În timp ce omul parcurge evoluţia, toată dezvoltarea lui se petrece prin dezvoltarea dorinţei de a primi plăcere, numită iubire de sine sau egoism. De aceea, dacă o persoană nu simte că va primi ceva, este incapabilă să facă nici măcar cea mai mică acţiune. Simte o lipsă de motivaţie sau energie, necesară pentru a face o mişcare interioară sau fizică.

Dar Natura este calitatea altruismului, dăruirii şi iubirii, opusă egoismului. Iar ea îl conduce pe om să obţină această calitate dezvoltându-l printr-o chiar mai mare suferinţă, ceea ce îl face ca gradual să înţeleagă şi să se vadă ca un derivat al propriului egoism şi să vadă egoismul întregii umanităţi. În alte cuvinte, Natura setează ca dezvoltarea pentru om obţinerea echivalenţei de formă cu Ea. Iar acest obiectiv este îndreptat în mod expres către om pentru că egoismul este absent în nivelul mineral, vegetal şi animal al naturii, care sunt guvernate şi există în mod instinctiv, supunându-se pur şi simplu naturii.

Deoarece suprimarea egoismului este un lucru contradictoriu naturii noastre şi întregii noastre fiinţe, avem nevoie un grup de oameni care să ne dea o forţă mai mare pentru a face asta. De aceea avem nevoie de un grup care uneşte oamenii care au o singură dorinţă: să obţină şi să asceadă deasupra egoismului şi repulsiei reciproce şi să se ridice la iubire reciprocă.

Rezultatul unirii către un scop comun este acela că în loc de a fi slab şi incapabil de a rezista egoismului nostru, fiecare dintre noi obţine o forţă imensă care ne ajută să ne ridicăm deasupra propriului egoism către unitate.

Această forţă imensă apare ca rezultat al punerii împreună a forţelor noastre mici, individuale sau, mai degrabă, nici măcar forţe ci doar dorinţe. Aceste mici forţe ale noastre se vor combina împreună şi se vor multiplica, permiţându-ne fiecăruia dintre noi să ne ridicăm deasupra egoismului propriu către unitate. În acest fel obţine o persoană o imensă dorinţă de a se ridica deasupra propriului egoism şi a obţine un singur scop.

Dar pentr ca asta să se întâmple, fiecare membru din grup trebuie să îşi suprime sau să îşi micşoreze propriul Eu în relaţie cu ceilalţi. Aceasta se poate face prin neobservarea defectelor prietenilor şi acordarea atenţiei numai calităţilor bune. Dacă un membru al grupului se consideră chiar şi numai un pic mai bun decât alţii, el nu mai este capabil să se unească cu adevărat cu ei.

În timpul angajării grupului în educaţia integrală, trebuie să fim serioşi şi să nu deviem de la scopul pentru care ne-am adunat acolo, obţinerea unei singure dorinţe de dăruire reciprocă şi iubire, a similarităţii pe care Natura ne-o cere.

Dar cu cei din afară tre buie să ne purtăm simplu, cu politeţe, având grijă să nu impunem ideea de unitate, dăruire reciprocă şi iubire asupra lor. Asta pentru că efortul cuiva de a se ridica deasupra egoismului nu poate fi făcut în întâlniri întâmplătoare ci numai într-un grup constant de prieteni sub îndrumarea unui instructor. În timpul muncii lor în grup şi în general în viaţă, membrii grupului trebuie să încerce să blocheze

Filed under: Criza, globalizare, Educatie integrala, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Talmudul Babilonian, Taanit 7: Pentru cel care se anajează în Tora de dragul acesteia, Tora devine o poţiune a vieţii pentru el, iar cel care se angajează în Tora nu de dragul acesteia, ea devine o poţiune a morţii pentru el.

Dacă există un asemenea pericol ascuns în Tora, poate este mai bine să nu ne anagajăm deloc în ea? De fapt, dacă studiezi corect te ridici la cer, iar dacă nu te scufunzi în pământ, în abis.

Problema este aceea că dacă nu studiezi corect, Lumina ascunsă în Tora te pune înt-o stare care este opusă adevărului iar tu nici măcăr nu realizezi asta. Tora nu îţi aduce moarte ci mai degrabă poţiunea morţii, atunci când nu simţi că eşti mort. Poţi să studiezi Tora zi şi noapte, să memorezi pagină după pagină prin inimă şi, în acelaşi timp, să fii mort, adică să nu înţelegi că este total opus scopului pentru care a fost dată Tora.

Tora ne-a fost dată pentru ca noi să ajungem la iubirea pentru alţii. Ea spune: Am creat înclinaţia rea şi am creat Tora ca mirodenie pentru că Lumina din ea reformează. Ce înseamnă că ea reformează? Este marea lege a Torei – iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi sau, în alte cuvinte, scopul general a tot ceea ce facem, conform Torei.

În fiecare acţiune pe care o facem, în fiecare detaliu, trebuie să avansăm către iubirea faţă de alţii. Numai prin iubirea faţă de alţii vom obţine scopul final, iubirea pentru Creator şi adeziunea cu El, conform echivalenţei formei între o persoană şi Creator.

De aceea, înainte de studiu, trebuie să ne pregătim şi să păstrăm toate condiţiile necesare astfel încât studiul Torei să ne aducă scopul dorit: adeziunea, asta este, corectarea intenţiilor noastre de la egoiste la altruiste. Această muncă este clarificată numai în grup, unde ne putem verifica în mod practic.

De fiecare dată descoperim ura între noi şi vom avea o şansă de a ne ridica deasupra ei către iubire. Pentru a face asta, trebuie să ne organizăm noi înşine în mod corect: Vrem să ne conectăm pentru a obţine adeziune şi pentru a-L descoperi pe Creator în ea, aducându-I astfel mulţumire. Îl putem descoperi pe Creator numai în vasul nostru colectiv al dăruirii. În acest fel trebuie să ne pregătim pentru lecţie, astfel încât să abordăm studiul în mod corect.

Întrebare: Dacă poţiunea morţii nu mă lasă să simt că sunt mort, atunci poţiunea vieţii îmi permite acest lucru, să simt moartea?

Răspuns: Simt că trăiesc din poţiune. Nu mai este o existenţă obişnuită. În intenţia de dăruire, deasupra naturii mele, obţin viaţa. Poţiunea are efectul de a mă face să mint dorinţa mea egoistă şi nu pe mine însumi. Pe de altă parte, poţiunea morţii mă trage în minciună, pe care nu o observ şi mă văd eu însumi un „om drept”, cu toate că nici măcar nu am intrat în nivelul de „păcătos”.

Întrebare: Cum poate înţelepciunea Cabala să salveze o persoană de poţiunea morţii?

Răspuns: O poate face prin Lumina care Reformează. Dacă îţi aranjezi toate condiţiile corect, dacă intri într-un grup şi diseminezi, ceea ce în zilele acestea este o parte inseparabilă, şi dacă participi în tot ceea ce grupul experimentează pentru a descoperi conexiunea, atunci te pregăteşti corect pentru studiu şi intenţia ta în timpul acestuia nu este să citeşti încă un paragraf ci să primeşti Lumina care Reformează. Nu a scris degeaba Baal HaSulam în „Introducere în Studiul celor Zece Sefirot”, articolul 18: „… în timp ce practicau Tora, nu şi-au setat minţile şi inimile pentru a atrage Lumina din Tora…”

Totul este rezolvat de pregătire. Studiul corect este studiul pe care ţi l-ai pregătit în mod corect. Atunci citeşti textul în mod corect, cu intenţia corectă, în grupul corect, cu toate condiţiile necesare. Şi ce obţii de la studiu? Obţii şansa de a munci şi de a te ridica: senzaţia urii şi respingerii prietenilor…

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 3/13/2012, “Introducere la TES”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: În procesul oricărei activităţi există un criteriu al eficienţei muncii. Este foarte important ca oamenii să înţeleagă dacă îşi fac treaba bine sau nu, pentru a creşte calitatea acesteia, pentru a pune mai mult efort, etc. Care poate fi criteriul eficienţei în grupurile integrale, astfel încât o persoană să aspire să îşi îndeplinească activităţile mai bine?

Răspuns: Avem pentru asta un sistem de auto-evaluare foarte serios. Pentru că tu eşti în mod constant într-o mică societate, poţi întodeauna să te controlezi înăuntrul ei: Cât de conectat eşti la ea, cât de apropiat interacţionezi cu ea, cât de mult te influenţează, dacă te plasezi sub influenţa ei, cât de mult o influenţezi tu, cât de mult poţi să te laşi în jos în faţa ei şi cât de mult te simţi ca fiind vocea deciziei luată pentru a influenţa societatea.

Înseamnă că toate aceste criterii sunt mediul şi eu: Eu sunt deasupra lui pentru a-l influenţa în mod poziti; sunt sub el pentru a primi influenţa pozitivă. Şi la fel este în ceea ce priveşte mediul relativ la mine: mă influenţează de sus şi vrea să primească de jos de la mine partea mea de participare la el.

Sunt metode foarte simple, directe, ale evalulării stării cuiva. O persoană poate ştii în fiecare secundă unde se află.

Din Discuţie asupra educaţiei integrale nr. 11, din 16.12.2011

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: La şcoală, învăţătorul întreabă de obicei iar studentul răspunde. Tu ai o abordare complet diferită. Pui întrebări foarte rar iar ca regulă aştepţi să fii întrebat. De ce?

Răspuns: Pentru că eu vreau ca eplicaţiile mele să trezească în student lipsuri, spaţiile goale, adică întrebări pentru a cunoaşte, a învăţa. O explicaţie făcută în mod corectă nu „îl face să tacă”, nu îi dă satisfacţie, împlinire. Relevă un pic din ceea ce explic, iar apoi studentul începe deodată: „Dar de ce este aşa? Dacă nu este aşa ci este total diferit?”

Este ca şi cum pun în explicaţiile mele şi întrebările mele, oportunitatea de a întreba şi perplexitatea adusă de ele, şi  o fac în avans. Vreau ca ei să găsească defecte în explicaţiile mele. Asta îi va ajuta să înţeleagă explicaţiile mai bine şi să le absoarbă. Este foarte important.

De aceea, dacă explic şi totul este clar tuturor şi nu există nicio întrebare, consider că nu am explicat de fapt nimic. Mă simt foarte rău atunci. Când sunt multe întrebări – „asta nu este aşa, nu de acolo, nu aşa” – atunci acesta este un material care va fi cu siguranţa absorbit.

Comentariu: O întrebare totuşi, nu este întodeauna o întrebare…

Răspuns: De cealaltă parte, fă tot ceea ce crezi că este necesar astfel încât audienţa să înveţe din asta. Mulţi oameni întreabă dar nu ştiu să îşi formuleze întrebările exact. Înţelegem că atunci învăţătorul trebuie să îl ajute pe student, să îl simtă.

Cred că dacă transmit informaţia în 15-20 minute şi apoi întrebările durează de două ori mai mult, atunci acea lecţie este absorbită cu adevărat. Este foarte important. Este ca şi cum aruncaţi momeala apoi ei o înghit şi se reped la ea. Cu ajutorul acestei momeli ei se vor apropia cu siguranţă de voi, se vor ţine de voi. Asta pentru că întrebarea sau răspunsul sau explicaţia, încep cu faptul că voi aveţi ceva iar ei nu au. Încercaţi să le transpuneţi lor ceea ce aţi decis la un anumit moment.

Transferul trebuie să se faca astfel: voi oferiţi informaţia iar ei, ca răspuns, pun orice fel de întrebare din întregul material pe care l-au auzit (numai auzit!), pentru a-l experimenta, stăpânii şi absorbii.

Întrebare: Care este caracteristica unui răspuns cu care să facă să înceteze interesul unei persoane?

Răspuns: Eu nu fac niciodată asta. Încerc să dau un răspuns în care ating în mod intenţionat un alt aspect. Studentul are imediat o reacţie: „Chiar? Şi cum se întâmplă asta?” Asta înseamnă că răspunsul la întrebare îl conduce către alte întrebări.

Vreau ca întregul material, pe care îl transmit pe durata primelor 15 minute, să fie mai târziu penetrat din toate părţile de întrebări. Atunci acesta va rămâne în ei. Prin răspunsurile mele îi ajut cu să pună o nouă întrebare. Răspunsul corect poartă următoarea întrebare în el, iar întrebarea corectă este deja o jumătate de răspuns.

Din “Discuţie asupra Educaţiei Integrale” 11, 12/16/11

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Opinie (de la AgoraVox) Criza pe care o experimenteaza lumea astazi, nu este financiara, ci o criză a sistemului; aceasta subminează întregul sistem al capitalismului ca ideologie, care îmbrăţişează ideea că suma intereselor individuale corespunde intereselor colective .

„Acest sistem nu mai funcţionează. De aceea, toţi economiştii din lume nu pot face nimic in legatura cu acest lucru. Şi de aceea este absolut în zadar să se aştepte întoarcerea la o creştere economică, locuri de muncă şi profitabilitate.

„Ce poate urma capitalismului? Avem nevoie sa construim o nouă ideologie şi sa rezolvam alte probleme, referitoare la viaţa socială a fiinţelor umane: Sunt banii atât de necesari, ce este democraţia, care sunt nevoile reale ale oamenilor, şi aşa mai departe?

„Naţiunile nu au nevoie de economişti cu calculele lor goale, ci de o ideologie nouă, care va fi capabila sa creeze toate condiţiile pentru o viaţă demnă, indiferent de locul naşterii sau de statutul social. O viaţă lipsita de sărăcie este ceea ce toţi oamenii au nevoie. Iar capitalismul este pur şi simplu incapabil sa le ofere asta.”

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

În Ştiri (din Noutatile de la Universitatea din Toronto) „O creatură bizară, care a trăit în ocean cu mai mult de 500 de milioane de ani în urmă, a apărut din faimosul Cambrian Mijlociu Burgess Shale în Canadian Rockies.

„Numit oficial Siphusauctum gregarium, fosilele dezvăluie o creatură în formă de lalea, care are aproximativ lungimea unui cuţit de cina (aproximativ 20 de centimetri) şi un sistem unic de filtrare a hranei.

„Siphusauctum are o tulpina lunga, cu un caliciu – o structura in forma de cupa de lalea – în partea de sus, care cuprinde un sistem neobişnuit de filtrare a hranei şi un intestin. Animalul se presupune ca s-a alimentat prin filtrarea particulelor din apa pompată în mod activ în caliciul său, prin găuri mici. Stemul se încheie cu un disc mic, care ancoreaza animalul la fundul marii. Siphusauctum a trăit în grupuri mari, dupa cum este indicat de dalele care conţin peste 65 de exemplare individuale.

” Cel mai interesant este faptul că acest sistem de alimentare pare să fie unic printre animale. Descoperirile recente au adunat mai multe animale bizare Burgess Shale ca membrii primitivi ai multor grupurilor de animale care se găsesc în prezent, dar Siphusauctum sfidează această tendinţă. Noi nu ştim unde se încadrează, în raport cu alte organisme „, a spus autorul principal O’Brien [Lorna O’Brien, o candidata la doctorat in cadrul Departamentului de Ecologie si Biologie Evolutionara de la Universitatea din Toronto].

„” Descrierea noastră se bazează pe mai mult de 1100 de exemplare de fosile dintr-o nouă localitate Burgess Shale, care a fost poreclita Paturile Lalelelor „, a adăugat ea.

„Situate in Yoho National Park, British Columbia, Paturile Lalelelor au fost descoperite în 1983 de către Muzeul Regal Ontario.”

Comentariul meu: In lucrarea sa cabalistica fundamentală „Copacul vietii”, Ari descrie stari ale naturii: minerala- coralii (o formă intermediară între mineral şi vegetativ), vegetativa-Kelev Sadeh, un aşa-numit „câine de câmp „(o formă intermediară între planta şi animal) şi animala -o maimuţă (o formă intermediară între animal şi om).

Filed under: Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei - Niciun comentariu→