În scopul de a înţelege şi de a stabili o schimbare rapidă in lumea modernă, trebuie să ştim următoarele: Care sunt schimbările prin care trebuie să trecem şi de ce avem nevoie sa facem aceste schimbări? Care este motivul pentru lipsa actuala de succes în tot ceea ce facem? Care sunt mijloacele care ne vor ajuta sa trecem la noua stare?

Putem sa privim starea noastră actuală ca fiind prenatala, unde mama care ne da nastere este natura, atât ​​natura noastră internă cat şi externă, care ne presează şi ne obligă să atingem o noua stare?

Este acest proces natural pentru dezvoltarea umanităţii? Pana la urma, dacă am şti despre asta în prealabil, am anticipa acest proces.

Oamenii care trăiau în vremurile sclaviei nu ştiau ce ar putea veni de la o societate nouă, care să le dea o oarecare libertate. Ei au crezut că sclavia era starea cea mai convenabila, deoarece nu era nevoie să se ingrijoreze pentru ei înşişi. Sunt pregătit să lucrez atunci când ştiu că cineva va avea grijă de mâncarea şi adăpostul meu. Şi nu este nimic altceva de care am nevoie.

Asa credea o persoană atunci când a devenit sclava. Aştepta ca proprietarul sa aiba grijă de ea şi era gata să lucreze pentru el. Proprietarul era interesat sa furnizeze sclavului hrană, adăpost, condiţii normale de viaţă şi sănătate bună, din moment ce câştiga mai mult decât investea în sclav. Deci, ei coexistau în aceste condiţii reciproc avantajoase.

Dar, brusc a devenit clar că nu mai era avantajos pentru proprietar sa păstreze un sclav care necesita o investiţie mai mare decât profitul adus. Dar ce ar fi dacă i-as da libertate in care ne-am intelege că va rămâne aproape de mine şi va continua să lucreze, iar din munca lui, eu voi primi un procentaj: Asta este mai bine decât sa ma gândesc la aprovizionarea lui.

În acest fel, societatea a evoluat la un nivel nou. Chiar şi astăzi, suntem la un anumit stadiu de dezvoltare raţională spre o stare noua. Atunci de ce nu suntem capabili să vedem şi să planificam aceasta stare noua?

Avem suficienta minte iluminata şi o experienţa vastă din întreaga istorie a omenirii; avem ştiinţă, oameni de ştiinţă şi o lume extrem de dezvoltata. De ce am devenit brusc mici, patetici, orbi, incapabili de a face ceva, în ciuda comisiilor şi agenţiilor noastre internaţionale, a institutelor de cercetare şi universităţilor, a armatelor de psihologi, sociologi, economişti şi experti financiari?

Cu toate acestea, nu putem face nimic. Deci, ce le lipseste oamenilor noştri de ştiinţă pentru a găsi soluţia? Este atât de lipsit de speranţă incat tu şi cu mine acum urmam o scoala pentru a găsi soluţia. Nu ne mai putem baza pe experienta, acum trebuie sa studiem în mod artificial această viaţă nouă de care ne apropiem.
Din Emisiunea KabTV  „O viaţă nouă” 27/12/11

Filed under: Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot sti ca dorintele care  se trezesc in mine imi apartin? In fond, toate dorintele mele vin din afara, iar faptul ca gandesc intr-un fel sau altul se intampla pentru ca alcineva ma forteaza?

Raspuns: Daca ajungi in grup impotriva dorintei tale si primesti trezirea de la ceilalti, poti avea incredere. Inseamna ca ai atras-o si ai castigat-o prin propriile eforturi. O extragi din mediu cu forta si apoi este considerata a ta, vasul tau spiritual.

In fond, tu ai facut eforturi sa te unesti cu prietenii. Unificarea este resimtita in interiorul dorintei tale, in aspiratia pe care ai primit-o. Aceasta aspiratie se va adauga dorintei tale.

Din prima parte a lectiei zilnice de Cabala 16/02/2012, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Atunci cand ma intalnesc cu legea garantiei reciproce si o vad in actiune, incep imediat sa ma uit ca ceilalti sa nu gaureasca barca si, pur si simplu din egoism, le spun ca nu ar trebui sa faca asta.

Raspuns: Eu actionez diferit, printr-o abordare corecta si altruista. Imi spun: „Toti sunt perfecti, pot avea incredere in ei. Trebuie doar sa ma observ pe mine astfel incat sa ma alatur lor.”

Daca ma comport corect in intreaga schema, ea va fi corecta. Este reversul aceleiasi legi, in care fiecare este responsabil pentru ceilalti. Daca, in timp ce ma aflu in acest sistem, ma comport corect, eu oblig astfel intregul sistem sa faca la fel. Daca cineva incalca legea, intregul sistem va suferi.

Ingineria ne ofera multe exemple de sisteme, iar printre ele unul inegrat. Exista un sistem discret, care are un inceput si un sfarsit bine determinate, in care fiecare parte comunica cu celelalte prin impulsuri. Si mai exista un sistem care se trezeste de laun semnal pe care il primeste, apoi se linisteste, ajunge intr-o stare de echilibru si numai dupa asta poate fi masurat rezultatul ca solutie la o problema. Acesta este asa numitul sistem – integrat, sistemul analog.

Intr-un asemenea sistem are loc o tulburare si apoi in mod natural o mediere. Nu veti putea observa nici un rezultat pana cand nu se linisteste totul si nu ajunge la un numitor comun, la o solutie.

La inceput cand dati un semnal, aduceti sistemul egoist intr-o stare de tulburare. Apoi are loc corectia: Treptat, are loc o echilibrare a tuturor partilor sistemului, iar acesta se linisteste. Apoi masurati potentialul care rezulta din conectare. Daca vorbim despre societatea umana, atunci rezultatul este acceptat de fiecare in mod uniform, egal si usor; fiecare incearca sa isi inalte starea pentru ca asa este cel mai bine pentru toti.

Din “Lectii despre Noua Lume” 8, 12/15/11

Filed under: Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Pe la mijlocul anilor 60, in Paris a fost un incident in care o persoana s-a innecat intr-o piscina in fata a 150 de persoane pentru ca nimeni nu a facut nimic pentru a o ajuta. Ar fi trebuit sa fie cineva acolo, sau ar fi trebuit ca persoana insasi sa se salveze, insa in acea situatie pare ca responsabilitatea s-a impartit intre cei 150 de oameni. Deci cu cat au fost mai multi oameni cu atat mai mica a fost responsabilitatea fiecaruia. Cum putem privi in integralitate aceasta lege?

Raspuns: Ce inseamna „garantie reciproca”? Ca sunt responsabil pentru fiecare. Generalul si particularul sunt egali in putere si influenta – asta implica legea garantiei globale.

Daca din interiorul sistemului integrat (pe care il luam ca si punct de plecare in orice explicatie) lipseste chiar si cea mai mica particula – eu, tu sau el – sistemul nu va putea functiona. Nu va putea functiona la capacitate maxima de 100%. Va duce in jos nu 99% sau 50%, ci intregul 100% pentru ca un sistem integrat implica participarea tuturor.

In final, legea spune ca unul este egal cu toti, unul este important pentru toti. Nu exista nimeni care sa nu participe.

In educatia integrata noi prezentam un exemplu simplu: Noi (toata umanitatea) ne aflam intr-o mare barca. Daca gauresc barca sub mine, toti se vor inneca. As putea spune: Imi pare rau prieteni, asta este treaba mea. Vreau sa ma innec. Sau vreau sa fac o baie. Asta este. Nu are nici o legatura cu voi. Ce drept aveti voi sa intrati pe teritoriul meu si sa imi spuneti ce sa fac?!”

Noi existam in cadrul unei legi a naturii – in aceeasi barca, la fel ca in Arca lui Noe. Daca cineva o gaureste, ne vom inneca toti.

Inseamna deci ca responsabilitatea nu poate fi impartita. Fiecare are aceeasi responsabilitate ca ceilalti! De aceea orice persoana care sta si se uita de pe marginea piscinei cum cineva se inneaca trebuie sa isi imagineze ca daca eu nu fac ceva nimeni nu va face. Atunci vor sari cu totii in apa.

Din  “Lectii Despre Noua Lume” 8, 12/15/12

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca - Niciun comentariu→

Intrebare: Psihologia materialista dezbate conceptul de conformitate, adica atunci cand o persoana se supune opiniei majoritatii. Psihologii cred ca a te conforma este un lucru rau, în timp ce reversul este bun. Din perspectiva integralitatii, a te conforma este un lucru foarte bun?

Raspuns: In primul rand subordonarea unei persoane fata de societate si mediul inconjurator este o lege a naturii. Cu alte cuvinte, ea nu este in nici un fel – nici adevarata nici falsa, nici buna si nici rea – exista doar indicatiile mediului, pe care le ascult, si la iau parte. Si accept ca atare, ceea ce mediul sustine ca este bun sau rau, corect sau gresit,

Noi ne putem convinge ca ce simtim sarat este de fapt dulce! Daca mediul sustine ca sarea este dulce, in final voi consuma bomboane sarate. Are loc o alterare a parametrilor psihologici care ne schimba complet.

Noi nu putem sustine de asemenea ca este bun sau rau. Noi atestam pur si simplu un fapt. In fond, pot spune ceva despre acceleratie sau caderea libera sau despre alti parametii fizici? Ei exista. Modul in care ne raportam la acestia este altceva. Insa a spune ca cineva este rau si prin urmare trebuie sa se schimbe – acesta este un lucru cu adevarat rau. Scopul nostru este sa aplicam corect legile naturii avand ca obiectiv similaritatea noastra, compatibilitatea si armonia.

Intrebare: Inseamna ca legea psihologico-sociala a conformitatii ne ajuta de fapt sa ne unim?…

Raspuns: Noi putem schimba o persoana cu ajutorul mediului inconjurator. Mass media, societatea si educatia, toate acestea constituie mediul inconjurator. Noi alegem sa influentam selectiv o persoana din afara pentru a o transforma. Acesta este singurul instrument prin care influentam pe cineva.

Din “Lectii Despre Noua Lume” 8, 12/15/12

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce fugim intotdeauna de nuiaua care ne va lovi? De ce nu ne conduce Creatorul intr-o maniera blanda, mai incurajatoare? Felul in care se infatiseaza realitatea, il determina pe om sa creada ca El nu este bun si face bine, ci dimpotriva. De ce nu ne invata prin indrumare ci prin lovituri?

Raspuns: pentru ca altfel nu am renunta la egoismul nostru.

Intrebare: De ce simte Creatorul nevoia sa daruiasca? De ce vrea asta?

Raspuns: Pentru ca asta este natura Sa!

Intrebare: Eu cred ca scopul apropierii de Creator pentru a dobandi spiritualitatea cu Acesta poate fi interpretata ca tentatia Evei. Promisiunea de a deveni ca Dumnezeu a fost o convingere puternica si in scrierile religioase, nu era ceva ce ar trebui sa ne dorim. Exista un conflict aici, si daca da, exista o explicatie?

Raspuns: Nu este vorba despre a deveni ca Dumnezeu, ci de a fi similar cu acesta in proprietati ca iubirea si daruirea.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cand cineva ajunge la Cabala nu intelege de ce are nevoie de umanitate. Cabala ne spune ca exista forte care opereaza deasupra lumii noastre si zugravesc lumea in perceptia noastra. Asta e motivul pentru care dorim sa zburam undeva in necunoscut la Creator, la sistemul Sau spiritual.

Prin urmare, omul de asemenea intelege materialul studiat personal, din puctul sau de vedere, fara sa simta nevoia urgenta de a se uni cu ceilalti. Asta e perceptia initiala, limitata, cu care noi – fiind egoisti – incepem calatoria noastra.

Doar dupa ceva ani, ca rezultat al influentei Luminii Inconjuratoare,  inteleg ca trebuie neaparat sa ma unesc cu prietenii si sa revelez Lumina in a lor interioara interconectare.

Dar cand te gandesti la tine, Lumina are un efect opus: imi demonstreaza cat de mult gresesc iar apoi observ ca trebuie sa ma unesc cu grupul. Voi descoperi Lumea superioara acolo, in profunzimile acestei uniri.

Asta e o mare revolutie in constiinta. Omul incepe sa inteleaga ca lumea spirituala chiar exista; exista in legatura dintre oameni, un loc cu coordonate complet anti-egoiste.

Apoi se iveste o problema: Cum iti demostrezi tie asta, cum te aduci pe tine mai aproape avand atitudinea corecta. Asta trebuie sa devin asa de importanta incat orice altceva sa apara complet strain. De acum inainte ma concentrez doar pe grup, pe uniunea cu el. Este singurul meu tel si nimic altceva pentru ca depind de el. Asta e al doilea nivel.

Si apoi al treilea stadiu apare, unul chiar mai complicat, cand realizezi ca trebuie sa diseminezi la scara globala.  „De cand? La urma urmei ne indreptam spre Creator. La inceput imi doresc sa ajung acolo singur, apoi realizez ca am nevoie de un grup. Dar de cand trebuie sa am grija de toti ceilalti? Un miliar de chinezi, unul de hindusi, jumatate de miliard de sud americani, jumatate de miliard de europeni, africani, ce au ei de a face cu asta? Cui ii pasa pentru cine si de ce trebuie sa o fac?”

Iar aici explicam persoanei ca ea, grupul si intreaga umanitate trebuie sa se uneasca pentru a deveni asemenea Creatorului. Alt obstacol cu care nu e de acord:” Prietenii mei si grupurile din lume au un singur scop, dar ceilalti nu au.”

Si asta e de asemenea adevarat. La urma urmei este scris:” Israel, Tora si Creatorul sunt unul.” Eu sunt  ’Israel.’ Grupul e ’Tora,’ Lumina care reformeaza. Si impreuna ne indreptam spre Creator.

Pe cealalta parte, cei 99% ramasi sunt dedesubt iar ei aspira spre placerile corporale. Asa ca de ce avem nevoie de ei?

Ca raspuns la asta, din nou si din nou, trebuie sa explicam ca suntem o veriga de legatura si ca trebuie sa devenim „ o natiune de preoti”; cu alte cuvinte, trebuie sa educam intreaga umanitate despre nevoie reciproca si unitate completa. Apoi vom lega masele la noi, precum AHP la GE si vom uni toti oamenii cu Creatorul in zece Sefirot.

Este dificil sa explici asta prietenilor din grup. In grup este campul nostru de actiune, sursa a tot si locul in care revalam totul. Circuitul se manifesta acolo: AHP, noi, Creatorul- totul in interior, totul se sfarseste in grup intr-un singur vas tesut din unirea punctelor din inimile noastre. O parte din el vine de dedesubt iar o parde de deasupra.

Grupurile noastre nu inteleg si nu doresc sa se schimbe in a fi mesagerii garantiei mutuale pentru mase. Este foarte dificil pentru o persoana sa isi tolereze ceva atat de opus, sa vada cum lucruri diferite se conecteaza intr-unul. Dar treptat totul se va rezolva.

Din partea a patra a Lectiei Zilnice de Kabbalah 14/2/2012, Introducere la Studiul celor Zece Sefirot”

Filed under: Diseminarea Cabalei, Educatie, Garantia reciproca, Lectia zilnica, Lumea, Munca interioara, Unitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Se spune ca in procesul educatiei integrale fiecare actiune ar trebui sa inceapa cu o imagine de ansamblu care sa aiba rolul unui scop. Nici cursul de psihologie nu reprezinta o exceptie. Deci, cu ce anume ar trebui sa incepem orice fel de activitate? Care este cea mai buna modalitate?

Raspuns: Este important sa stim ca aici nu este vorba doar despre un sfat ci de o necesitate fundamentala. O persoana ar trebui sa urmeze intotdeauna un scop si sa se concentreze asupra acestuia, astfel incat fiecare miscare, expresie, sau angajament in jocuri sau discutii, totul trebuie sa fie directionat catre acelasi scop.

Atunci atat el cat si ea vor tinde catre scop si vor dezvolta o dorinta puternica pentru acesta. Persoana va vedea ca totul trebuie sa vizeze realizarea scopului. Asta pe de o parte.

Pe de alta parte, deoarece exista un singur camp unificat in natura in care noi toti suntem interconectati, atunci cand ne stabilim un anumit obiectiv pentru noi insine si ne imaginam starea noastra viitoare, noi chemam asupra noastra fortele de „atractie” ale acestei viitoare stari, forte care ne stimuleaza sa inaintam. Este ca si cum aceste forte apar din obiectul la care aspiram si actioneaza asupra noastra.

Acesta este un fenomen pur psihologic: Noi intelegem ca in general, acesta nu exista. Este posibil ca insasi notiunea noastra despre viitor sa nu corespunda imaginii sale actuale: Pe masura ce avansam noi ne schimbam in mod reptat si, in consecinta, se schimba si imaginea noastra despre viitor.

In mod similar noi spunem copilului:” Vei creste si vei deveni asa sau asa- continua sa studiezi. Vei vedea ce se va intampla.” Copilul incepe sa creasca si incepe sa inteleaga ca, desi initial isi imagina ca este soferul unei enorme basculante, acum isi doreste altceva. Noi ii infatisam anumite imagini ale viitorului astfel incat copilul sa le dezvolte in diferite scopuri diferite, mult mai inalte. 

In mod similar, noi trebuie sa ne inchipuim in mod constant aceasta imagine catre care noi, ca un copil, trebuie sa crestem astfel incat aceasta imagine sa ne determine sa inaintam. Atunci nu vom mai fi impinsi de la spate de fortele negative ale naturii, de crize, ci dimpotriva, vom inainta datorita fortelor pozitve. Astfel, vom scurta calea si va fi mai placut pentru noi.

De aceea avem nevoie de o imagine luminoasa a viotorului, care sa fie sustinuta de mediu, infatisata in societatea prin mass media, etc. Atunci persoana va dobandi o putere enorma si inspiratie. Intre timp, societatea va incuraja pe oricine tinde catre scop.

Trebuie sa dezvoltam o larga baza psihologica care va atrage si va purta persoana ca un flux, dupa care persoana va insoti bucuroasa acest curent.

Intrebare: Atunci cand eu predau un curs de psiholgie integrata, ar trebui sa introduc un element de integralitate pentru fiecare regula care este explicata?

Raspuns: Da, pentru ca miscarea de inaintare catre scop presupune ca fiecare pas pe cale va apropie din ce in ce mai mult. Adica, daca scopul reprezinta o anumita colectie de proprietati noi, atunci orice pas inainte presupune  o maiestrie a acestor proprietati, si trebuie sa controlati asta. Trebuie sa faceti o analiza si sa observati: Am inaintat sau am deviat.

O deviere laterala este foarte periculoasa. Daca nu o observati inca de la inceput, aceasta mica deviere se va transforma intr-o depasire a limitei si nu veti putea atinge scopul pentru ca veti continua sa deviati de la acesta.

Din “Lectiile Despre Noua Lume”  #8, 12/15/12

Filed under: Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Creatorul trateaza fiinta creata cu absoluta bunatate si daruire deplina, dar daca fiinta creata  simtea aceasta  atitudine, ea nu ar mai fi avut nicio sansa sa faca ceva prin ea insasi, nu ar mai fi avut nimic de adaugat la asta. Asta ar fi doborat-o.

De aceea, exista sistemul tainuirii  care ascunde Lumina buna si binevoitoare si o slabeste in intensitate incat persoana sa poata avea liberul arbitru. Astfel iubirea absoluta, atitudinea buna, nu mai paralizeaza fiinta creata, ci mai curand ii confera o sansa de a adauga atitudinea si munca sa.

Daca Lumina era relevata in intreaga ei intensitate purtand bunatate si incantare, persoanei nu i-ar mai fi ramas nicio singura dorinta si nu ar mai fi fost capabila sa se miste sau sa se schimbe in niciun fel. Deci, nu s-ar fi simtit deloc pe sine si propria existenta.

Acesta este motivul pentru care noi actionam in interiorul ascunderii; aceasta este prima ascundere in atitudinea sa fata de fiinta creata: sa Se ascunda pentru a oferi creatului intreaga lume a Infinitului. Datorita faptului ca Lumina este ascunsa, persoana poate obtine lumea

Infinitului si sa devina maestrul ei, conducatorul ei, cel care o umple si o creeaza. Astfel, persoana atinge acelasi nivel de implinire, pe care il numeste ”bun si binevoitor”, fata de Creator.

Toate acestea sunt posibile datorita ascunderii iubirii absolute care vine spre fiinta creata din partea Creatorului. In  masura in care o persoana poate suporta aceasta iubire absoluta – atunci cand  ea s-a pregatit in avans pentru a nu fi paralizata de revelarea iubiri – in aceeasi masura aceasta iubire i se dezvaluie.

Toate acestea sunt doar revelarea, iubirii: cu toate ca sunt multe nivele spirituale si diferite stari principiul aici este doar revelarea intunericului si a Luminii, si toate acestea sunt revelarea, iubirii absolute, din care creatia a inceput si se sfarseste. Toate celelalte stari exista doar pentru aceasta revelatie.

Pe fiecare treapta a scarii, persoana ar trebui sa reveleze aceasta iubire absoluta intr-o anumita masura, in concordanta cu vasul (dorinta) sa, pentru ca nu exista alt etalon in lumea Infinitului sau in oricare alta lume, nivel sau stare. Totul este masurat, doar in raport cu dorintele fiintei create.

Daca o persoana atinge chiar si cea mai mica umplere, daca aceasta umplere este completa, ii pare   ca lumea Infinitului pentru ca ea devine lumea lui.Cand se inalta la urmatorul nivel, isi da seama ca starea anterioara a fost mica si din nou starea prezenta ii pare intreaga lume. Cand ajunge la sfarsit i se pare ca se gaseste in lumea Infinitului si ca nu mai e nimic de adaugat pentru ca a ajuns la iubirea absoluta de pe acel nivel. Dar ar trebui sa vada in ce sens, in ce mod iubirea lui nu e inca completa.

Aici exista conceptul celor 3 linii, si diviziunea in cap,  interior si sfarsit (Rosh-Toch-Sof) a Partzuf-ului spiritual din care cauza nu toate dorintele sunt incorporate in conexiunea dintre Creator si creatura, si mai sunt inca ramase  dorinte reale de primit (AHP de Yerida),” inima impietrita”(Lev Ha Even)”. Prin urmare, evident, iubirea absoluta nu a fost inca atinsa. Totusi, parte din ea este simtita la finalul fiecarui nivel.

In concluzie, creatura ar trebui sa munceasca constant in conformitate cu „tine-te departe de rau si fa bine”. A face bine inseamna sa incerci sa faci cea mai grea munca: a vedea unde se poate adauga mai multa iubire. Acesta este cel mai greu lucru, pentru ca aici trebuie lucrat direct cu dorintele.

Fiecare nivel are problemele sale, lumea sa si rezultatele sale. Dar noi trebuie sa ne amintim mereu, ca toate stadiile prin care trecem in viata corporala si spirituala sunt  provocate  de iubirea absoluta a Creatorului si nevoia de a ne-o revela complet.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 13/12/2012, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce putem face ca sa ne pregatim pentru conventia Arava?

Raspuns: Imaginati-va ca este ultima voastra sansa. Nu e vorba de viata corporala la care multi sunt gata sa renunte. Jumatate din populatia lumii, daca ar fi cu putinta, cu bucurie ar apasa un buton care sa-i seteze sa moara fara dureri. Oamenilor nu le e frica sa moara ci le e frica de procesul mortii.

De aceea trebuie sa ne obligam sa cugetam la conditiile care ne sunt date astazi. Dupa conventiile noastre, dupa pregatirea conexiunii, pur si simplu nu mai exista drum de intoarcere. Lumea intreaga se ingrijoreaza de viitorul ei si nu stie la ce sa se astepte. Este neajutorata in fata crizei ce este in dezvoltare. Daca nu gasim puterea sa ne conectam, nu vom fi capabili sa ne ajutam sau sa ajutam lumea. Daca dam gres, nu vom sfarsi doar viata noastra corporala ci si  spirituala.

Femeile trebuie sa inteleaga asta. Ele ar trebui sa se ingrijoreze pentru noi si sa faca presiune asupra noastra. Barbatii, de asemenea, ar trebui sa inteleaga asta. Trebuie sa ne ridicam deasupra a ceea ce ne separa, deasupra tuturor argumentelor si neintelegerilor, carcotelilor si conflictelor. De fapt, pot ramane la fel – asta ne va ingadui sa ne ridicam deasupra lor si mai mult. O persoana creste doar rezistand egoismului in dezvoltare. Asa ca, in ceea ce ne priveste, lasati egoismul sa creasca si mai mult. Tot ce avem nevoie e rezistenta la el iar apoi vom reusi in repetate randuri.

Sunt optimist. Avem forta in Israel si in intreaga lume. Chiar daca cateva grupuri indura timpuri grele, in cele din urma o vor scote la capat. Asta e calea noastra. Este la fel ca si bolile copilariei. Cu cat sunt mai multe cu atat ne intaresc si ne fac imuni in viata.

Din partea a treia a Lectiei Zilnice de Kabbalah 3/2/2012 „ Prefata la Cartea Zohar”

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→