Sperăm că cunoasterea pe care o vei obţine la cursul de educatie integrală te va ajuta sa intelegi toate aspectele vieţii, mai mult decât crezi. Să vorbim despre forta daruirii pe care vrem s-o obţinem şi ce ne dă aceasta. Daruirea constituie ajutor, atenţie, includere in punctul iubirii, care este cea mai mare forţă dintre toate. O persoană poate dezvolta toate aceste calităţi prin construirea unui mediu corect, care ii va arăta în mod constant un exemplu şi, prin urmare, o va schimba.

De-a lungul evolutiei ne-am dezvoltat prin forta egoismului care ne-a împins înainte. Această forţă dezvoltă dorinţa de a primi plăcere în noi, datorita careia ne luptam pentru cunoaştere, putere şi dominaţie. Ne simtim gelosi pe alţii şi dorim să obţinem tot ceea ce au. Şi acesta este modul în care ne dezvoltam. Pe seama acestei forţe, dobândim cunoştinţe despre această lume; ne simtim confortabil în ea şi chiar începem să o controlam. Problema este că, fără a echilibra forta noastra egoista, cu forta daruirii, care există în natură, existăm în mod constant sub influenţa unei forţe distructive a egoismului. La urma urmei, dacă ne străduim numai pentru primire, atunci aducem mediul nostru, societatea noastră şi pe toţi oamenii la un dezechilibru.

Dacă ne uităm la dezvoltarea noastra, vom vedea că în prima parte a vieţii noastre începând de la naştere, primim toate cunoştinţele despre lume de la parintii nostri sau de la oameni care sunt strâns legati de creşterea noastră. În adolescenta noastra, vom continua să primim exemple despre cum să ne comportam şi să ne stabilim în viaţa de la educatorii nostri. Când intrăm într-o viata de adult, vom continua învăţarea artei de a trăi în această lume din mediul nostru şi din experienţele noastre. Şi atunci putem sta ferm pe picioarele noastre, înarmati cu puterea şi cunoştinţele pe care le-am primit în copilărie şi în anii adolescenţei noastre şi vom începe sa-i invatam pe altii. Când avem proprii nostri copii, ii învăţăm şi-i pregătim pentru viaţă.

Acesta este modul în care oamenii s-au dezvoltat dintotdeauna. Este clar pentru noi că fără cunoştinţe despre această lume, nu vom fi capabili să supravieţuim în ea. Cu cat mai mult stim despre această lume şi cu cat mai mult vom aplica aceste cunostinte, cu atat mai mare va fi succesul nostru. În cele din urmă, succesul nostru depinde de cunoştinţele noastre despre această lume. Deci, vom încerca să transferam această cunoaştere copiilor noştri, astfel incat aceasta sa le asigure puterea de a trăi. Pana la urma, calitatea vieţii depinde de cantitatea de cunoştinţe.

Dar, după ce ne-am dezvoltat in mai multe mii de ani, în ultimii 50-60 de ani, am început brusc să observăm că dezvoltarea noastră egoistă în dorinta de a primi şi de a lua totul fara sa ne gandim la ceilalti sau la natura, se apropie de sfârşit. Nu putem continua sa avansam în acest fel, mai ales că încercam sa înţelegem, sa simţim şi sa cercetam mai adânc această lume. Vedem că puterea noastră nu este suficienta. Doar ne distrugem pe noi înşine, împrejurimile noastre, iar în cele din urmă toata natura. De aceea ne intrebam din ce in ce mai mult pe noi insine despre forţa iubirii şi daruirii, care par sa ne lipseasca.

În realitate, această forţă uriaşă a Mamei Naturi conduce întreaga lume şi actualizează dezvoltarea noastră. Dezvoltarea noastră apare ca urmare a forţei daruirii. Exact aşa cum acţionam în legătură cu copiii noştri, la fel actioneaza Mama Natura în legătură cu noi toţi. Ne lipseste această forţă a daruirii. Noi doar o folosim si primim totul de la ea, dar nu ne asemănăm ei deloc. Şi când ne gândim la noi înşine, la esenţa existenţei noastre, la dezvoltarea noastră şi procesul prin care trecem, atunci ne dăm seama că trebuie sa ajungem la un  anumit scop, pentru ca toata dezvoltarea naturii are un fel de scop.

Dacă dorim să ştim acest scop, atunci trebuie să înţelegem mai bine natura, s-o examinam şi să înţelegem forţele care operează în ea. Apoi am putea intelege ceea ce se întâmplă de fapt cu noi şi cum să ne dezvoltam în continuare, în scopul de a obţine o viaţă cu adevărat bună.

Din Emisiunea KabTV  „O nouă viaţă” Episodul 12, 10/01/12

Filed under: Educatie integrala, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Unde este grupul la evenimentele de Purim, în povestea lui Haman şi Amalec?

Răspuns: Il găsesti pe Mordechai-ul tau, pe Haman-ul tau şi pe toţi cei care te împiedică să te conectezi la grup şi, prin aceasta sa multumesti Creatorul-  în grup.

Mai intâi de toate, este necesar să găsesti direcţia spre nord, pentru a afla, ai această atitudine extrem de interna prin care te străduiesti să-L multumesti pe Creator? Ai descoperit acest punct în tine, cea mai slaba şi foarte delicata dorinţa interioara? O ai?

Dar dacă nu o ai, nu este teribil, totusi va veni; va fi dezvăluita prin intermediul Luminii care corecteaza, iar în cele din urmă vei începe să simti ca si cum cumva apartii Creatorului. Şi, mai presus de toate, avem nevoie sa găsim această aspiraţie in noi care ne determină direcţia principală, iar acest lucru poate fi realizat numai cu ajutorul grupului.

Din acest motiv, tot ceea ce facem în grup, cu prietenii noştri, toate întâlnirile noastre, totul trebuie făcut cu scopul ca cel putin sa venim mai aproape de a-L multumi pe Creator. Iar atunci când nu acţionam în acest scop, nu vom fi nimic mai mult decat „o adunare de nebuni.”

Este asa pentru ca factorul unităţii într-un grup nu înseamnă încă nimic. Este o realitate că, atunci când diferite grupuri, cum ar fi armata sau o echipa de fotbal sunt instruite, ele trec printr-o pregătire psihologică specială care pregateste o persoană să-şi dea viaţa pentru grupul său. Ea începe să simtă că grupul este mai presus de ea. Şi apoi operează printr-un calcul simplu, ea se compară cu grupul şi vede că acesta are o valoare mai mare, şi, astfel, este dispusa să se omoare.

Acesta este un fals altruism, care permite unei persoane să se sacrifice pe sine pur şi simplu pentru că a dezvoltat o nouă scară de priorităţi, care determină ceea ce ea consideră a fi mai mult sau mai puţin important. Dar acest lucru nu are nimic de-a face cu daruirea; este doar un rezultat al unei  manipulari psihologice.

Şi aceasta este o capcană periculoasă, deoarece mulţi cred că ei sunt pe calea daruirii atunci când, în realitate, ei participă la o adunare de fatarnici- un grup, care insuflă valoarea daruirii la grup. În esenţă, acesta este un egoism chiar şi mai mare, deoarece este un ego al grupului comun, care te trage înainte. Este peste o persoana, dar nu conduce în direcţia Creatorului. Şi aceasta este o greşeală pe care multi oameni o fac. Toate religiile s-au dezvoltat ca urmare a acestui tip de greşeală, făcuta candva la început .

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 8/3/12, Scrieri de Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul - 2 Comentarii →

Ne-am adunat aici sa prindem intentia si sa nu o lasam, chiar si pentru o secunda. Este ceea ce numim om, conducator, clarificarea; restul nu are nici o importanta. Daca ne afundam in aceasta analiza mai profund, vom incepe dintr-o data sa simtim ca existam in spatiul comun. Unul este bun, altul rau, insa nu conteaza. Mai mult, ne aflam intr-un camp colectiv unde ne clarificam impreuna intentia.

Fiecare persoana se afla in propria sa stare, insa cand incepem sa analizam intentiile fiecaruia, apare rugaciunea interioara referitoare la modul in care putem clarifica acestea intr-un mod inteligibil: daca intentia mea asa cum o vad, o spun, o simt, sau fac este egoista sau orientata spre daruire- la absolut toate nivelurile. Poate veni un moment in care noi putem incepe sa simtim cum sangele ne circula in vene, si cum sistemul nervos precum si alte sisteme lucreaza in corpurile noastre.

O persoana va vedea intreaga creatie ca si cum ar fi transparenta, si va realiza ca totul functioneaza de dragul primirii egoiste. In timp ce persoana care vede acestea, vrea sa realizeze ce inseamna „ de dragul daruirii”.

Ca rezultat al eforturilor de a ne clarifica intentiile, noi incepem sa simtim grupul. Si atunci efortul fiecarei persoana se adauga la restul- in clarificarea intentiilor si dorintelor de a dobandi calitarea daruirii. Intentia de a darui nu poate fi individuala, particulara. Este intotdeauna conectata cu intentiile identice ale celorlalti.

Deci, in aceasta dorinta de a darui, in aspiratia catre aceasta, incep dintr-o data sa simt ca nu sunt singur. Langa mine se afla forte enorme pe care incep sa le sesizez, mari surse de daruire: sufletele Cabalistilor din toate generatiile. Ma simt ca un copil care vrea sa se alature lor: sa ii iau de mana pentru ca ei sa ma indrume, asa cum un adult ia un copil de mana, il indruma si il invata.

Se spune: „Persoana va invata de la sufletul sau”. Dorinta mea pentru intentia de a darui ma plaseaza in cercul colectiv. Atunci vom dobandi corectia, si fiecare gand despre intentia mea, care poate fi gresita, cat si cautarea intentiei corecte de a darui, totul este inclus in rugaciunea noastra comuna. Si aceasta rugaciune va primi un raspuns.

Daca noi reusim sa ne unim cat de putin in aceasta dorinta de a darui, vom intelege nevoia pentru garantie reciproca in care fiecare influenteaza si ajuta la randul sau pe celalalt. Atunci aceasta rugaciune va ajunge la radacina superioara, si aceasta radacina ne va revela posibilitatea de a trai in intentia de a darui.

Doar atunci vom realza ca aceasta realitate este de fapt egoista. Nimic nu se schimba intre aceasta realitate si cea superioara, totul ramane asa cum este: nivelurile naturii mineral, vegetal, animat si uman. Noi incepem doar sa le vedem din alta perspectiva, prin prisma daruirii. Apoi noi vom vedea cu adevarat aceasta realitate, chiar daca prin intemediul corpului nostru, si vom vedea reversul unei lumi in care opereaza o intentie opusa. Noi vom vedea infinitul, lumea perfecta, in loc de ceea ce vedem astazi.

Din Congresul de la Arava 23/02/2012, Lectia #1

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Pacea”: Prin studierea stiintei Cabala cu intentie altruista, poporul lui Israel trebuie sa se pregateasca pe sine si pe locuitorii lumii, pana cand toti vor evolua pentru a prelua aceasta munca inalta a iubirii pentru ceilalti, aceasta este scara catre scopul creatiei, adeziunea cu Creatorul.

Asta nu depinde de noi, ci de radacina sufletului Pe de o parte, noi suntem enorm de egoisti prin dorinta aspra si nemiloasa, si de aceea suntem corectati in ultima generatie; pe de alta parte, suntem caracterizati de cele mai fine fenomene, cele mai pure Reshimot (gene informationale) si astfel noi suntem conducatorii ultimei generatii.

Acest antagonism, aceasta contradictie ia forme extreme in noi, in comparatie cu toat celelalte generatii. Pentru ei era mai usor sa il reveleze pe Creator, sa atinga daruirea si unitatea. Ei  au avut o afinitate si o intelegere pentru asta; nu a generat atat de multe respingeri si tulburari. Poate, ei au avut probleme materiale, insa putine obstacole spirituale.

In schimb noi nu am avut alternativa; nu noi am ales obiectivul. Oricum, pentru a ghida lumea, pentru a o intelege complet, si pentru a conduce toti locuitorii catre scopul creatiei, noi trebuie sa cunoastem intregul sistem al universului, intregul program al Creatorului, si sa fim capabili sa il realizam impreuna cu toate sufletele care se vor deschide acum si dupa noi.

Pana acum, nu a existat o corectie a acestei lumi in adevaratul sens al cuvantului. Totul a fost limitat de vasele HBD (Hochma, Bina, Daat) si HGT (Hesed, Gevurah, Tifferet), care apartin Bina, daruirea. Ele au fost sparte si corectate doar pentru a sustine integritatea Partzuf, forta daruirii. Insa unde actioneaza aceasta forta si ce anume corecteaza? Ea actioneaza si face corectii in vasele  care au un rol astazi NHY (Netzach, Hod, Yesod).

Astfel, noi apartinem de fapt celei mai puternice, celei mai rele si simultan celei mai bune parti. Deci, nu este usor. Calea noastra si analiza cere asemenea eforturi care sunt cu mult mai mari decat eforturile predecesorilor si succesorilor.

Insa, se spune:” Pentru suferinta, recompensa.” Si aceasta recompensa este o intelegere, un sentiment si realizarea lumii in totalitate. Doar noi il putem intelege si simti pe Creator, sa il absorbim. Deci trebuie sa fim mandri.

Pacea din lume precede adunarea celor exilati. Atata vreme cat iubirea de sine si egoismul prevaleaza intre oameni, fiii lui Israel nu vor putea sa il serveasca pe Creator in puritate. Pacea in lume este singurul vas care ne lasa sa obtinem binecuvantarea stramosilor.

Noi il vom revela pe Creator, insa imaginea completa poate fi vazuta doar la sfarsit atunci cand intreaga lume ne va urma si va veni catre corectie. In fond, lumea este vasul nostru, si va trebui sa ajutam natiunile sa se corecteze si sa ni se alature. Doar atunci vom corecta intregul vas, si toate natiunile se vor uni in munca de daruire, in unitate.

In calitate de conducatori ale acestui intreg sistem, noi va trebui sa muncim, sa actionam in mod repetat ca reprezentanti, conducatori responsabili. Creatorul Insusi ne pune in fata acestui fapt, si trebuie sa fim mandri de misiunea noastra unica.

Nimeni nu stie de ce are aceasta sarcina, prin ce reincarnari a trecut, si de ce lui si nu vecinului sau i s-a dat acest rol. Prin urmare, trebuie sa ne respectam prietenii, sa ii iubim pentru ca fiecare dintre ei imi este prieten de mai multe reincarnari, adica, in procesul corectiilor care ne asteapta. Noi vom fi inclusi intr-un sistem unic si vom deveni mai apropiati unii de altii. De aceea noi trebuie sa intelegem mai mult, sa ne straduim sa simtim mai mult in interior, sa fim uniti unii cu altii. Astfel, impreuna vom ajunge la scop. Baal HaSulam si Rabash au scris mult despre aceste lucruri in articolele lor.

Noi trebuie sa ii vedem pe prieteni nu in forma lor materiala, ci ca suflete, scantei, puncte in inima. Este interesant cum aranjeaza Creatorul toate acestea. Noi vom intelege ordinea corecta mai tarziu, ce este sistemul  HBD, destinat pe de o parte de a lua intreaga asprime a dorintei, si pe de alta parte, sa intelegem ce este Creatorul si cum sa muncim cu acest vas, care se deschide in toata profunzimea sa.

Ordinea generala este urmatoarea: Creatorul este prima data revelat in noi, in dorintele HBD; apoi noi ne adaptam scopului creatiei pentru dorinta HGT, si de aici, corectia vine in adevaratele vase ale NHY.

Din Congresul de laArava 25/02/2012, Lectia 7

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Ficare dintre noi are o predispozitie pentru a face anumite actiuni care sunt neplacute celor din jurul noastru. Noi putem imparti actiunile cuiva in bune sau rele in functie de noi insine si actiunile in relatie cu societatea. Noi trebuie sa invatam persoana sa nu isi faca rau, sa nu se raneasca fizic, pentru ca desi in noi exista mecanisme de aparare, exista de asemenea si impulsuri distructive.

Tot astfel trebuie sa tratam cu grija si preocupare mediul. Mediul este natura neinsufletita, vegetala si animata in care traim si pe care trebuie sa o protejam. Este necesar sa invatam persoanele sa aiba o atitudine corecta fata de ecologie de vreme ce mancarea, climatul si intreaga noastra existenta depinde de asta. Noi traim in sanul naturii, si partile sale vegetale, animate si chiar minerale au o importanta mare pentru noi deoarece primim totul de la acestea. De aceea trebuie sa invatam persoana cum sa trateze mediul ecologic cu mare grija.

Si in al doilea rand, trebuie sa invatam persoana sa se raporteze corect la societatea umana, sa exercite o influenta pozitiva asupra acesteia pentru ca, in final, aceasta ii influienteaza viata.

Astfel, relatia omului cu societatea si a societatii cu omul sunt cele mai imprtante aspecte ale educatiei. Toate celelalte sunt abilitati profesionale pe care trebuie sa le dam persoanei astfel incat el sau ea sa fie utili celorlalti si sa aiba o existenta onesta fata de sine.

Ceea ce lipseste dezvoltarii noastre este abilitatea de a da unei persoane tinere si chiar si noua, ca adulti, o asemenea educatie, o viata, astfel incat in timp ce vrem sa ne schimbam situatia, sa avem grija de societate a carei influienta poate fi benefica.

Asa cum am spus anterior, o persoana nu este capabila sa isi imbunatateasca ea insasi viata. Acest lucru poate fi facut doar de mediu, care ma obliga, imi ofera suport, si imi schimba sistemul de valori si prioritati. Din aceasta cauza, in mine apar noi dorinte si eu imi stabilesc noi scopuri.

De aceea viitorul persoanei depinde doar de alegerea si crearea propriului mediu, in special in generatia noastra globala si interconectata. Fiecare persoana din lume determina ce se intampla cu ceilalti. Daca unele state incep sa trateze rau alt stat, acest lucru afecteaza intreaga existenta a celui din urma, care trebuie sa se apere si sa aiba grija de propria sa siguranta.

Aceasta interdependenta reciproca ne va forta sa construim si sa structuram un sistem global de educatie. In plus, in procesul educatiei noi trebuie sa invatam si sa ii invatam si pe altii ca viitorul nostru depinde in intregime de mediul nostru.

Se pune problema daca o persoana are liber arbitru si posibilitatea de a alege? Poate persoana sa faca, sa efectueze si sa realizeze ce doreste? Noi vedem ca nu reuseste.

Daca pana acum m-am dezvoltat datorita propriilor mele proprietati intrinseci, genelor cu care m-am nascut si mediului inconjurator care m-a format (parinti, gradinita, si scoala), atunci avansand, ca adult pot alege de asemenea cum sa le schimb pe unele dintre ele. Insa realizarea transformarii mele apare intotdeauna cu ajutorul societatii datorita faptului ca eu aleg si imi structurez ordinea preferintelor si decid daca merita sa ma aflu sub influenta unei asemenea societati. De aceea am libertatea de a alege, insa aceasta este exercitata doar prin alegerea mediului.

Din KabTV “O Viata Noua” Episodul 3, 29/12/2011

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este echilibrul dintre forta primirii si forta daruirii?

Raspuns: Noi vedem acest echilibru in corpurile noastre si in sistemele care exista in natura. El ne determina sanatatea, genereaza echilibrul conditiilor climaterice si al sistemelor economice si sociale.

Echilibrul inseamna sanatate. Insa, el este posibil la toate nivelurile: la nivelul neinsufletit, ne ofera liniste; la cel vegetal si animat, ne ofera sanatate. Echilibrul este intotdeauna dinamic; de la mic la mare.Intotdeauna este necesar sa observam nivelurile.

De exemplu, in dezvoltarea unui mar, incepe de la un echilibru de la scara mica pana la unul la scara mai mare, pana cand se formeaza complet. Insa, la toate nivelurile anterioare, marul s-a aflat intr-un fel de echilibru partial. Atunci cand carenta referitoare la nivelul urmator a fost revelata, se dezvolta din ce in ce mai mult. Astfel are loc procesul dezvoltarii.

Prin urmare, noi trebuie sa vedem ce putem face pentru ca sa ajungem in echilibru daca starea curenta a umanitatii este ca un frunct stricat.

Ce forta lipseste pentru a fi in echilibru? Noi vedem ca este nevoie sa adaugam fortei egoismului forta daruirii. Daca noi echilibram aceste doua forte, vom trai in pace, sanatosi, intr-o familie armonioasa, si intr-o lume mai buna. Este singurul lucru care lipseste.

Putem ajunge la forta daruirii doar prin mediul corect care ii invata pe toti cum sa ajunga la ea. Ceea ce va ajuta atat in viata personala, cat si in cea sociala, si apoi va ajuta toata umanitatea si intreaga noastra civilizatie.
Din KabTV “O Noua Viata” Episodul 12, 1/10/12

Filed under: Criza, globalizare, Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - 2 Comentarii →

Intrebare: Dezoltarea ne poarta de la o lume a consumului catre o lume a daruirii. Mii de generatii care au trait in aceasta lume au fost conduse de puterea egoismului. Daca urmatorul pas al umanitatii trebuie sa aduca lumea catre lumea daruirii, atunci cum arata aceasta lume?

Raspuns: Este numita o lume a daruirii, insa in ea exista ambele forte.Forta daruirii exista in lumea consumului, insa este folosita doar pentru a primi. Lumea nu poate exista doar cu o singura forta in ea: trebuie sa existe intotdeauna doua forte.

Intrebarea importanta este care este forta determinanta: Cine se schimba? Daca forta primirii decide totul, atunci forta daruirii ii serveste acesteia.

Doresc sa dau putin si sa primesc mult. Doresc sa investesc intr-o afacere pentru a castiga mai mult. Dezvolt totul pentru mai mult profit si beneficiu.

Intreaga lume vegetala, si animata, si omul ca parte a naturii animate, se dezvolta prin dominatia fortei de a primi in detrimentul fortei de a darui. Acest lucru devine evident cand este vorba despre om, care ca un mare egoist, foloseste aceasta forta intr-un fel care raneste pe aproapele sau. In om, dominatia fortei de a primi asupra celei de a darui este clara, insa aceasta dominatie este mai primitiva la nivelurile mineral, vegetal si animat.

Atunci cand privim o persoana, noi putem vedea foarte clar, ca tot ceea ce face aceasta este pentru propria a placere, pentru beneficiu. Omul nu poate face nimic faca a avea un beneficiu. Natura ne-a facut astfel incat nu facem nici o miscare daca nu capatam placere, daca nu avem un beneficiu: realizarea trebuie sa fie mai mare decat investitia. Investitia mea este daruirea, si primirea trebuie sa fie mai mare decat daruirea. Ceea ce inseamna ca puterea regulilor primirii ationeaza aupra puterii daruirii.

In final, noi vom renunta la modul in care folosim forta primirii care actioneaza asupra fortei daruirii; noi vrem sa avem un profit de pe urma oricui fara sa avem sentimente de rusine. O persoana este gata sa ucida, sa vanda, si sa distruga pe oricine doar pentru a primi un gram de implinire si placere; in acelasi timp, persoana nu tine cont de nimeni.

In acest fel a crescut forta primirii in relatie cu forta daruirii. Diferenta dintre ele a devenit pur si simplu enorma. Atunci cand ajungem la aceaste disproportii enorme intre forta daruiri si cea a primirii si conexiunea dintre ele este perturbata complet, atunci experimentam o criza si incapacitatea de a continua sa existam.

Asta pentru ca forta daruirii nu se mai afla aproape de ce a primirii si nu o mai ajuta sa evolueze. Egoismul a crescut atat de mult incat mai ingaduie oamenilor sa dea ceva altora pentru ca acestia din urma sa aiba un beneficiu. Persoana vrea sa primeasca totul pentru sine.

Egoismul nu imi mai ingaduie nici macar sa tolerez pe cineva langa mine pentru a-mi face o familie. Nu imi ingaduie sa am copii datorita pretului pe care ar trebui sa il platesc: sa ofer, sa ii am in vedere pe ceilalti, si sa ne ajutam unii pe altii Omul nu mai este pregatit pentru asta. Atat de mult a depasit puterea primirii puterea daruirii!

Noi vedem aceste lucruri in lumea de astazi, in orice loc sau la orice nivel din viata unei persoane. Omul se gandeste intotdeauna la modalitati prin care sa castige cat mai mult fara sa plateasca nimic. Este mai bine sa fure.

De aceea oamenii au creat sisteme diferite pentru a fura legal. Ei distorsioneaza legile, formeaza legaturi corupte in guvern si societate, si fac asta doar pentru a primi cat mai mult posibil. In final, ajungem la starea in care o persoana nu este capabila sa mai tina cont de cineva, indiferent daca este vorba despre, familie, societate, guvern, copii sau intreaga umanitate.

De aceea apare o criza comuna in educatie si cultura. Am incetat total sa tinem cont de natura si vrem sa facem ce dorim cu aceasta, sa ne debarasam de gaze nocive pe care le deversam in ocean si sa contaminam orice si pe oricine. Stratul de ozon nu este treaba mea; lasa sa se ingrijoreze altii.

Ego-ul nostru nu ne mai ingaduie sa facem planuri dinainte pentru ca intotdeauna ne gandim la ce avem in momentul respectiv. Daca nu vedem un beneficiu imediat, nu ne pasa ce se intampla mai tarziu. Nu vrem sa auzim despre viitor. Nu vedem si nu auzim nimic.

Acum 50 de ani, economistii si bancherii au pregatit programe pentru dezvoltarea guvernelor pentru 5, 10, 20 sau chiar 25 sau 50 de ani inainte. Astazi lucrurile s-au schimbat. Nimeni nu stie ce se va intampla maine.

Lipsa dorintei de a tine cont de altii ne duce la pierderea punctului de referinta. Ceea ce distruge toate sistemele existente Distruge chiar si minimul echilibru care mai exista intre forta de a primi si cea de a darui, nu doar echilibrul ci si conexiunea este pierduta.

De aceea noi nu stim cum sa continuam sa traim. Solutia este de a crea un sistem in cadrul comunitatii care ne va impinge si ne va invata sa crestem forta daruirii fara de care viata nu poate exista.

Din Kab Tv “O Viata Noua” Episodul 12, 1/10/12

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→