Daily Archives: 28 martie 2012

Un nou nivel de unitate

Nu ar trebui să ne gândim doar cum să ne strângem împreună pentru a simţii forţa superioară între noi, planul ei, scopul ei, care ne-a dezvoltat de-a lungul istoriei…

Scânteia care a apărut în lumea noastră de la Big Bang, a dezvoltat toată materia transferându-i toată energia, toată informaţia, iar apoi a obligat această materie să vină împreună. La început materia s-a adunat din energie şi s-au format particulele. Apoi au început să se conecteze şi s-au format atomii, moleculele şi diferite cristale.

La nivel mineral, există o aspiraţie simplă de a se agăţa una de alta şi astfel să simtă o stare de conexiune. Prin această conexiune, se atinge puterea noului nivel: elementele particulare ale naturii, toate părţile ei majore.

Apoi apare un nou nivel, nivelul vegetal (Ruach), când particulele încep să se mişte, să consume şi să emită, să treacă de la una la alta. Încă odată, totul se dezvoltă numai prin conexiune reciprocă. Următorul nivel, cel animal, apare atunci când animalele se înmulţesc şi încep deja să se organizeze în familii.

Apoi vine omul care nu se conectează doar cu alţii. El crează societăţi foarte complexe, grupuri diferite, triburi şi familii. El construieşte şi dezvoltă. Dar încă odată, totul se bazează pe unificare. Aceste unificări sunt egoiste şi sunt esenţiale pentru următorul nivel al dezvoltării.

Astfel, natura ne constrânge să avansăm în direcţia unei unităţii şi mai mari. Pe asta se bazează totul.

Acum, suntem la următorul nivel al unificării. Ne mişcăm în aceaşi direcţie, dar unificare trebuie să se întâmple cu participarea noastră conştientă: Trebuie să participăm la ea şi să o îndeplinim noi înşine.

Natura ne împinge înainte către dezvoltare, forţat, ca în etapele precedente. Dar noi nu ne putem mişca automat la nivelul următor. Trebuie să îl vrem noi înşine, pentru că numai crescându-ne conştienţa putem să să ne creăm un organ de simţ pentru a identifica şi primi Lumina superioară, forţa superioară.

Trebuie să ne includem unul în altul în mod personal şi nu egoist, iar această conexiune nu trebuie să se bazeze pe o unitate normală, ca în etapele anterioare. Unificarea curentă este construită în ciuda tendinţelor noastre naturale, pentru că cum trebuie să ajungem la forţa superioară şi nu doar să ne unim împreună.

Deci, în unificarea curentă trebuie să ne gândim şi să includem pe toţi prietenii din toată lumea. Ei sunt aici, împreună cu noi. Trebuie să le simţim toate dorinţele, gândurile, sentimentele, planurile şi speranţele aici, în această sale, între noi, ceea ce este chiar mai bine.

În acelaşi timp trebuie să ne gândim la umanitate: Ce putem face ca şi ei să simtă care este următorul nivel de dezvoltare şi la ce nivel de recunoaştere şi simţire trebuie ca noi, fiinţele umane, să ne ridicăm prin transformarea într-o imagine unificată a omului, sau „Adam”, care înseamnă „similar cu Creatorul.”

Cel mai important lucru este să nu uităm faptul că scopul unităţii noastre este de a ne conecta cu forţa superioară din natură, care umple totul din jurul nostru, determină totul, este baza a tot şi a creat toată lumea dintr-o scânteie de energie. Prin scânteia care s-a dezvoltat până la această fază, vom fi în stare să transcedem la următoarea dimensiune către care evoluţia noastră ne conduce astăzi.

Deci, noi, toţi cei care înţeleg, care vor să înţeleagă şi să perceapă această metodă, ne-am adunat aici din toate colţurile lumii. Sperăm cu toţi că vom avea succes. Totul depinde de intenţiile noastre, de dorinţa noastră internă pentru unitate colectivă reciprocă.

Din Congresul de la Vilnius 3/23/12, Lecţia 1

Noi suntem primii!

Trebuie să fim recunoscători sorţii, pentru că am fost aleşi să ştim exact ce înseamnă înţelepciunea Cabala şi să prezentăm asta întregii lumi. Suntem pionieri în asta! Suntem primii din toate generaţiile din întreagă evoluţie. Pentru miliarde de ani, creaţia a trecut printr-un lanţ lung de transformări. În final, astăzi, noi suntem primii care stăpânim această metodă şi o lăsăm gata de a fi folosită, să fie aplicată de cei care urmează.

O realizăm pe noi înşine. O dezvoltăm în conexiunea dintre noi, bazată pe ce se întâmplă între noi în grupuri, în conexiune. Pe această bază, scriem articole noi şi studiem materiale legate de tipurile de conexiune dintre noi. Prin această muncă practică, oferim această metodă, într-o manieră realistă, întregii umanităţii.

Deci, suntem cercetători, suntem pionieri în folosirea ei practică. Trebuie să fim recunoscători sorţii pe de o parte, iar pe de alta trebuie să fim responsabili pentru că ni s-a dat această şansă. Conform ritmului în care se dezvoltă umanitatea, vedem măsură în care aceasta simte nevoia pentru o nouă metodă de a trăi.

Miliarde de oameni din întreaga lume întreabă: „Ce ar trebui să facem?” Trebuie să le prezentăm toate acestea.

Deci, în conexiunea internă dintre noi, nu trebuie să uităm că facem asta nu numai pentru noi, pentru că astfel am fi ca egoiştii. Facem asta nu numai pentru a revela forţa superioară, planul ei, pentru a o simţii, a câştiga înţelegere prin sentiment, a o studia în realitate, ci şi pentru a o aduce către restul umanităţii.

Mişcarea noastră internă trebuie să fie acompaniată de expansiune externă. Aceste două acţiuni trebuie să fie echilibrate la fel ca organele din corp care operează aşa cum trebuie să o facă: primesc şi dăruiesc. Este foarte important să îmi amintesc de restul lumii şi de forţa superioară care ne-a creat ca că urcăm la ea. Dacă includem toate aceste componente înăuntrul nostru, ne dezvoltăm corect şi forte repede.

Am trecut deja prin foarte multe: multe congrese, întâlniri şi evenimente de unitate. Totuşi, astăzi, suntem în situaţia în care trebuie pur şi simplu să cerem de la noi înşine şi de la forţa superioară revlearea acesteia, astfel încât să lucrăm cu adevărat cu ea între noi, astfel încât noi toţi şi forţa superioară care este simţită între noi se va revela ca un întreg.

Trebuie să pretindem foarte clar ca rugăciunea noastră, cererea noastră, este împlinită. Fiecare dintre noi nu ar trebui doar să aştepte, ci cu fiecare acţiune pe care o facem, să avansăm cu cererea corectă de a îl simţi pe Creator prin unitate.

Din  Congresul de la Vilnius 3/23/12, Lecţia 1

Filozofie goală sau ştiinţă practică?

De-a lungul multor ani în care am explicat metoda cooperării integrale, am dat ca exemplu corpul nostru fizic care construit din diferite organe. Toate organele par să opereze solitar: inima, plămânii, rinichi sau ficatul. Fiecare operează în propriul ritm şi în fiecare există un program intern, un soft, dar totul este bazat pe cooperare.

Cu toate că ele operează în planuri diferite, în ritmuri diferit, cu sarcini interne total diferite, ele trebuie să aibă o sarcină colectivă: să ţină întregul corp într-o stare de echilibru, stare care depinde numai de cooperarea corectă a fiecărei părţi corectate. O parte corectată este partea care cooperează cu altele iar munca sa internă este aţintită numai la înţelegerea cu celelalte parţi ale corpului.

Noi, de asemenea, trebuie să ne simţim ca mici organe într-un singur corp uriaş. Creaţia vasului nostru colectiv de percepţie, a unui nou organ de simţ, depinde de faptul că nimeni nu operează ca un corp separat ci în înţelegere cu toate celelalte parţi ale sistemului.

Deci totul ar trebui direcţionat nu către dezvoltarea noastră individuală internă, care de fapt nu există, ci numai către conexiune!

Există încă mulţi oameni care vin la noi să studieze din cărţi, dar numai pentru a cunoaşte, a vedea ceea ce este scris acolo. Dar ei nu sunt incluşi în munca generală a conexiuni şi a unităţii, deci ei nu înţeleg unde se îndreaptă toate acestea. „Da, bine, este o ştiinţă, o teorie, care vorbeşte de schimbarea locurilor şi mişcarea într-un spaţiu oarecare imaginar, în sus şi în jos, de diferite conexiuni între anumite tipuri de obiecte nefamiliare. Unde sunt toate acestea? Sunt mai degrabă abstracte pentru că în lumea noastră nu există deloc. Deci, de ce ar trebui să fac asta?”

Aceşti oameni nu înţeleg că trebuie să se conecteze între ei şi numai în această conexiune vor începe să vadă prin aceste legături: „Unde sunt aceste părţi? Unde este nivelul Bina, dăruirea, primirea de la ele şi dăruirea asupra lor?” Până când nu vor încerca să implementeze toate acestea în conexiunea dintre ele, înţelepciunea Cabala va fi o filozofie goală pentru ei, care nu spune nimic.

Deci, principalul lucru este, nu să studiem ce este în cărţi, ci să ne dorim să simţim ceea ce studiem, să implementăm în viaţă, în conexiunea dintre noi. Altfel, aşa cum ne spun învăţătorii noştri, omul „se usucă”. El nu vede rezultatul a ceea ce citeşte. Desigur, sunt multe lucruri interesante acolo, multe informaţii, dar este doar un studiu abstract şi nimic altceva.

Asta în timp ce metoda însăşi este foarte practică, iar noi trebuie să o implementăm între noi.

Din Lecţia nr. 1 de la Vilnius Convention 3/23/12,