Monthly Archives: ianuarie 2012

Înţelegând Providenţa Lui

Suntem într-o stare de ascundere şi trebuie să înţelegem că suntem în ascundere. O persoană se naşte şi trăieşte în această lume într-o stare de totală detaşare faţă de adevărata realitate. Nu ştie unde se află şi dacă mai există ceva în afară de asta. Dacă este aşa, se poate vedea?

Atunci când simţim prezenţa a ceva, se poate ca acesta să fie ascuns sau revelat. Deci, ascunderea este parte a revelaţiei pentru că eu ştiu deja de existenţa a ceva care este ascuns. Asta înseamnă că omul care este în starea de ascundere este deja pe drumul adevărului, cu toate că aceste îi este pe moment ascuns.

Este deja o stare avansată pentru că oamenii obişnuiţi nu simt că ceva le este ascuns.

Trecem prin patru faze: dubla ascundere, singura ascundere, Providenţa recompensei şi pedepsei şi Providenţa eternă.

Cât timp sunt implicate cele două ascunderi, nu mai este detaşare, nici stare de inconştienţă. În dubla ascundere, ştiu că sunt detaşat de realitate şi că nu Îl văd pe Creatorul care determină tot ceea ce mi se întâmplă.  În singura ascundere simt că viaţa depinde de faptul de a fi în faţa Creatorului. Dar ceea ce m-a adus la ascundere în loc de  revelaţie depinde de mine.

Deci, în dubla ascundere eu determin faptul că sunt detaşat de Creator, iar în singura ascundere există un contact, dar eu nu execut dorinţa Lui.

În următoarea faza, faza revelaţiei, primesc recompensă şi pedeapsa conform cu măsura în care eu execut dorinţa Lui. Pedeapsa este de fapt tot o recompensă, pentru că mulţumită ei eu avansez.  Îmi arată unde trebuie încă să mă corectez, asta este, unde sunt în spatele nivelului din prezent, pentru că unei persoane nu i se cere să facă ceva de care nu este în stare.

Până la urmă ajung la Providenţa eternă, după ce mi-am corecta toate atributele şi ajung la o înţelegere totală, reciprocă, cu Creatorul.

Toate aceste faze ne fac să înţelegem Providenţa Creatorului. Această înţelegere este un semn, mijlocul, baza pentru toate succesele noastre, pentru starea noastră de bine. Dacă ştiu că primesc lovituri pentru un anumit motiv, nu mai este o suferinţă fără de folos ci o pedeapsă care îmi face bine, sau chiar binele însuşi. Totul depinde de nivelul pe care sunt şi de atitudinea mea faţă de pedeapsă.

Se poate ca datorită loviturilor egoismului meu să mă simt atât de fericit încât să mă ridic deasupra acestor senzaţii şi să intru în starea Hafetz Chesed. Nu am nimic, dar nu sufăr. Aparent, este acest lucru posibil? Unde sunt invidia, poftele trupeşti, onoarea? Totul rămâne jos, dar este necesară multă muncă pentru a obţine asta.

Deci noi trecem gradual prin fazele ascunderii şi revelaţiei şi mergem în sus  pe treptele lumilor spirituale. Este vorba de discernămintele individuale, despre stările interne ale unei persoane, dar este clar ca acestea le realizeze numai dacă încerc din răsputeri să mă încorporez în mediul corect. Altfel nu sunt în stare să mă ridic.

Câteodată este greu să legi toată munca internă de munca în grup. Dar de fapt, nu este o problemă, trebuie doar să verific şi să leg aceste două componente mai cu grijă. Toată munca este în grup, toate senzaţiile sunt în mine.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 1/23/12, “Introducere  la TES”

Furca de reglaj care este întotdeauna cu tine

Întrebare: Cum ar trebui să ieşim de la lecţia zilnica de Cabala pentru a continua activitatea interna pe parcursul restului zilei?

Răspuns: Primesc totul de Sus şi ar trebui să mă pregătesc pentru clarificare independenta maximă. Fiecare stare ar trebui să fie împărţita în două părţi. Pe de o parte, vine de la Creator şi nu vreau s-o stric cu dorinţele, gandurile si sentimentele mele. Pe de altă parte, înţeleg că nu există nimic de simtit, cu excepţia propriilor mele vase. Deci, cum fac acest lucru?

Evaluarea se poate face doar într-un fel: compararea unui sentiment cu altul, compararea unei intenţii cu alta. Pentru a nu fi părtinitor, ar trebui să ma calibrez întotdeauna pe mine insumi în conformitate cu un anumit standard, în conformitate cu grupul. Astfel ar trebui să fac eforturi pentru a fi încorporat cu spiritul general al grupului, şi în legătură cu acesta, ar trebui să verific: Ma simt bine sau mă simt rău, şi cum interpretez dacă este bine sau rău, astfel încât sa avansez?

In mod constant clarific lucrurile pe plan intern, cerând Lumina care corecteaza prin intermediul grupului, încercand sa clarific lucrurile cu ajutorul său, astfel încât mă voi simţi în stare opusă. În scopul de a face acest lucru, am nevoie sa încerc să justific Creatorul în primul rând, chiar dacă mă simt rău. Apoi încerc să ma ridic, împreună cu intenţia la starea bună, nu pentru plăcere, ci pentru că ma asemăn Creatorului, potrivit echivalentei de forma. La urma urmei, scopul Sau este de a face bine fiinţelor create.

Astfel, sfarsesc clarificarea mea. Şi asa se întâmplă de fiecare dată.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 22/01/12, Shamati # 1

Bucuria pentru trezirea Lumii

Creatorul este incantat ca fiintele create evolueaza, desi progresul lor este plin de probleme si griji, ca si parintii unui copil retardat ce sunt fericiti ca acesta progreseaza si devine mai intelept. El este cel care a pregatit toate aceste probleme pentru noi; El este cel care a incercat inima Faraonului.

Acesta este modul in care avansam, pana cand o persoana incepe sa simta ca se afla intr-o lume complet nefasta. La inceput, atata timp cat se afla intr-un statiu de „regresie totala”, credea ca toata lumea este buna. Acum simte ca se afla intr-o lume rea  si incepe sa caute semnificatia vietii si scopul pentru care traim.

Continua sa se dezvolte, cu ajutorul mediului, grupului si cartilor potrivite si incepe sa descopere de ce il incearca sentimente suparatoare. Rezulta ca acele sentimente negative sunt intentionate. In final, spune: „Am creat inclinatia rea”. Exista o forta superioara care se ingrijoreaza si are grija de el. Nu este numai mediul, ci ceva mult mai sublim.

Astfel invata lucruri nu numai despre el si dependenta sa de mediu, dar si de spre forta superioara, cel de-al treilea factor. Intelege ca acea forta superioara il face intentionat sa sufere, pentru a dori sa vrea sa iasa din aceasta stare.

Vede ca exista o metoda ce ii permite sa se trezeasca din visul  in care se afla toata lumea. Acum nu mai este „retardat”; accede catre recunoasterea raului si vrea sa se ridice deasupra lui, pentru a intelege de ce sufera.

Incepe sa caute motivul suferintei sale si descopera ca probabil exista o autoritate superioara. Acolo atinge corectarea si se conecteaza cu natura.

El descopera ca toate aceste probleme au fost intentionate. Acea forta superioara nu a creat raul pentru a ii produce durere si suferinta, dar atunci cand se va ridica deasupra lui, el va atinge acea forta superioara si va fi capabil sa controleze, sa inteleaga, sa simta si sa decida orice.

Totul se datoreaza faptului ca si-a folosit natura egoista intr-un mod intentionat. Atunci forta pozitiva este dezvaluita in contrast cu forta negativa. O persoana incepe sa lucreze cu aceste forte, cand este deasupra lor si devine astfel o parte din forta superioara a Creatorului. Exact cum Creatorul ne controleaza toata viata si aceasta lume prin cele doua fraie: bun si rau, de semenea, El insusi vrea  sa controleze intreaga lume, de bun si rau. El vrea ca si Creatorul sa il invete cum sa faca acest lucru.

Astfel, de la un inceput complet detasat de viata, ca un copil retardat ce creste datorita mediului egoist ce il dezvolta si il suporta , incepe sa se ridice deasupra acestui mediu, catre o dimensiune superioara. Eventual, tinde sa foloseasca tot acest mediu, natura si forta superioara in sine, sa devina asemenea Creatorului. Face toate acestea pentru a atinge forta superioara, pentru a o descoperi.

La inceput o face in mod inconstient, ca un copil retardat mintal dominat de forta superioara. Apoi, treptat, incepe sa iasa din acest stadiu, datorita fortei negative, ce releva egoismul din el. Astfel s-a dezvoltat catre un anumit nivel, pana cand si-a adresat intrebarea: Care este motivul pentru tot acest rau? Daca totul ar fi bine, nu ar mai avea intrebari.

 Nu are alta alternativa decat sa caute forta pozitiva in contrast cu forta negativa. Apoi evolueaza mai intelept, pana cand invata sa le foloseasca pe cele doua pentru a se ridica deasupra lor.

Acest intreg proces are loc sub motto-ul: „Nu exista nimeni in afara de El.” Exista o forta superioara in toate, ce ghideaza o persoana de-a lungul drumului. Prin recunoasterea, acceptarea si simtirea intregului proces , intelege ca acea forta superiora a facut pentru el, si a suferit mult mai mult decat acea persoana. Pentru ca atunci cand o persoana sufera,  Shechina sufera mai mult.

Acesta este modul prin care o persoana ajunge la iubirea Creatorului.

Din prima parte a  Daily Kabbalah Lesson 1/22/12, Shamati 1

Nu a inceput sa se bucure, dar a inceput sa traiasca

Intrebare: Cum pot eu, ca si individualitate a intregului suflet, sa simt raul pe care il provoc intregului corp, prin actele mele de coruptie? Cum pot sa simt suferintele intregului suflet?

 Raspuns: Vei simti acest lucru in functie de cat de mult simti intristarea sufletului general. Ar trebui sa simti nedreptatea; incearca sa te integrezi in societate si sa te conectezi la ea. Apoi ii vei simiti suferintele, maladiile, apoi iti vei atribui tie acest prejudiciu.

 Sentimentul de cooperare este rezultatul acestei conexiuni: ambele, atat bucuria colectiva cat si tristetea colectiva, angajamentul fata de societate si libertatea fata de el. Totul depinde de fiecare persoana, si de cat se exercita pe sine pentru a atinge acest stadiu  si sentiment.

 Se spune ca cineva ar trebui sa fie intristat de mahnirea Shechina. Vedem cum umanitatea sufera. Cum o putem ajuta?

 Cabalistii spun despre Creator ca vrea sa se regaseasca in fiintele create, aceasta inseamna, ca si El sufera din cauza ca altii sufera. Suferinta Lui este completa, spre deosebire de a noastra.

 Imaginati-va o familie  ce are un copil retardat mintal. Cat de mult sufera acel copil?

Cateodata nici nu simte ca este bolnav  si ca este diferit in vreun fel  fata de ceilalti copii. De semenea, noi traim o viata linistita pentru moment, fara sa ne facem griji de nimic.

Credem ca totul este bine si suntem surprinsi cand ni se spune despre criza si despre diverse probleme.

 Oamenii protesteaza: „Ce sunt toate aceste zvonuri si ce sunt aceste revendicari din cauza carora oamenii sufera? Nimeni nu sufera; totul este bine. Nu ne deranjati si lasati-ne sa ne bucuram de viata!” Dar acest mod de viata este ca viata unui copil retardat ce nu este constient de conditia sa. El se joaca cu ceva si este fericit. Pentru ceilalti starea sa este aparent fizica,  dar copilul este fericit, el nu sufera. Cei care sunt in jurul lui sufera.

 Acest lucru se datoreaza faptului ca ei ii cunosc conditia, cat de bolnav este copilul  si cat de multe ii lipsesc in viata. Toti cei care il vad, sufera. Aceasta este „suferinta lui Shechina ”, ce ne vede pe noi ca pe copil suferind.

  Dar daca incepe sa se amelioreze, sa fie mai bine, sa inteleaga si sa simta mai mult, atunci pe masura ce acumuleaza cunostine, acumuleaza si durere. Incepe sa simta problemele si presiunile; vede ca nimeni nu vrea sa fie prieten cu el. La inceput a simtit lumea intreaga drept buna si avea dreptate, traia ca intr-un vis.

Acum pe masura ce se trezeste, simte din ce in ce mai mult diferenta si cat de depenedent este de ceilalti. Abia acum intelege cu adevarat care este locul lui, unde se afla de fapt. Astfel, rezulta ca intreaga  lume este plina de griji si de probleme si trebuie sa ajungi la un consens cu ceilalti oameni si sa fii atent la diversele pericole.

 Dar parintii sunt fericiti! De e sunt ei fericiti? La urma urmei, copilul nu este fericit. Adevarat, el nu este fericit inca, dar a inceput sa traiasca!

 Din prima parte a Daily Kabbalah Lesson 1/22/12, Shamati1

In schimbul dezordinii, pace in fiecare casa

Intrebare:  Romania a fost scuturata de coliziuni, de mai bine de o saptamana. In Bucuresti deja se observa semne de brutalitate. Prietenii nostri de acolo sunt foarte ingrijorati. La nivel global, cum ar trebui sa interpretam suferinta prin care trece lumea in aceste momente?

 Raspuns: Trebuie doar sa diseminam materiale cu privire la unitate.  Si sunt cateva reguli in aceasta privinta:

 –          Nu ne amestecam cu nimeni;

–          Nu suntem “pentru” sau “impotriva”;

–          Ca si educatori noi ne raportam la oameni cu multa consideratie si naturalete;

 Acesta este modul in care noi abordam aceasta situatie, in concordanta cu principiul “Dragostea acopera toate pacatele”.

Este necesar sa ajungem la un consens, la reconciliere si unitate..Asta nu inseamna ca toata lumea se calmeaza si pleaca spre casele fiecaruia, deoarece in acest caz ar fi impotriva protestatarilor. Nu, noi sustinem schimbarea.  Totusi, in toata istoria, metodele de acest gen nu au avut rezultate pozitive.

 Avem exemple viabile in fata ochilor nostri: Egipt, Tunisia si alte tari. De exemplu, care a fost rostul dezordinii  spontane din Londra? Aceasta abordare nu aduce nimic bun nimanui. Iar Egipt-ul a devenit scufundat in devastari  si a ramas fara nimic. Astfel, tulburarile nu ajuta.

 De aceea trebuie sa lansam brosuri explicative, materiale despre garantia reciproca, care sa includa sfatul nostru: comunicare, mese rotunde, educatie integrala.

 Dar inainte de toate, trebuie sa descriem foarte concis situatia curenta: De ce se intampla toate acestea?

 Si facand acest lucru, nu suntem impotriva guvernului sau a altcuiva. Vorbim despre un process natural, o faza naturala a evolutiei noastre, unde lumea devine globala si interconectata.

Deci, ce ar trebui sa facem? Trebuie sa ne adaptam noilor conditii. La urma urmei, nu exista alta cale. Ideea este ca anterior ne adaptam instinctiv, iar acum trebuie sa atingem un nivel de armonie cu aceasta lume schimbata in mod constient. Acesta este un nou nivel de dezvoltare.

Apoi, trebuie sa explicam cum vom face acest lucru: prin mijloace de educare, cu ajutorul unui mediu propice, ce va convinge fiecare persoana  de necesitatea de a se uni cu ceilalti.

 Romania este o tara destul de omogena. Nu reprezinta un loc pentru diverse culturi ce convietuiesc impreuna – nu este America sau Europa unita, astfel este mult mai usor sa vorbim despre unitate. Aceasta abordare va domoli setea oamenilor, va revitaliza tara si va oferi oamenilor de munca.

Oamenii se vor ridica in constiinta lor si vor intelege ce se intampla. Vor intelege pentru ei insisi ca acesta este un lucru bun pentru ei, pentru copiii lor, pentru tara si poporul lor.

 Ca un intreg, noi doar invitam pe toata lumea sa se uneasca, si nu mai mult de atat.

Nu exista “costuri” ascunse, trucuri murdare sau incercari de a face bani pe seama cuiva. Dimpotriva, lasati-i  sa faca ei tot pentru ei insisi. Sa organizeze procesul de invatare si sa construiasca un mediu in concordanta cu legile naturii, in timp ce colaboreaza cu psihologi.

Aceasta este ceea ce avem de oferit, mai ales luand in considerare ca sunt multe tari ce sunt in pragul unui conflict similar.

 Din cea de-a patra parte a Lectiei Zilnice de Kabbalah1/22/12, “Introducere in Studiul celor Zece Sefiroti”

Muncește ca să vrei

Baal HaSulam, „Mostenirea pamantului”: Într-adevăr, se spune în cărţi ca este imposibil ca sufletele sa primeasca buna recompensa pentru care Creatorul le-a creat pe ele şi lumea, fără vasul pregătit să primească, iar o persoană nu poate obtine acest vas fără exercitare şi eforturi in a mentine Mitzvot; sub presiune şi război, o persoană luptă cu înclinaţia rea, cu multe obstacole şi griji. Durerea şi efortul în Tora ofera un vas pentru suflet, astfel încât este gata să primească toata plăcerea şi bunătatea, pentru care El a creat fiinţele create. „

Nu putem primi bunătate şi placere fara munca grea. De ce? Pentru ca munca grea este cea care stabilizează şi construieşte dorinţele corecte în noi pentru împlinirea pe care Creatorul ne-a pregătit-o. Este imposibil sa gestionam fără aceste dorinte, fara sarcina, fara munca grea şi suferinţe reale. Se spune: „Trebuie să mănânci pâine cu sare şi sa bei apă cu moderaţie, sa dormi pe pamant, sa trăiesti o viaţă de durere şi în Tora să lucrezi.” In ansamblu, toată omenirea merge pe o cale de mari suferinţe, mult mai rele decât moartea.
De ce se întâmpla asta? De ce numai în acest fel putem clarifica deficenta destinata scopului? Într-adevăr, fără să dobândim această deficienţă în primul rând, nu vom simţi scopul şi nu vor fi încorporati în el. Poate că am atins deja scopul, dar nu-l putem simţi pentru că ne lipseşte experienţa.

Deci, o mulţime de munca grea este necesară până când vom ajunge în cele din urmă la salt şi ne este descoperit noua ca dorinta corespunzătoare. Pe măsură ce lucrăm, facem mai multe si mai multe eforturi si ne devine in mod constant mai greu sa justificam calea până cand nu vom scapa in sfarsit din Egipt. Iar urmatorul pas nu este simplu.

Cabalistii nu ascund de noi acest lucru. Dimpotrivă, doresc să ne explice că munca noastră este grea şi că devine din ce in ce mai grea. Nu aşteptaţi ca totul să se întâmple mâine, decat daca într-adevăr sunteti capabili sa adăugati minunatul mâine la prezent. Aici totul depinde de voi.

Aşa că trebuie să „ţinem Tora si Mitzvot,” ceea ce înseamnă sa ne corectam atragand Lumina care corecteaza, a cărei influenţă ne conectează. Metoda Cabalei este menita sa ne conecteze. Se spune: „Am creat înclinaţia rea şi am creat Tora ca mirodenie.” Tora corectează înclinaţia rea, adică separarea, şi o corecteaza prin unitate şi iubire. Deci, „Iubeste-ti aproapele ca pe tine însuţi” este marea regula a Torei. Trebuie sa descoperim ura dintre noi şi unitatea care să o corecteze. Nu putem scăpa de asta; trebuie să ne unim ca unul.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 20/01/12, Baal HaSulam, „Mostenirea pamantului”

Nu există ochiul acului fără ac

Întrebare: Ce acţiuni ne ajută să dezvăluim intrarea în spiritualitate numita „ochiul acului”?

Răspuns: Ochiul acului  nu este o intrare, chiar dacă noi o numim aşa. Aceasta este pregătirea noastră pentru muncă, disponibilitatea de a accepta tot ceea ce vine de Sus.

Ochiul acului este în primul rând acul în sine. Nu este doar o mica deschizatura. Aceasta înseamnă că eu sunt gata pentru tot ceea ce Creatorul face cu mine, deoarece fiecare acţiune a Lui asupra mea este foarte dureroasă şi opusă dorinţei mele de a primi placere.

Prin urmare, cineva trebuie să avanseze catre asta foarte lent si treptat. O persoană permite Luminii superioare o posibilitate de a acţiona in masura pregătirii sale, ca cel puţin într-o formă externa sa iasa din ea însaşi, din ego-ul său, şi sa devina mai apropiat de ceilalţi.

Acesta este motivul pentru care ne este dat un grup. Cand esti capabil într-un fel sa te conectezi cu prietenii tai, Lumina va acţiona asupra ta şi vei simţi că esti capabil sa tolerezi asta. Aceasta separare de sine ridica persoana ca sa-si învinga ego-ul.

Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 17/01/12, Zohar-ul

Lecţii despre o lume nouă: Lasati aerul sa iasa din balon, dar nu si demonii din sticla

Întrebare: Să presupunem că eram obisnuit să lucrez 8-9 ore pe zi şi eram plătit pentru orele suplimentare. Gândurile mele în mod constant se învârteau în jurul muncii, a mândriei realizărilor mele profesionale şi a venitului meu. Asta a fost lumea mea. Mi-am petrecut foarte putin timp acasa. Am fost într-adevăr cu familia doar la sfârşit de săptămână şi de sărbători. Şi apoi, brusc, am fost concediat şi lipsit de toata rutina care a fost în viaţa mea.

Raspuns: Ei au revocat-o, deoarece nu au mai rămas bani în lume. Cu alte cuvinte, toată lumea are nevoie sa scoata aerul din „balonul umflat” şi sa coboare la nivelul necesităţilor de bază.

Să presupunem că avem nevoie sa avem grijă de 5 lucruri esentiale: adăpost, hrană, căldură, siguranţă şi sănătate. Aceasta este misiunea noastră, sa furnizam asta pentru toată lumea. Sunt mulţi în Europa, care au economisit toată viaţa lor pentru pensie şi au fost siguri că la bătrâneţe ar putea trăi ca toţi ceilalţi, iar în cele din urmă au găsit cu greu bani pentru mâncare şi medicamente.

Deci, avem nevoie sa aratam unei persoane ca va primi un bonus real în schimb pentru participarea sa la programul de educaţie integrala pe care societatea i-l oferă. De exemplu, societatea te trimite să lucrezi pentru o tura de trei ore şi pentru cinci ore la cursuri in universitate, iar altcineva este trimis la universitate pentru toate cele opt ore.

Ca rezultat, umplem zilele unui om, fără să atingem cadrul pe care il avea deja. El simte că este ocupat exact ca înainte. Este bine pentru el să continue în acelaşi sens. Nu contează că tipul de sarcini sunt diferite sau că visele sale şi multele planuri s-au risipit, el vede totuşi că acelaşi lucru se întâmplă peste tot în lume. Necazurile celor multi sunt în sine o consolare parţială, în special deoarece vede, de asemenea, ca nu există alte opţiuni.

În consecinţă, studiul şi învăţarea devin o condiţie esenţială pentru furnizarea nevoilor sale de bază.

Întrebare: O persoană care îşi pierde slujba, nu isi pierde doar veniturile. El îşi pierde auto-definitia, stima de sine, poziţia socială şi prietenii. El este lăsat izolat de societate şi simte ca şi cum „demonii” au izbucnit afara din sticla, deschizand uşi interioare in interiorul sau, de a caror existenta nici nu ştia anterior.

Răspuns: Pentru a evita acest lucru, l-am sfătui să-si facă un trai onorabil ca şi ceilalţi. Dar, de asemenea, in momentul în care vine să studieze educaţia integrală, va începe imediat să înţeleagă situaţia sa personală şi situaţia din întreaga lume, iar această înţelegere va deveni un fel de propunere pentru el.

Acum, omul a înţeles unde este şi de ce totul se întâmplă mai ales în acest mod. Educaţia îi dă o nouă viziune, o nouă abordare a lumii. El devine un barbat adevarat (Adam – om/ uman), în sensul deplin al cuvântului, educat şi orientat spre ceea ce se întâmplă. El nu este detaşat de societate, isi mentine relatiile cu ceilalti, participă la diferite activităţi, iar în cele din urmă prosperă social.

La urma urmei, o persoană care îşi pierde slujba vrea să se înţeleagă, să se restabilească. Ea si-a pierdut calea şi vrea să clarifice ce se întâmplă cu ea. Când vede că este o parte a procesului de dezvoltare care actioneaza cu toată lumea, şi nu doar cu el, asta ii va aduce deja o oarecare uşurare. Astfel, este nevoie ca materialele noastre sa ofere unei persoane un sprijin prietenos şi tandru, cu ajutorul căruia isi va lumina spiritele.

Din „Lecţii despre o lume nouă” 1 01/12/11

Viziunea Omului care a vazut viitorul omenirii

Incepem sa studiem articolul lui Baal HaSulam “Introducere la Studiul celor zece Sefirot,” care mie mi se pare a fi cea mai importanta introducere dintre toate. El include, partial, fragmente din Cartea Oracolelor a lui ARI, scrisa de catre discipolul sau Chaim Vital. De fapt, aceasta introducere contine intreaga cale pe care trebuie sa o urmam pentru a ne atinge telul.

Desi avem destule alte materiale, nici unul nu explica calea, pe care trebuie sa o urmam pentru a avansa si a ne schimba, la fel de consistent, treapta cu treapta, metodic si deliberat. Alte articole si introduceri ne dau o vedere generala a intelepciunii Cabalei sau o privire din anumite unghiuri particulare.

Dar aceasta introducere selecteaza o linie foarte subtire, bine tintita pentru a arata persoanei, fie ea religioasa sau seculara, care incepe prin a intreba despre scopul vietii sale, cum sa ajunga sa realizeze acest scop, toate dificultatile si observatiile din calea sa.

De aceea aceasta introducere este neobisnuit de adanca si nu este usoara pentru incepatori. Sunt necesari ani de zile pentru a incepe sa asimilezi, sa intelegi si sa te regasesti in ea. Trebuie studiata in portiuni mici, cu grija, pana cand persoana creste si poate fi capabila sa inteleaga mai mult. Trebuie sa intelegem ca aceasta introducere a fost scrisa de omul care s-a aflat la inceputul unei noi ere, cel din urma stagiu in dezvoltarea umana, care trebuie sa treaca de la dezvoltarea inconstienta la cea constienta.

Acum trebuie sa ne ridicam la un nou nivel, de la nivelul la care nu putem fi numiti nici macar fiinte umane ci doar animale super-dezvolatate care actioneaza in concordanta cu instinctele si conduse doar de fortele naturii. Ceva destinat sa fie similar cu Creatorul incepe sa se dezvolte in interiorul acestei creaturi.

Trebuie sa-l intelegem pe omul care s-a aflat la inceputul acestui proces, abordarea si viziunea  sa, si sa incercam sa il emulam. 
From the 3rd part of the Daily Kabbalah Lesson 12/18/11, “Introduction to The Study of the Ten Sefirot

O forma intermediara intre o persoana si Creator

Creatorul ne-a creat ca material opus Lui – dorinta de a primi bucurie, care nu simte sau intelege ca poate exista ceva in afara ei.  Ne simtim doar pe noi si dorim sa primim si sa extragem placere din orice. Fiecare persoana simte doar dorinta lui si implinirea din ea. Acestea sunt singurele stari percepute de dorinta de a primi: da/nu, 0/1. Astfel lucreaza egoismul si aceasta este ordinea lucrului pe care il observam in natura, in multe situatii si in diferite organisme.  

Totusi, pentru ca dorinta de a primi bucurie sa iasa din natura sa, sa se ridice deasupra calitatii sale de a simti binele si raul doar in interiorul ego-ului sau si sa simta binele si raul in afara sa, avem nevoie de o unealta speciala care nu exista in interiorul dorintei egoiste. Dorinta egoista este lipsita de orice posibilitate de a se ridica deasupra sa si de a crea ceva opus ei insisi.

Noi nu stim nici macar ce inseamna opus; nici nu ne putem imagina ce este lumea spirituala. Pentru a ajunge la ea, trebuie sa efectuam, in interiorul nostru, anumite schimbari, pe care dorinta de a primi bucurie este incapabila sa le faca! Cu toate acestea, asta este datoria noastra: sa intelegem aceste schimbari, sa le atingem si sa le executam noi insine. Altfel nu vom primi libertatea si nu vom deveni egali cu Creatorul, asa dupa cum este prevazut in scopul creatiei.

Asa incat ni s-a dat un ajutor numit grup – ceva strain de dorinta noastra egoista.Dorinta egoista simte acelasi lucru raportandu-se la acest straniu obiect, ca si fata de Creator, considerandu-l ca si inexistent. Nu ii da  nici o valoare independenta si vrea doar sa se foloseasca de el. Dar intelege si simte ca se afla in conexiune cu grupul.  

Pe de o parte, egoismul doreste sa foloseasca grupul ca pe oricare alt obiect exterior. Pe de alta parte, el il poate folosi exact invers: pentru a realiza daruirea, o calitate care ii este opusa.

Astfel, detinem o forma intermediara intre niveluri, o forma tranzitorie – asa cum sunt coralii intre nivelurile neanimat si vegetal; o planta legendara, “cainele de camp” intre nivelurile vegetal si animal; si maimutele intre nivelurile animal si uman. Iar forma intermediara intre om si Creator este grupul.

Daca o persoana adera la un grup si este capabil sa lucreze impreuna cu el pentru daruire, el va fi capabil sa se ridice la nivelul Creatorului. Omul trebuie sa incerce sa realizeze asta prin propriul sau efort, din moment ce a deveni similar Creatorului inseamna, in primul rand si cel mai important, sa devina independent, sa inteleaga, sa simta si sa ceara schimbarea el insusi.

Toate acestea ne sunt furnizate de mediul inconjurator. De aceea, este scris, “Acela care aspira catre Creator (Isra-El), Lumina care corecteaza si Creatorul sunt una si aceeasi,” si “dragostea pentru creaturi conduce la dragostea pentru Creator.” Trebuie sa ne vedem mediul inconjurator ca pe un mijloc de a atinge scopul creatiei. Trebuie sa dai grupului aceeasi importanta ca si scopului creatiei.

Aceasta se refera nu doar la cei la care punctul din inima s-a trezit si ii trage spre scopul creatiei; se refera la intreaga umanitate. Cu totii vom trebui sa construim astfel de exemple: societati sau state mici vor servi drept exemple, pe care toata lumea le va emula in timp ce vor incerca sa se apropie.

In acest mod, intreaga lume va avansa corect, apropiindu-se de forma unei fiinte umane noi, noua umanitate. Ca atare, noi trebuie sa realizam dragostea pentru Creator – in mod similar cu calitatea daruirii si perceptia altruistica. Dragostea pentru prieteni este un mijloc pentru atingerea acestui scop. 

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cbala 12/18/11, Scrierile lui Rabash