Cabaliştii au fost întotdeauna împotriva memorarii, impotriva învăţarii pe de rost şi împotriva scrierii în timpul studiului şi la fel  au fost primii oameni de stiinta si învăţaţi. După memorare, esti limitat de aceasta. Pui pe hârtie sau intr-un computer ceea ce ar fi trebuit pus în tine însuti şi utilizat în scopul de a te schimba pe plan intern.

Dacă doresti să percepi mesajul cabalistic, filozofic sau chiar ştiinţific, trebuie să te schimbi. Trebuie să te schimbi, astfel incat acea idee va trăi în tine, nu în minte, ci în emoţiile tale.

Mintea ar trebui doar să ajute emoţiile. Este nevoie să clarificam toate datele, atât cele interne, cat şi cele externe şi să le prelucram şi sa evocam dorinţa de a ne schimba, astfel incat datele vor deveni Reshimot noastre (gene informaţionale), în dorinţa şi nu într-o caseta de memorie.

Prin urmare, trebuie să facem un efort pentru ca materialul de studiu sa intre in natura noastra si nu doar în minte. Este posibil sa citim prea mult, sa auzim prea mult şi sa descărcam prea multe materiale de pe Internet, cu toate enciclopediile care sunt acolo.

Rabash, profesorul meu, a fost împotriva scrisului în timpul lecţiei, chiar dacă asta ne-a ajutat sa ne amintim textul pe care l-am citit; atunci de asemenea a trebuit să facem un efort, astfel încât acesta sa pătrunda mai adânc, iar prin intermediul reţelei de celule din memorie, s-a picure şi sa pătrunda inima. Acesta trece prin filtrele mele interne, dar, într-un fel sau altul, în cele din urmă ar trebui să ma facă sa mă schimb. Informaţiile pe care le primesc şi clarificarile pe care le fac ar trebui să mă schimbe, nu intelectual, ci pe plan intern.

Dacă mintea ar putea fi golita şi as putea fi nou în fiecare zi, începand de la o pagină goală, fără nicio adăugare din ziua precedentă, aş putea studia acelaşi material pe care l-am studiat ieri ca si cum l-as vedea pentru prima dată. De ce? Pentru că m-am schimbat în dorinţele mele şi cu noile dorinţe văd ceva complet nou in „familiarul” text.

In ansamblu, este greu de spus dacă cineva ar trebui să scrie ceva în timpul lecţiei. Dar este important să se înţeleagă că scrisul poate încetini şi împiedica în mod serios şi poate influenţa mintea sa opreasca senzaţia.

Dacă scriu, mă face să mă relaxez ca si cum am pus ceva în seif. Este suficient să găsim pe Internet un fişier cu o carte bună şi sa-l punem intr-un raft virtual: „Gata, il am.” Toată lumea este familiarizata cu asta, şi aceasta este o abordare greşită.

Tora orală precede Tora scrisa. Pentru o lungă perioadă de timp în istoria Cabalei, a fost interzis să se scrie multe lucruri, şi nu din cauza lipsei de hartie si a materialului scris. Oamenii au fost pur şi simplu încorporati în ea pe plan intern. Nu este întâmplător faptul că se spune: „Sa le scrii in inima ta.” Toata Tora ar trebui să fie scrisa in dorinta, ceea ce înseamnă că acestea sunt toate corecţiile dorintei. Dar dacă le pun pe hârtie, la ce sunt bune?

Prin urmare, scrierea Cartii Zohar a fost o excepţie şi astfel au ascuns-o de lume. Motivul a fost începutul exilului. Daca nu ar fi fost pentru exil, nu ar fi fost nici macar un singur rand scris în limba Cabalei.

Nu este întâmplător faptul că dezvoltarea instrumentelor de scris a fost graduală. A avut loc în funcţie de creşterea egoismului. La inceput manuscrisele şi cărţile au fost păstrate doar de câtiva, apoi, în mănăstiri, în biblioteci regale şi în universităţi, iar atunci la fel, au fost doar pentru elita. Doar mai târziu, în Epoca Luminilor (Iluminismul) a fost inventata si dezvoltata imprimarea. În consecinţă, mijloacele pentru a stoca informatiile ca un substitut pentru schimbările interne s-au dezvoltat, de asemenea.

În cele din urmă am ajuns la distrugerea spirituală totală: Astazi, miriade de informaţii sunt disponibile, la îndemână, în timp ce nu este nimic în interiorul sufletului unei persoane. Oamenii nu înţeleg de ce au nevoie sa se schimbe pe plan intern, daca este posibil sa acţioneze pe plan extern.

În acest sens, înţelepciunea Cabalei este foarte diferită de gândirea convenţională. Aceasta nu necesită stocarea de cunoştinţe. Care este importanta în a avea toate cărţile cabalistice pe raftul tău? Până cu aproximativ 200-300 ani în urmă, savanţii au avut doar trei pana la cinci cărţi. Nu a fost un tratat de Gemara suficient pentru un Cabalist? Cantitatea conduce la calitate? După ce ar citi mai multe pagini, el le-ar îngropa în profunzimea inimii, adâncimea intelepciunii spirituale, asta-i tot.

Trebuie să ne amintim: Creatorul cere schimbări în inima şi nu se raporteaza la materialul studiat. Nu contează cât de plin eşti cu informaţii, cantitatea nu va duce la nimic. Este vorba despre calitate.
Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 16/01/12, „Studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

In ultima vreme observam ca exista multe probleme in lume, crize la diferite niveluri si care se manifesta in moduri diferite. Indiferent ce face, omul vede ca nu reuseste nicaieri – nici cu copiii sai, nici in familia sa, la lucru, cu el insusi sau in problema climatului. La sfarsitul zilei, si cel mai important aspect, sistemul de securitate si alimentare, adica sistemul financiar, ecomonia este distrusa si, cine poate sti daca omul va putea sa-si asigure singur necesitatile vietii.

Toate aceste situatii sunt destinate sa ne aduca la realizarea faptului ca exista un motiv care cauzeaza toate aceste probleme. Asa cum invatam din stiinta cabalei, nu exista nici o alta ratiune in afara fortei superioare, “Nu exista nimic in afara de El.” Dar aceasta forta singulara ne este revelata in diferite forme, datorita carora avansam.

Fie avansam pe calea cea bune, cu inspiratie, dorinta si aspiratie catre scop sau avansam pe calea suferintei, neaspirand catre scop ci alergand de nevoie catre el doar pentru a scapa din starea curenta.

De aceea, tot ceea ce se reveleaza in interiorul nostru si intre noi, tot ceea ce nu suntem capabili sa realizam in conexiunea dintre noi, in atingerea scopului, in unitate, in tot – noi trebuie sa unim toate acestea intr-o rugaminte comuna, puternica, de a fi corectati. Apoi, prin studiu si, in special, prin citirea Cartii Zoharului, Lumina va patrunde si ne va corecta.

Daca aspiram catre scop, atat cat putem sa il identificam in functie de nivelul nostru, atunci Lumina isi va face lucrarea ei. De aceea noi trebuie sa incercam sa ne rugam pentru corectarea a tot ceea ce ni se pare gresit in societatea noastra, in diseminare, in fiecare dintre noi, in intelegerea caii, in conectarea cu ceilalti, ca fiind ceva care ne este comun noua, tuturor.  
Din partea a doua a lectiei zilnice de Cabala 12/18/11, The Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Omul  parcurge un lung drum până când descoperă în ce constă munca lui. Ajunge la studiu căutând menirea vieţii, căutând o împlinire egoistă. Rămâne cu aceeaşi intenţie iniţială pentru un timp îndelungat, până când ajunge să audă că este absolut interzis, adică imposibil, să umple aceste dorinţe egoiste. Deci, ce poate să facă?

Ei spun că este posibil să te bucuri numai atunci când eşti în echivalenţă de formă cu Creatorul. Vrei să te bucuri? Învaţă de la El cum să te bucuri de dăruire, dar nu dăruirea aşa cum o vezi tu, nu dăruirea pentru satisfacţie personală egoistă. Adevărata dăruire este cea care aduce plăcere Creatorului, acesta este singurul lucru de care te poţi bucura.

Asta înseamnă că există o dublă incompatibilitate: trebuie să ne schimbăm atât dorinţele cât şi intenţiile – locul în care plăcerea este simţită. Atunci când omul ajunge la aceste noi dorinţe, pe care nu le înţelege deloc, i se spune: Iată-te aici, acum bucură-te. Este total diferit de ceea ce îşi imaginează astăzi, în această stare egoistă din prezent. Trebuie să îşi schimbe percepţia de câteva ori.

Trecând prin asta, se poate agăţa de grup, de mediu. De fapt, de fiecare dată când avansează un pic, simte că este chiar mai mult ca un copil, chiar mai confuz şi că îşi pierde mai mult din putere. Este atât de diferite de modul familiar, normal, în care avansăm, – primind mai mult, înţelegând mai mult şi simţind mai mult – încât omul nu poate îndura un asemenea progres care pare că se îndreaptă în direcţia opusă.

Nu înţelege cum este posibil să muncească şi să simtă un gol în creştere şi o lipsă de înţelegere, pur şi simplu o stare de moarte, de totală neajutorare, când nu există nicio lumină la capătul tunelului miez întunecat, Marea Roşie. Toate acestea se numesc avansare?

Omul se simte pierdut total, dar dacă continuă în ciuda a tot, începe să descopere că fără a trece prin aceste stări este imposibil de obţinut dorinţele reale: a primi pentru a dărui. Nu mai rămâne nimic din starea anterioară, nici senzaţia nici înţelegerea, nici abordarea anterioară nici intenţia sau scopul avansării normale. Totul pare nou şi atât de diferit faţă de experienţa anterioară, încât este pur şi simplu imposibil de prezis.

Singurul lucru care îl poate ajuta este să îşi organizeze un sprijin în jurul lui şi să devină inclus în activităţi, studii, munca în grup şi diseminarea, astfel încât se va dezvolta în mod gradual, ca un copil care se joacă şi în acelaşi timp creşte. Astfel, pas după pas, va avansa gradual către starea în care poate suporta ideea spirituală.

Începe să înţeleagă că sunt multe metode mistice şi spirituale în lume, dar aici a ajuns la o metodă care îl va duce la o nouă realitate prin schimbarea percepţiei. Şi numai atunci va înţelege ce i se întâmplă.

De aceea, este imposibil să explicăm asta la toată lumea. De aceea este spus: O mie intră în cameră şi unul iese afară să înveţe. De fapt, dacă sufletul unei persoane este gata să obţină adevărul cu orice preţ, el se menţine pe drum.

Dacă este cu adevărat gata pentru asta, atunci mediul îl poate ajuta să treacă repede prin aceste faze şi, cât timp este în această viaţă, să obţină lumea adevărului!

Din prima partea a  Lecţiei zillnice de Cabala 1/16/12, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

În Ştiri (de la BBC News): „O multime de oameni au fost răniţi duminică, cand demonstranţii şi poliţiştii s-au ciocnit pentru a doua zi consecutiv în capitala Bucureşti.

„Mitingurile au început în sprijinul unui oficial care a demisionat în semn de protest împotriva reformelor sănătăţii.

„Dar au crescut într-o ostilitate larga faţă de politicile guvernamentale.

„Mai mult de 1.000 de demonstranţi au protestat în Piaţa Universităţii, în centrul Bucureştiului, duminică, scena a violenţei cu o noapte inainte. Demonstranţii au aruncat cu pietre în poliţişti, care din nou au răspuns aruncand cu gaze lacrimogene.

„Proteste paşnice au fost raportate într-o serie de oraşe din ţară duminică, inclusiv Cluj, Timisoara, Brasov si Arad, in care manifestanţii au cerut demisia guvernului şi a preşedintelui Traian Băsescu.

„Protestele urmează reducerilor de salarii, de beneficii şi a impozitelor mai mari, dar probabil catalizatorul a fost demisia popularului subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii, Raed Arafat.”

Comentariul meu: Vom vedea astfel de evenimente mai des în 2012 in întreaga lume. Protestele vor forţa guvernele să înţeleagă că a sosit timpul, iar în loc de implementare a măsurilor „calmante”, este necesar sa se educe oamenii şi sa se schimbe de fapt structura societăţii din egoista in integrala, intr-o societate a consumului rezonabil.

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Baal HaSulam,„Introducere in Studiul celor zece Sefirot„: Într-adevăr, trebuie să ştiţi că motivul distanţarii noastre mari de Creator… este doar pentru un singur motiv, care a devenit sursa tuturor chinurilor şi suferinţei pe care le suportam  şi a tuturor păcatelor şi greşelilor in care cadem… În mod evident, prin eliminarea acestui motiv, vom scapa instantaneu de orice tristeţe şi durere … Şi vă spun că acest motiv preliminar nu este altul decât „lipsa înţelegerii noastre în Providenta Sa asupra creatiilor Sale,„că noi nu-L înţelegem în mod corespunzător.„

Deci, singura noastra problema este că noi nu înţelegem conducerea, Providenta Sa. Asa ca, haideţi să înţelegem!

Dar nu, noi nu vrem asta. Prin urmare, cel mai important lucru pentru noi este sa descoperim Providenta Lui, sa descoperim modul în care El ne tratează, legătura cu El. La urma urmei, aceasta legatura are o formă, o formulă şi un format care ne permite să-L localizam.

Este vorba despre linia de demarcaţie dintre noi şi Lumina Ein Sof.”Lumina Ein Sof” este atitudinea Creatorului faţă de noi, care este mai presus de toate cercurile. În alte lumi, aceasta este linia care trece prin toate cercurile, până la punctul central.

Nu putem atinge Creatorul noi înşine, ci prin acea linie putem construi, descoperim atitudinea Lui faţă de noi şi aşa ne ridicăm pe scara spirituala. În cele din urmă, atunci când trecem prin toate nivelurile şi ajungem la Gmar Tikkun (la sfârşitul corecţiei), ne umplem toata dorinta cu Lumina tuturor cercurilor. Acesta va fi un semn că după ce au fost corectate dorinţele noastre, simţim Creatorul şi-L înţelegem. La urma urmei, il dezvăluim doar pe El.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 16/01/12, „Studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Scopul: Nu avem nici o idee ce este şi nicio dorinţă pentru asta. Vrem ceva total diferit şi nu este nici macar opusul, deoarece nu avem nimic cu care sa-l comparam. Cartile Cabalistice vorbesc despre un singur lucru, dar noi credem într-un mod total diferit şi nu-l luam în considerare deloc.

Un anumit îndemn pur şi simplu apare în noi: Nu suntem mulţumiţi cu viaţa şi încercam să găsim împlinirea. În acelaşi timp, suntem confuzi si ne decidem că suntem atrasi de un sublim scop minunat. Acest lucru creşte numai mândria noastră şi nimic mai mult.

De fapt, singurul lucru pe care il vrem este sa ne satisfacem ego-ul. Aici, de asemenea, nu ştim exact ce este: Noi nu vedem limitele sale, nu ne putem măsura dorul şi nu vedem în ce măsură egoismul ne controlează şi in ce fel suntem dependenţi de el. Toata viaţa noastră trece printr-o ceaţă oarba şi ignoranţă.

 Deci, întrebarea este: Dacă am prinde capatul unui fir şi am avea o şansă, cum am face ce este mai bun din ea? Desigur, ne-am distanta de diferite metode false în care am stabili că nu există nicio implinire adevărata. Ele sunt destinate oamenilor care nu pot face o examinare aprofundată şi sunt mulţumiţi cu „adevărul” care ii satisface.

 Dar ar putea fi, de asemenea, că suntem prinşi în iluzia unei anumite metode, şi că, dacă ne uităm la ea de deasupra, vom vedea că acesta este, de asemenea, falsă. La fel ca multe metode mistice care par adevărate adeptilor lor.

 Cine poate verifica asta? Pe ce putem conta in legatura cu asta? Pot eu, la nivelul meu actual de dezvoltare, să analizez ceea ce se întâmplă în afara nivelului meu?

La urma urmei, toţi judecă în funcţie de prezentul lor „sine”, şi, desigur, ajung la concluzii pozitive: „Totul este bine;  sunt în mediul corect şi metoda corecta.” Toata lumea isi examinează situaţia în funcţie de nivelul şi avansarea sa, potrivit adâncimii criticilor sale şi a ego-ului, si astfel se justifica pe sine.

Deci, poate că am fost si eu „păcălit” în acest fel? Poate că sunt, de asemenea, mulţumit cu ceea ce am, înotand cu curentul, la fel ca ieri?
Cum pot evalua în continuare situaţia, nu ca parte dintr-o rutina? Cum ma pot ridica la o abordare mai calitativa? Sa ne oprim aici pentru moment, cu întrebarea pe care trebuie sa ne-o adresam pe calea spirituală.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 16/01/12, „Studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Sunt cei care văd o ameninţare în abordarea lui Baal HaSulam, care preferă internalitatea deasupra externalitatii. Cum este posibil să se ajungă la oamenii care „înclină spre externalitate?”

Răspuns: Naţiunea nu este capabila să înţeleagă ceea ce se referă la esenţa interioară.Formele exterioare o fascinează, şi are nevoie să-şi păstreze ceva. Tu spui: „Concentreaza-te asupra internalitatii si acolo vei descoperi totul.” Dar pentru ei, acest lucru este un nonsens. Nimeni nu lucrează cu inima sa. Este dificil si necesita un anumit nivel de dezvoltare.

Doar acum intrăm într-o perioadă în care noua generaţie va avea necesitatea de a-si dezvolta inima. Până acum a fost „inima de piatră”, iar acum va exista o nevoie de înmuiere a sa, începând din departare. Vorbim despre o mare muncă, de procese pe scară largă prin care avem nevoie sa trecem.

Sperăm că abordarea noastră, îmbibată de iubire şi unitate, ne va ajuta la înmuierea inimilor. Apoi, pe masura ce oamenii avanseaza, vom putea vorbi despre probleme mult mai profunde. La urma urmei, mesajul unitatii primeşte un răspuns numai în inima omului. Chiar dacă între timp, acesta este extern, inima incepe sa lucreze totusi.

Aceasta este calea. De asemenea, dacă deschideţi un loc pentru Lumină în multe inimi, va actiona foarte repede. Este o chestiune de câteva luni. Doar începeti şi veţi vedea.

Asadar, sunt foarte optimist. Dacă vom crea un kit de educaţie şi vom începe să-l distribuim în rândul naţiunii, vom putea vedea deja o imagine complet diferită în acest an. Cel mai important lucru este sa găsim modalităţi corecte şi uşor de înţeles pentru a transfera mesajul, pentru a-i forma de la o lună la alta, astfel încât sa fie mult mai interni. Şi atunci vom reuşi.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala, 15/01/2012, „Introducere la TES”

Filed under: Educatie, Fara categorie, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce Baal HaSulam scrie în „Introducere la studiul celor zece Sefirot” despre partea interzisa în înţelepciunea Cabalei: cabalistii pot dezvălui ceea ce aparţine „Aromei Torei”, dar nu pot divulga partea care aparţine primelor trei Sefirot sau „capului Partzuf-ului?”

Răspuns: Chiar dacă cabaliştii ne spun despre ceva care este „interzis”, nu vom înţelege nimic. Este ca si cum vorbesc despre ceva lângă un copil fara a fi nevoie să fiu atent, deoarece copilul oricum nu va auzi sau intelege nimic. El nu leaga cuvintele pe care le aude de niciun inteles. La fel ca atunci când citim Cartea Zohar, cuvintele izolate sunt uşor de înţeles, dar pentru noi acestea se adaugă la exemple lipsite de sens.

 „Secretele Torei” nu sunt informaţii care sunt atent ascunse de noi. Pur şi simplu creierul nostru, care pentru moment este la un nivel animal obişnuit, nu le poate percepe. Deci, pentru noi rămâne un secret, la fel ca toata realitatea. Te rog, totul este revelat pentru tine, priveste! Vezi ceva? Cine este de vina ca nu ai mijloacele să percepi? Dezvolta-le si vei vedea realitatea. Este acelaşi lucru atunci când vine vorba despre „secretele Torei.”

Studiem în „Studiul celor zece Sefirot” despre ceea ce aparţine capului lumii Atzilut, capul lui Arich Anpin, şi ştim că există părţi din RADLA (Reish Delo Eiyada), părţi ale „creierului” sau (Mocha de Avirah, Kruma de Avirah), care sunt ascunse de noi, în lumina superioara. Dar noi studiem tot ceea ce aparţine „aromei Torei”, şi nu „secretelor ei” în acest sistem. Diferenţa este că „aromele” se referă la gândurile fiintei create, iar „secretele Torei” se referă la gândurile Creatorului.

Nu ar fi nimic care sa menţioneze toate acestea, daca nu ar fi fost oameni care sa susţina că este interzis sa studiezi înţelepciunea Cabalei, deoarece este un secret. Nu există nici un secret în ea; dimpotrivă, înţelepciunea Cabalei ne dezvăluie realitatea! Ea nu dezvăluie unele „secrete interzise”: În scopul de a descoperi secretele trebuie sa le gasesti tu insuti prin pregătirea vaselor tale, dorinţelor tale, vaselor tale de perceptie. Dacă pregătesti toate dorinţele care aparţin celor şapte Sefirot inferioare (Zat), în toată înălţimea scării spirituale, atunci începi să descoperi partea lor superioara (GAR). Vei fi gata pentru această revelaţie şi vei descoperi acest secret tu insuti.

 Fiecare grad dintre cele 125 de grade este împărţit în două părţi: partea superioară şi partea inferioară (GAR şi ZAT). Partea inferioara a fiecarui grad poate fi atinsa si este o mare virtute daca o persoană o atinge pentru că atunci ea descoperă acţiunile Creatorului ca bune şi binevoitoare. Lumina care se îmbraca în capul corpului Partzufului spiritual se numeşte „aroma”, dupa cum se spune: „. Gustaţi şi vedeţi că Domnul este bun!”

Dar noi nu descoperim partea superioara, capul gradului încă. Va fi posibil să-l descoperim după ce partea inferioara,”corpul”, este corectat. Chiar şi capul celui mai scăzut nivel, Malchut de Assiya, este un secret pentru moment. Putem vorbi despre tot ce apartine „corpurilor”, despre tot ce apartine fiinţei create, muncii si corectarii sale, dar este „interzis” să vorbim despre „secrete”, despre capetele tuturor gradelor, ceea ce înseamnă că este imposibil să vorbim despre ele, deoarece nu le putem atinge în acest moment şi doar ne vor deruta. Este pentru că începem sa discutam despre un domeniu pe care nu il putem percepe. Nu sunt celule din creierul nostru şi nici canale care pot percepe această dimensiune superioară. Dar, treptat, ne vom dezvolta şi vom veni mai aproape de percepţia acestora.

„Sa nu dezvaluim secretul”  înseamnă: „sa nu punem un obstacol în faţa unei persoane oarbe”, ci s-o lasam să avanseze treptat, până când poate vedea. Aşa cum treptat invatam copiii şi-i lasam sa se dezvolte, la fel ar trebui să ne dezvoltam noi înşine.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 10/01/12, „Studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

 Întrebare: Vorbim despre nevoia de echilibru. Cum anume ar trebui să ajungem la echilibru?

Raspuns: Ce anume în mine nu sunt doar gânduri, dorinţe şi deviaţii? Pot să sterg toate astea din mine? Nu. Pot să le elimin pe toate? Nu este o idee bună; ar fi nevoie de eforturi mari şi de mult timp, iar în cele din urmă as vedea că atributele mele înnăscute nu vor dispărea nici macar după cincizeci de ani.

Deci, despre ce fel de educaţie este vorba? Ce înseamnă să „fii om?” Cum mă pot transcende?

Noi trebuie să ne luam toate atributele şi doar să le echilibram. Nu am nevoie să regret ceva rău în mine; doar trebuie să-l echilibrez cu ceva bun.

Nu am nevoie să şterg tot; asta deja ma calmeaza: La urma urmei, nu trebuie sa ma simt vinovat pentru că sunt în acest fel. Dacă aş şterge ceva în mine, cu ce as mai ramane? Tot ce-mi va ramane este sa pun capăt vieţii mele. Aceasta este ceea ce împinge oamenii să se sinucidă: Descoperă că nu este nimic bun în ei. Pot fi diverse motive externe, dar concluzia este aceeaşi.

Dar noi abordam problema într-un mod total diferit. O persoană ar trebui să păstreze tot ceea ce este în ea şi sa avanseze prin proprietăţile sale, adăugând discernăminte pozitive, atribute bune, la atributele negative. Echilibreaza-te, nu distruge. Prin distrugere, vei deveni un „reformator al lumii”, de fapt, acest lucru este de două ori mai rău pentru că astfel cineva devine un distrugator al lumii.

Trebuie sa echilibram orice fenomen despre noi înşine, dar sa nu-l stergem. În caz contrar, perturbam echilibrul general. În mod similar, încercam să echilibram tensiunea arteriala şi alte probleme fiziologice, precum şi problemele din societate şi familie.

 Nu trebuie să asuprim nimic. La urma urmei, nu este întâmplător faptul că dorinţa de a primi a fost creata în această formă. Ea se naşte din interior şi este revelata în Reshimot-urile noastre (genele informaţionale), pe care nu le putem şterge. Lanţul lor continuă să evolueze şi singurul lucru pe care îl putem face este să le echilibram, sa corectam fenomenul prin utilizarea lor în mod corect şi dezvăluirea partii lor pozitive.
Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala, 13/01/12, „Pacea”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Agravarea crizei economice va lăsa un număr mare de oameni fara un loc de munca şi practic nimeni nu va ramane neatins de către aceasta; Am ajuns la necesitatea pentru învăţare şi educaţie, care vor ajuta oamenii sa devina adaptati noii lumi integrale. Învăţarea este pentru a obţine cunoştinţe despre sistemul integral, iar educaţia implementeaza aceste cunoştinţe în practică.

Componenta învăţarii ar trebui, în primul rând, sa cuprinda cunoştinţe generale, care vor reînnoi toate bazele într-o persoană: istoria umanităţii, geografie, şi astfel, să aducă pe toată lumea, mai mult sau mai puţin, la acelaşi nivel de la care va fi posibil sa continue. Este posibil sa fie nevoie de o diviziune preliminara în grupuri, în funcţie de pregătirea iniţială a unei persoane şi de nivelul de educaţie anterior.

Cei care au terminat liceul, colegiul, sau universitatea vor trebui să treacă prin cursuri la diferite niveluri. Dar, mai întâi de toate, fiecare va trebui să primească o anumită educaţie generală, în scopul de a-si reîmprospăta cunoştinţele. Chiar şi atunci când se merge la o universitate, in primul an de obicei se repeta ceea ce a fost deja învăţat în liceu.

Să spunem că acesta este un curs în sociologie despre noua structură a societăţii, care ajută o persoană să înţeleagă structura lumii noi. Lumea este împărţită în trei zone: natura, umanitatea în cadrul naturii şi omul în cadrul umanitatii. Noi trebuie să cercetam omul pentru a şti un pic despre fiziologie şi psihologie, pentru a afla mai multe despre societatea umană în cadrul naturii: cum maimuta a coborât candva din copaci pentru a se transforma în om şi a trecut prin mai multe niveluri de dezvoltare până la prezenta sa stare de astazi. Toate acestea sunt rezultatele dezvoltarii ego-ului. Şi aici avem nevoie sa furnizam informaţii care au legatura cu istoria, sociologia, precum şi dezvoltarea societăţii.

Iar apoi, vom aborda studiul naturii în sine, rezultatele dezvoltării sale de la începutul creării universului, condensarea gazelor, crearea stelelor, planetelor, planetei Pamant, precum şi dezvoltarea vieţii pe Pamant. Chiar dacă o persoană ştie toate acestea, trebuie să aranjam această cunoaştere în cadrul unui singur sistem, astfel incat ea va înţelege lumea în care trăieşte.

Avem nevoie ca toată lumea sa avanseze, astfel încât chiar şi cel mai ignorant om sau cel mai educat profesor, care au devenit şomeri, vor avea un numitor comun,o sfera comuna de aplicare a informaţiilor prin care se vor înţelege reciproc. Aceasta va include cunoştinţe despre om, societate, natura şi lume.

Este nevoie sa oferim unei persoane o cunoaştere largă a psihologiei sale. Acest lucru este foarte important. O persoana trebuie să ştie psihologia individului, a familiei, a grupului ca o societate mica, a naţiunii şi a lumii. În afară de aceasta, este nevoie de o psihologie mai avansata, care este mai presus de obisnuita psihologie despre care invatam în prezent. Aceasta psihologie avansată se numeşte, „credinţa deasupra raţiunii”, adică psihologia care este mai presus de corpul fizic. Este studiata mai târziu, dar va trebui să urmeze acelaşi flux.

De-a lungul caii, este nevoie de un numar mare de exercitii practice: discutii despre psihologia relaţiilor de familie, tot felul de situaţii şi conflicte familiale, precum şi educarea copiilor. Trebuie să învăţăm cum să înţelegem copilul; astăzi nu înţelegem relaţia dintre părinţi şi copii. Prin aceasta vom calma deja multe probleme.

În afară de aceasta, noi nu doar invatam o persoană despre psihologia socială, ci şi despre structura societăţii. În prezent, o persoană nu ştie cum este condus un guvern şi modul în care legile sunt făcute. Nu puteţi refuza să studiati aceasta precum un artist, care nu are nevoie să studieze matematica. Aici, fiecare va trebuie să cunoască, şi nu doar un pic, despre lumea în care trăieşte. Avem nevoie sa învăţam fiecare copil despre cum funcţionează o bancă şi despre alte astfel de sisteme în viaţă.

Studiez societatea umană: cum funcţionează, cum este gestionata, cum se iau deciziile, cine o conduce, şi care este locul meu în această societate. Toate acestea apartin structurii sistemului: modul în care este construit astăzi şi care sunt modificările dorite pentru viitor.

Acestea nu sunt doar cursuri. Construim personalitatea unei persoane. Toate aceste subiecte continua de la o clasa la alta, ca la şcoală. În fiecare clasă elevii învaţă acelaşi lucru, numai ca la un nivel superior. Cel mai important este că de fiecare dată ii unim din ce în ce mai mult împreună, astfel încât toti sa fie interconectati, în ​​cele din urmă vazand lumea ca un tot integral.

Principala realizare la sfârşitul acestor cursuri este dobandirea unei imagini complete asupra lumii, unde nu există fizica, geografie, biologie, om, guvern şi societate separate -toate sunt împreună ca un intreg.

Atunci este posibil sa explicam modul în care ego-ul opereaza aici, dorinta de a primi si Lumina care imi dăruieste, cum o influenţez. Omul, societatea şi lumea, fără cuvinte speciale, se transforma in a fi: eu, grupul şi Creatorul. In acest mod, avansam spre o viziune asupra lumii, fără concepte cabalistice şi memento-uri din înţelepciunea Cabalei, ci prin învăţarea despre sistemul real al vieţii.

Din „Lecţii despre o lume nouă” 01/12/11

Filed under: Educatie integrala, Lectia zilnica, Lumea, Societate - Niciun comentariu→