Puterea tăcerii

Întrebare: În acest week-end vom ţine o „Sâmbătă tăcută”. Ce va însemna această tăcere?

Răspuns: Acest obicei, de a fi tăcut, a apărut nu din altă parte ci tot de la Cabalişti. Este folosit ca un exerciţiu în diferite practici care nu sunt legate de calea noastră şi, în general,este utilizat în domeniul psihologiei.

Atunci când o persoană vrea să înţeleagă ceva nou, să se concentreze la ceva nou, are nevoie de singurătate, izolare. Poate fugi de toată lumea într-un anume loc, unde va fi singur din punct de vedere fizic. Sau poate fi singur în interior, unde să găsească un anumit spaţiu şi să se ascundă de ceilalţi ochi, cu toate că fizic este înconjurat de mulţi oameni. Asta este valabil pentru toate nivelele unei persoane.

Deci, vrem să facem un exerciţiu similar, o „rugă tăcută”, în care ne abţinem să vorbim. Sunt perioade speciale, în care oamenii studiază Tora mai mult, se adâncesc mai mult în material. Aceste metode scot o persoană din rutina zilnică şi o ajută să se uite la lume şi la ea însăşi în mod diferit. Îi permit să se concentreze în interior.

„O sâmbătă tăcută” nu înseamnă că nimeni nu deschide gura. Dar atunci când vorbim, o facem numai în legătură cu studiul şi cu ceea ce conţine. Şi mergem doar atât cât este nevoie. Dacă nu este nevoie, atunci ne gândim la aceleaşi întrebări, în loc să vorbim despre ele. De fapt, cuvintele arată sufletul dezvelit al unei persoane,  descoperind cele mai adânci secrete din inimă. De aceea, nu ar trebui să vorbim decât dacă este de dragul corecţiei.

În acest fel vom parcurge această Sâmbătă. Toate lecţiile şi mesele vor avea loc conform programului obişnuit şi fiecare persoană se va limita cât de mult poate, încercând să nu vorbească ci numai să se gândească.

Concentrarea în gând, concentrarea interioară, are un efect mai mare decât cuvintele. De fapt, gândul este o forţă mai mare decât vorbirea. Este cea mai mare forţă din om şi, de aceea, este cel mai eficient în sistemul general al realităţii.  Este exact începutul lanţului „gând, vorbire, acţiune”.

De acea, sperăm că prin reducerea conversaţiilor la minimum, ne vom ridica la un nivel mai înalt de dăruire.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 1/11/12, “Liberatea”

Semnul unei minţi dezvoltate este grija pentru alţii

Evoluţia noastră spre a deveni oameni, pentru a fi asemenea Creatorului, are loc pentru că îmi schimb mintea şi sentimentele corporale cu cele spirituale. Vreau să fiu asemănător Creatorului, să îmi folosesc mintea şi sentimentele pentru a fi asemănător forţei superioare. Astfel, iau contact cu forţa superioară, primesc o forţă externă şi încep să mă dezvolt eu însumi.

Nu este la fel cum a fost în nivelele inanimat, vegetal şi animal din om, atunci când am lucrat numai cu mintea şi inima mea şi cu nimic altceva. În măsura în care îmi doresc ca mintea şi inima mea să semene cu superiorul, primesc forţă de la El şi pot cere ca El să îmi schimbe sentimentele şi mintea.

Asta înseamnă că nu dobândesc experienţă de viaţă la acest nivel al lumii; nu îmi schimb dorinţa folosindu-mi mintea pentru ca mai devreme sau mai târziu să câştig, aşa cum fac deştepţii din această lume. De fapt, îmi schimb în totalitate felul de a munci.

Îmi las simţurile animale şi mintea la un nivel al necesităţilor de bază, pentru a-mi fi furnizate necesităţile de bază în viaţă şi nu mai mult decât atât, şi încep să dezvolt o minte şi sentimente spirituale în interiorul meu. Spiritualitatea  înseamnă în beneficiul celorlalţi.

Desigur, asta este ceva total diferit faţă de ceea ce am avut înainte şi trebuie să încep să mă ridic deasupra vechii mele naturi. Începând cu această decizie, voi cere forţei superioare să mă schimbe.

Înainte, nu m-am întors către Ea şi nu am simţit nimic. Dar pentru a fi în stare să mă întorc către forţa superioară, există oameni în această lume care sunt în contact cu Ea. Ei şi-au procesat şi schimbat dorinţele, gândurile şi mintea şi au scris despre acest proces pe care l-au urmat, mulţumită Luminii superioare.

Citesc despre procesul în care influenţa Luminii i-a transformat şi vreau să mi se întâmple şi mie acelaşi lucru. Vreau să fiu încorporat în acest proces, în această acţiune şi să ader la povestea lor. Ei îmi povestesc despre sentimentele lor, despre cum lucrează şi despre schimbările care au loc în ei. Vreau şi eu să experimentez aceste acţiuni. În măsura în care îmi doresc să trec prin aceste schimbări, evoc Lumina care începe să mă influenţeze.

Acţiunea Luminii este revelată în conexiunea cu alţii. Până acum mi-am dezvoltat propria de a primi şi mintea care m-au ajutat să îi folosesc pe alţii, dar acum trebuie să mă dezvolt deasupra acestui lucru, pentru a mă conecta cu alţii. Numai conexiunea mea cu alţii va revela Lumina. Pe de altă parte, atunci când Lumina este revelată, îmi va permite să mă conectez cu alţii.

În timp ce citesc cartea, trebuie doar să obţin o dorinţa astfel încât să înţeleg şi să simt că este vorba de conexiune. Când Lumina este revelată, este revelată în exact aceeaşi manieră în care este descrisă în carte şi va îndeplini conexiunea dintre noi. Cartea ne spune doar despre această conexiune şi nimic mai mult.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 1/6/12, The Zohar

Cine sunteti voi, autori ai Zohar-ului?

Dacă vrem să înţelegem ceea ce este scris în Zohar, atunci trebuie sa ajungem la asemanarea dorinţelor, asemanarea proprietăţilor, între noi şi autorii cartii. A înţelege înseamnă a cunoaste, a sti, dupa cum s-a spus: „Şi Adam a cunoscut-o pe Eva, soţia lui”, adică, cunoaşterea este fuziune (Zivug), conexiune. De aceea, ar trebui să fim în aceleaşi gânduri şi dorinţe cu autorii Zohar-ului, altfel, nu vom înţelege ce se întâmplă.

Chiar şi în lumea noastră, dacă vreau să înţeleg despre ce vorbeşte o persoană, ar trebui să ma ridic deasupra mea cât mai mult posibil şi să ma identific cu ea. Aceasta se numeste sa înţelegi o alta persoana. Trebuie sa ne imbracam în ea.

Este nevoie sa învăţam un pic despre oamenii care au scris această carte: care erau dorinţele şi intenţiile lor, despre ce au scris, ce au vrut să ne transmită, ce au descris în acest stil special. La urma urmei, ei trăiesc în text.

Baal HaSulam a scris în articolul său „Mintea activa”, ca „in acea infatisare a mesei, vad talentele tamplarului şi înţeleg mintea lui”. Într-adevăr, el si-a folosit mintea în lucrarea sa, şi in studierea mesei, ma conectez cu mintea meşterului care a creat-o. Astfel, printr-un obiect material, masa, ne conectam minte cu minte. Deci, suntem deja conectati între noi prin ideea care a apărut în mintea lui şi a mea.

Acelaşi lucru se produce cu Cartea Zohar. Doar ca aici, nu ştiu despre imaginile şi proprietăţile despre care au scris. Dar dacă vreau să-mi îmbin mintea cu cea a autorilor Zohar-ului, mă anulez înaintea lor şi înţeleg de ce şi pentru ce au scris acest lucru, dacă tratez Cartea Zohar în acest fel, atunci trezesc treptat forţele din ea in masura dorinţei mele de a înţelege mintea celor care au scris-o. Şi apoi, devin conectat cu ei, vin mai aproape de ei, încep să simt intenţia lor, unde au fost, ce au gândit, de ce au scris-o în acest fel şi ce au văzut şi simţit.

Prin urmare, citirea acestei carti este munca: cum să ma conectez cu autorul său, prin povestea sa. Şi astfel, în măsura înţelegerii mele, povestea începe să se deschidă pentru mine, devine clara şi nu altfel. De aceea, atunci când citim Zohar-ul, trebuie să ne gândim la autorii sai, care erau starile lor interioare şi intenţiile atunci cand au scris cartea, ce au văzut şi simţit, transferand, astfel, realizarea lor noua în această formă, şi cum pot ajunge la mintea lor, în scopul de a-i înţelege.

Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 09/01/12, Zohar-ul

Datele formarii grupului

Întrebare: În timpul unuia dintre programele anterioare, aţi menţionat că este mai bine sa începem un curs privind educatia integrala cu istoria de dezvoltare a egoismului şi numai după aceea să introducem cursuri privind percepţia realităţii şi psihologie. Din punctul tau de vedere, în ce ordine ar trebui sa se adauge aceste discipline?

Răspuns: Cred că acest lucru depinde tot de oamenii pe care ii înscriem. Ar trebui să aranjam aceste grupuri pe tipuri. La urma urmei, o masă de oameni are legile ei: Un individ il influenţează pe altul. Uneori, o persoana în jur de cincizeci de ani ar putea cu usurinta distruge întregul nostru sistem cu observaţiile sale şi ar putea redirecţiona pe toată lumea într-o direcţie complet diferită, fie cu nihilism, fanatism, sau altceva.

Astfel, în primul rând ar trebui să ne formam grupuri de oameni având în vedere cine sunt ei, punctul lor de vedere general asupra lumii, înţelegerii vieţii şi filozofiei. Ei ar putea fi oameni simpli, obişnuiţi, sau casnice, sau ingineri şi muncitori tehnici, sau oameni de ştiinţă, sau artisti.

De aceea, grupurile trebuie să fie aranjate în funcţie de preferintele oamenilor si perceptia lor despre lume, chiar dacă această percepţie este impusă, evocata, şi acumulata în ei prin relaţiile distorsionate din ocupaţia lor, societatea lor, şi aşa mai departe. Dar este nevoie sa luam în considerare acest lucru, deoarece acesta este materialul cu care trebuie să lucrăm. Sarcina noastră este să-l aducem la un numitor comun, deoarece în cele din urmă, ne aşteptăm ca toti acesti oameni vor fi conectati împreună printr-o bază comună de cunoştinţe, sentimente şi înţelegere.

În final, vom avea mai multe prototipuri de grup, pe care este nevoie sa le aducem la un fel de forma comuna prin procesul de studiu. Şi fiecare dintre aceste grupuri va avea propria sa cale spre acest numitor comun.

Fireşte, unele grupuri vor percepe materialele de studiu mai mult emotional, in timp ce altele mai sec, ştiinţific şi tehnic. Unele grupuri le vor percepe la nivelul dezvoltarii lor egoiste, fără a se ridica dincolo de referinţa lor actuala (deşi în nici un caz nu vreau să spun asta pentru a diminua această parte a umanităţii), în timp ce alte grupuri se vor strădui exact spre analiză, reusita si realizarea acestui proces in măsura deplină, atât în ​​ei însisi, cat şi în altii.

Aceasta este, setul de discipline ar trebui să fie, practic, acelaşi pentru toate grupurile, dar în grupuri diferite, fiecare disciplină trebuie să fie dezvoltata la o adâncime diferita. Cursurile este nevoie sa urmeze unul după altul, cu excepţia celui privind dezvoltarea egoismului, care va continua pe parcursul întregului studiu pana la sfarsit şi va rămâne cu persoana pana la finalizarea studiilor.

După ce o persoană este „lansata” în viaţă, nu se va opri sa lucreze cu informaţiile pe care le-a primit, în sensul că este ca şi cum inca va continua cursurile noastre. Aceste cursuri sunt practic infinite, deoarece trebuie să ajungem la o unitate completă cu natura. Munca unei persoane cu ea însaşi nu se limitează la un segment de timp definit, în care isi trece doar examenele şi gata. Ea da examene in fiecare minut al vieţii sale, gasind punctul de echilibru cu ea însaşi, cu mediul său şi cu natura, în care simte un confort deplin.

Este nevoie sa ajutam continuu o persoană în asta şi s-o însoţim in întreaga sa viaţă prin intermediul mass-mediei, educaţiei prin intermediul sistemelor virtuale, televiziunii si radio-ului.

De aceea nu pot numi ordinea exacta în care sa organizam cursurile şi în ce măsură fiecare din ele ar trebui să fie supusă la elaborare sau trunchiere, de exemplu, un curs de psihologie sau de mecanica dezvoltarii egoiste. Trebuie să existe doar un singur rezultat: o formă comună, în fiecare grup, care iniţial este format din oameni care sunt mai mult sau mai puţin similari în statutul lor social, in dezvoltare şi in atitudinea faţă de lumea întâlnita.

Bineînţeles, chiar şi în cadrul comun, ei inca se vor diferenţia, bazat pe nivelul de participare la procesul de unificare integrală şi sprijin reciproc. Există grupuri mai mici care participa la unele nivele mici egoiste şi, în consecinţă, emoţionale şi mentale de dezvoltare. Există grupuri mai avansate. Şi atunci nu putem exclude existenţa unor astfel de grupuri, care ar putea fi luate în considerare nu numai dupa nivelul lor de egoism, dar şi dupa sensibilitatea şi inteligenţa lor.
Avem o mulţime de muncă statistică şi de diagnostic in fata noastra, în analiza şi sinteza tuturor grupurilor. În sine, aceasta este o provocare psihologica foarte interesantă. Eu cred că intr-o zi, acest domeniu mare va fi inclus în ştiinţa înţelegerii integrale a omenirii.

Dintr-o „Discutie privind educaţia integrala,” 13/12/11