Baal HaSulam: „Arvut, (Garantia Reciproca)”: Si de indata ce intreaga natiune a consimtit in unanimitate si a spus, „Vom face si vom auzi,” fiecare membru al Israel a devenit responsabil de faptul ca nimic nu va lipsi unui membru al natiunii. Doar atunci au devenit demni de a primi Tora.

Ni se cere sa corectam vasul general, dorintele care acum par a fi detasate, straine si chiar opuse una alteia. Inainte, Lumina i-a dus catre corectie si unitate insa, acum, datorita spargerii, ii separa, ii duce catre opozitie, cearta, violenta, etc. Noi avem nevoie ca Lumina sa vina sa corecteze si sa conecteze aceste dorinte.

Noi nu stim cum sa le corectam, cum sa punem la un loc partile sparte ale vasului, pentru ca nu stim dinainte cum ar trebui sa arate vasul si nu putem face decat presupuneri. Noi cerem, intrebam, si Il evocam pentru ca El sa faca corectia.

Un om nu se poate corecta pe sine. Noi ne ridicam permanent la un nivel mai inalt, insa poate fi copilul mai destept decat mama sa? Prin urmare fiecare ascensiune este insotita de o cerere, iar superiorul face in schimb actiunile necesare si ne ajuta sa ajungem la urmatoarea stare.

Exista o cerere din partea noastra si o munca din partea superiorului. De aceea este numita „munca Domnului.” El este cel care munceste iar munca mea este sa cer.

Daca suntem in permanenta atenti la aceasta diviziune, economisim multa energie si nu suntem confuzi. Trebuie sa fim siguri ca facem si sa nu uitam asta. De obicei vrem sa actionam noi insine, in timp ce de fapt actiunea noastra este de a ne pregati pentru munca Sa, de a face actiuni si apoi a constata ca suntem neputiinciosi. Baal HaSulam spune: „Nu exista un moment mai fericit in munca persoanei decat acela in care persoana constata, disperata, care sunt de fapt propriile puteri.” O persoana ar trebui sa inteleaga faptul ca Creatorul, Forta superioara, il poate corecta, iar asa se intampla mereu.

Misiunea noastra este dificila, dar nu intamplator: sa devenim ca „un om cu o singura inima”, sa ne unim; cum se poate face acest lucru? Acestea sunt iluzii care ne pot duce doar la criza si dezamagire, la un colaps chiar mai mare decat acela pe care l-am vazut de exemplu in URSS. Chiar asa este, daca ne folosim de mijloacele gresite, de programul gresit. Insa metoda Cabalei ne furnizeaza un plan natural care este condus de natura insasi: Viata voastra nu trebuie sa fie rea, trebuie doar sa descoperiti, sa identificati ca sunteti intr-o stare rea. Este suficient pentru a cere o schimbare si veti primi starea urmatoare.

Deci munca noastra este simpla. Daca noi ne adunam si muncim in conformitate cu legea garantiei reciproce, misiunea devine mai usoara. Noi descoperim raul si in acelasi timp noi descoperim binele, adica sursa si mijloacele pentru a face schimbarea. Tensiunea dintre acesti doi poli ne ajuta sa avansam spre corectie; noi ne predam Luminii care Reformeaza si care face aceasta munca.

Viata reala, ascensiunea reala, va fi revelata prin permanenta apropiere de oameni, in cercuri comune, in discutii, impresii, entuziasm si in ajutorul reciproc. Astfel noi vom descoperi eficacitatea maretiei starii daruirii reciproce, si vom activa Forta superioara care face aceasta munca. Se spune: „Acela care este in pace cu Cerurul, este in pace cu noi.” Aceasta este ordinea actiunilor.

Din partea a 4 a Lectiei Zilnice de Cabala 30/05/2012, “Arvut (Garantia Reciproca)”

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Prefata la Cartea Zohar”, Paragraful 33 : Deci iata care este problema: Toate aceste imagini şi schimbari incep si se sfarsesc cu impresia sufletelor. Insa, prin voia Domnului, ele apar pe masura ce se afla in el insusi. El face asta pentru a spori si extinde posibilitatea sufletelor in cea mai mare masura, in  conformitate cu Gandul Creatorului, pentru a incanta creaturile Sale.”

Distanta dintre mine si imaginea dorita, pe care mi-o imaginez, ar trebui sa fie umpluta de  cunoastere. Noi trebuie sa facem eforturi pentru a intelege si clarifica si in acest mod sa ne extindem vasele.

In cele din urma, noi dobandim realitatea care este de 620 de ori mai mare decat realitatea initiala, iar aceasta adaugare vine din capatul Partzuf-ului. Dorinta care a fost creata de Creator ramane aceeasi, insa primeste un plus de intelegere si recunoastere, iar prin asta creste in cantitate. Astfel eu dobandesc nu ceea ce am primit de la Creator, ci pe Creatorul Insusi.

Intrebare: Daca umplu aceasta lipsa prin cunoastere, care este rolul sentimentului?

Raspuns: Creatorul doreste de la noi un singur lucru, ca noi sa construim o minte deasupra simturilor astfel incat sa intelegem, sa dobandim si sa il revelam pe El. Prin asta vasele simturilor noastre se extind si ele, pentru ca mintea actioneaza asupra acestora; daca stiu de la care primesc placere, atunci este de 620 de ori mai mare.

Inainte mi s-a oferit o bomboana, pe care nu am vrut sa o gust. Deodata am descoperit ca bomboana mi-a fost oferita de catre o persoana pe care o respect si astfel aceasta capata imediat un alt gust.

Totul depinde de evaluarea noastra. Sa presupunem ca sunteti serviti cu un vin vechi din depozite speciale si ca vi se spune istoria acestuia, caz in care desigur veti  gusta si va veti bucura de fiecare picatura. Insa daca brusc se dovedeste ca totul a fost o greseala si ca vinul a fost scos dintr-un loc obisnuit si era destinat unui supermarket?

Gusturile si preferintele noastre depind de valorile noastre, totul depinde de propria evaluare. Daca apreciez ceva, ii simt gustul. Apoi, in functie de acest gust, evaluez si alte lucruri. Insa, fara evaluarea initiala, sunt ca un computer fara software, doar o bucata de metal. Exista desigur anumite gusturi predeterminate genetic, insa umplerea dorintelor mele este cea care determina setul de valori.

Prin urmare, plusul de 620 de ori imi ofera o evaluare mentala, recunoasterea a ceea ce imi face placere.

Intrebare: Cum as putea sa evaluez corect daca vad o imagine opusa celei de pe lista corecta de prioritati?

Raspuns: Imginea v-a fost data tocmai pentru a o corecta. Eu trebuie sa vad importanta aceluia care imi trimite aceasta forma corupta si care imi ingaduie sa ma corectez. Fara acest puzzle nu as pune partile separate la un loc si nu as dobandi prin acest proces mintea unui artist.

Eu asez aceste piese impreuna si, ca urmare, prin completarea imaginii initiale, descopar mesajul :”Te iubesc”. Si mai mult, acum stiu cine imi spune asta si ce vrea El sa spuna.

Din partea a 3 a Lectiei Zilnice de Cabala 29/05/2012, Baal HaSulam “600,000 Sufelte”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce procent din populatia unui oras trebuie sa fie implicata in procesul integral pentru a sustine procesul? Ar trebui sa fie o masa critica? Este imposibil sa implicam 100 din populatie, nu-i asa?

Raspuns: Nu este necesar sa implicati 100% din populatie in procesul integral. Este suficient un procent de 40% din societate care sa imbratiseze aceasta idee pentru ca ea sa devina importanta pentru intreaga masa de oameni.

Deoarece metoda inetgrala este benefica, ea va incepe sa patrunda in mase prin toate straturile societatii precum copiii sau oamenii varstnici. In afara de asta, vor exista puternice structuri de suport public. Eu sper ca inca din primele saptamani, societatea construita astfel isi va arata efectele asupra serviciilor orasenesti si a altor servicii de suport din oras. Insasi viata va promova acest sistem.

Din Kab TV “Orasul Experimental: Educatie” 03/03/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Există vreo zonă în creierul nostru unde putem simţi plăcerea de a fi una cu grupul şi de a-L revela pe Creator în el, tot atât de mult cât ne bucurăm de mâncare, sex şi familie?

Răspuns: Creierului, la fel ca şi dorinţei, nu-i pasă de unde obţinem plăcerea, însă Creatorul joacă cu noi un joc „incorect”. Ne pune o condiţie: dacă în această lume, în această viaţă, doreşti să obţii placerea din dulciuri,poţi să o faci, de acum.

La fel cum ne tratăm noi copiii. Ei trebuie să crească ca să devină adulţi. De aceea, zi după zi, în primii 18 ani, le dăm tot ceea ce putem. Un copil sparge jucării, distruge, face lucruri rele, iar noi continuăm să-l tratăm cu blândeţe. Ce alte opţiuni am avea? Tot ceea ce putem face este să continuăm să-i dăm ce are nevoie.

La fel, natura dă de asemenea copiilor ei: dorinţe, putere şi dorinţa de a creşte. Ei aleargă, se joacă, sunt în continuă mişcare. Totul este făcut în aşa fel ca să-i dea omului şansa să crească. Ai crescut? Acum e rândul tău să munceşti şi să faci armata. E atât de diferit de viaţa ta anterioară! Copilăria s-a sfârşit, eşti mare acum.

În lumea spirituală, Creatorul ne pune nouă aceleaşi condiţii. Ţi s-a dat oportunitatea să începi să creşti în spiritualitate dintr-o stare mică (Katnut) şi primeşti tot ce ai nevoie la fel ca şi copiii din lumea noastră. Însă, când ai crescut, eşti pus în condiţii din ce în ce mai dificile. Trebuie să dai mai mult, să plăteşti, să iubeşti să dai ceva în schimb.

Lumina este în repaos absolut. Dorinţa vrea să se bucure de Lumină. Dar pentru asta este o condiţie, aşa cum este pentru adulţii din această lume: dacă îţi doreşti să continui să te bucuri, trebuie să plăteşti, completează-ţi dorinţa, vasul care primeşte Lumina. Plăcerea rămâne aceeaşi, dar din cauza regulii de mai înainte, nu te poţi bucura de ea. Deci, nu avem nicio şansă, trebuie să ajungem la dăruire.

Noi spunem: „Dar vreau să simt plăcerea direct, pune-mă în Malhut de Infinit! Dă-mi plăcerea chiar acum. Umple-mă!” Dar, ni se spune, nu! „Malhut de Infinit? Sigur! Dar tot ce vei găsi acolo va fi un gol oribil” Cum aşa? Din cauza aceleiaşi condiţii, Prima Restricţie. Dacă nu eşti asemenea Luminii în proprietăţile tale, nu vei simţi nimic decât întuneric.

Deci, toate plăcerile se extind de la Lumină. Chiar dacă unul se bucură omorând, asta, de asemenea, vine de la Lumină. Nu există nicio altă sursă de plăcere. Dar, este o condiţie: dacă tu vrei să cunoşti într-adevăr plăcerea veşnică, trebuie să o primeşti în dorinţa de dăruire. Nu ai nicio altă alegere – aceasta este regula.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 5/13/2011 Explicaţia articolului „Prefaţă la Înţelepciunea Cabalei”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare : Spuneati ca centrul grupului este Malchut din lumea Atzilut. Exista acum, cand noi studiem aceste chestiuni doar teoretic?

Raspuns: Acestea exista numai cand ajungem la ele. Pana atunci, ele exista doar in plan potential.

Spre exemplu, aveti un copil nou nascut, iar urmasii lui potentiali, toate generatiile, ar exista doar prin el. Ele nu exista inca, nici macar in picatura lui de samanta, dar sunt prevazute de un program de ordin superior. Aceasta este „existenta potentiala”: exista un program deasupra noastra, o regula a cauzei si a efectului, iar noi nu putem schimba nimic in aceasta privinta. Treptat, acest potential poate fi realizat.

Tot ce s-a intamplat cu fiecare dintre noi pana acum a fost transformat din potential in realitate. Deci, binele si raul sunt conditionate in aceeasi masura de acest program superior; nici nu ar putea fi altfel. In privinta trecutului, suntem toti fatalisti.

Cand vine vorba de viitor, noi il putem schimba. Nu ar trebui sa credem orbeste in destin. Este adevarat ca „Reshimot” (genele informationale) au cu siguranta ceva de spus iar Luminile li se vor opune, dar eu le pot defini relatia prin actiunile mele. Daca dorintele mele sunt echivalente cu Luminile, in aceeasi masura imi voi schimba senzatiile pe aceasta cale, catre cele opuse, apoi merg linistit mai departe, intr-un ritm bun. Prin asta se intelege „schimbarea destinului”.

Totul este determinat de ritmul avansarii. Daca incetinim indeplinirea „Reshimot”, putem experimenta senzatii neplacute, in comparatie cu optiunea de a le accelera. Pana si cel mai vesel cantec suna ca un mars funebru daca il cantam lent si viceversa. Prin accelerarea ritmului, este ca si cum ai transforma senzatiile negative in senzatii pozitive.

Criza mondiala din ziua de azi este cauzata de acelasi motiv. Ca si cum oamenii sunt socati de ceea ce se intampla dar incapabili de a lua deciziile potrivite. Asta pentru ca rata dezvoltarii a crescut, iar omul inca nu s-a adaptat inca la ea.

Nu sunt „rotund”, nu sunt complet. Nu pot lua in considerare mai multi parametri simultan. Peste tot se intampla ceva, totul este interconectat, dar eu inca incerc sa merg mai departe conditionat de propriul egoism. Nu ne putem alinia cu lumea moderna pentru ca ritmurile noastre nu se potrivesc.

Deci, finalul corectiei este predeterminat; oricum, depinde de mine cum imi realizez evolutia: fie pe calea suferintei, fie pe calea avansarii sensibile si constiente. Ritmul determina totul.

De aceea se spune ca Israel accelereaza timpul. Realizarea acelorasi „Reshimot” poate fi acompaniata de senzatii pozitive sau de calamitati, razboaie, epidemii sau alte nenorociri care ne vor impinge spre pasul urmator. Totul depinde de pregatire, pentru lectii, cat si pentru viata.

Asa cum este scris, „Am trezit rasaritul, dar rasaritul nu m-a trezit pe mine”. Trebuie sa ne dorim realizarea noilor „Reshimot”, din moment ce fiecare dintre ele reprezinta o ocazie de a ne ridica spre mai multa daruire.

Din partea a 4-a a lectiei zilinice de Kabbalah, 21.05.2012, „Introducere in TES” (Talmud Eser Sefirot / Studiul celor zece Sefirot).

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Din articolul „Privitor la iubirea de prieteni”, de Rabash: Si astfel se dovedeste ca daca  avem iubire fata de prieteni si atributul iubirii, regula spune ca ne dorim sa vedem virtutea prietenului si nu defectele sale.

Astfel, daca vad orice defect al prietenului, e un semn ca defectul nu il caracterizeaza pe prieten, ci pe mine. Asta inseamna ca am afectat iubirea de prieteni, de aceea vad doar defectele.

Deci nu e nevoie sa vad cum prietenul se corecteaza, ci eu insumi am nevoie de corectie (tikkun).  Dupa ce ma corectez, voi vedea virtutea prietenului si nu defectele.

Se spune: „Dumnezeu a facut oamenii drepti, dar ei au luat mai multe cai” (Eclesiatul, 7;29). Daca noi percepem lumea in functie de calitatile, gandurile si dorintele noastre, nu vom fi capabili sa scapam de nesfarsitele noastre pretentii si nu vom reusi sa ajungem la o intelegere, la un numitor comun. Intotdeuna exista in mintea noastra porniri egoiste care nu ne dau odihna si ne fac sa ne agitam inutil.

Calea catre adevar porneste din punctul in care noi simtim ca suntem in lumea „Ein Sof (Infinit), insemnand ca „nu exista nimeni in afara de El”. Daca vad altceva, inseamna ca atributele mele nu sunt adaptate la Ein Sof.

Exista o ascundere de Sus, o atenuare a Luminii in conformitate cu cele 125 de trepte. Astfel, eu nu sunt in Lumina Ein Sof, ci la un nivel al ascunderii acesteia, considerand urmatorul nivel ca fiind mai inalt ca Ein Sof, deoarece nu pot observa asta in dorintele mele. Daca observ o astfel de diferenta intre ideal si posibil, asta voi intelege, in locul lumii Ein Sof, vad o lume in care exista bine si rau deopotriva, dar este doar o urma de-a mea pe fundalul Luminii albe. Se dovedeste ca nu e nimic de corectat in afara de mine insumi, iar acesta este al doilea punct care-mi determina directia.

Asta inseamna ca eu sunt in lumea Ein Sof si trebuie doar sa-mi modific perceptia, conform expresiei: „Judec in functie de propriile mele defecte”.

In ajutorul ajungerii noastre la corectie, a existat o foarte serioasa pregatire numita ”spargerea vaselor”. Datorita acestui fapt, fiecare dintre noi simte ca este desprins de ceilalti, ca si cum ar exista fara nicio legatura cu ei, ca toti sunt niste straini. De aceea simtim ca lumea este plina de detalii: mineral, vegetal, animal si vorbitor, fiecare cu propriul mod de existenta, propriul scop si destin, iar eu sunt doar una dintre ele.

Dar daca eu vreau sa ajung la lumea Ein Sof, trebuie sa ma conectez la tot, ceea ce inseamna corectarea perceptiei, in asa masura incat voi fi capabil sa vad ca de fapt totul este in mainile mele. Totul depinde de mine si trebuie sa inclin toata lumea spre scara mea de valori. Daca ma corectez pe mine, voi observa ca am corectat totul.

Lumea imi este descrisa ca fiind plina de calitati diferite, de diferente, dar asta se intampla pentru ca eu nu am atins intelegerea si conexiunea dintre toate calitatile, dorintele si gandurile din interiorul meu.

Deci eu vad o lume atat de mare si de complicata, dar o privire corecta ma va ajuta sa conectez suma acestor detalii din interior, pentru ca tot ce vad in exteriorul meu se afla de fapt in interiorul meu. Eu percep totul prin prisma gandurilor si dorintelor mele egoiste, de aceea vad atat de multe componente diferite in lume. Dar daca unesc toate aceste atribute in interiorul meu, atunci toate atributele fuzioneaza in armonie sub forma unui intreg, ca o lume integrala, un singur sistem. Toti trebuie sa ajungem la o asemenea perceptie asupra lumii.

Din prima parte a lectiei zilnice de Kabbalah, 25.05.2012, Scrierile lui Rabash

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Este o diferenta intre a face un legamant cu Creatorul si cu un prieten?

Raspuns: Nu exista diferenta, insa cu Creatorul este posibil doar cu conditia ca acest legamant sa fie autentic si etern. Insa, cu un prieten poate fi un joc. Aceasta este dificultatea, ca in spiritualitate este acceptata doar o dorinta perfecta, adica aceea care este absoluta si eterna si de la care nu puteti abdica.

Daca o persoana avanseaza la urmatorul grad, inseamna ca cererea sa a fost acceptata ca fiind perfecta, inseamna ca persoana doreste cu adevarat acest lucru.

Noi ne reinoim in mod constant legamantul, ca si cum ar fi unul nou. Insa daca o persoana se ridica la un anumit nivel al legamantului, atunci nu mai poate cadea de acolo. Atunci cand mi se pare ca am o cadere, inseamna ca mi se dau conditii mult mai dificile care sa ma ajute sa il pastrez, ca si cum as reinoi un contract. Iar eu simt o pierdere datorita fortelor care ma obliga sa imi continui contractul.

Creatorul ne ingreuneaza conditiile, in timp ce noi trebuie sa ne adaptam la acest contract reinoit cu noile conditii. Insa, daca o persoana foloseste in mod corect grupul, studiile si diseminarea, atunci gaseste si dorintele si fortele necesare, percepe noua stare ca fiind una mai inalta, si prin urmare depaseste dificultatile.

Noi trebuie sa privim tot ce se intampla in viata noastra din acest punct de vedere. Cele mai rele si mai stupide situatii apar cu un scop: sa ne invete ceva si sa ne ajute sa inaintam.

Din partea a 4 a Lectiei Zilnice de Cabala 29/05/2012, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum ar trebuie sa se foloseasca persoana de workshop pentru a vedea lumea prin prisma grupului?

Raspuns: Se va intampla atunci cand veti crea un punct de conexiune. Asta inseamna ca forta care este creata intre noi va ajunge la o asemenea intensitate incat nu ne va lasa sa ne deconectam de ea. Vom dori in mod constant sa fim acolo. Vom intelege ca doar de acolo putem judeca totul prin lumina adevarului si nu vom gresi.

Doar ceea ce vad prin concentrarea grupului, prin punctul central al cercului, reprezinta lumea reala. In acest fel, pot judeca corect.

Toate acestea vor fi revelate persoanei. De aceea persoana nu va dori sa paraseasca aceasta conexiune si va aspira in mod constant sa consolideze acest punct al unitatii. In acest fel, noi incepem sa ne ridicam nivelul.

In masura in care suntem alaturi si ne intensiicam conexiunea, atat cantitativ cat si calitativ, ne ridicam din ce in ce mai sus pe scara spirituala pana cand il descoperim pe Creator si conexiunea dintre noi in forma Partzufim si Sefirot. Atunci, noi incepem sa vedem cum tot ceea ce este descris in surse se intampla intre noi.

Din partea a 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 20/05/2012, “Discutie Despre Congresele Trecute”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: In timpul worksop-ului ar trebui sa ne stabilim ce dorim sa realizam si apoi concluziile la care am ajuns in final?

Raspuns: In general, ar trebui sa rezumam activitatea prin concluzii. Insa, nu avem destul timp sa intrebam fiecare participant la ce concluzie a ajuns si sa ii dam posibilitatea de a-si impartasi impresiile. Dar, fiecare ar trebui sa ajunga la o concluzie.

Ar fi foarte bine daca fiecare persoana si-ar scrie impresiile si le-ar trimite pe mail-ul nostru. Nu conteaza daca nu primiti un raspuns. Faptul ca scrieti acest mail si il adaugati la baza noastra informationala comuna, si faptul ca reactionati in acest mod va duce la o reactie.

La sfarsitul worksop-ului este indicata impartasirea impresiilor fiecarui grup, daca insa participa mai multe grupuri macar sa aflam impresiile unora dintre ele.

Workshop-urile se termina cu un cantec, o melodie. Aceia care au oportunitatea pot sarbatori incheierea intalnirii cu o mica masa festiva.
Din Lectia Virtuala 20/05/2012, “Fundamentele Cabalei”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebui să fac dacă în timpul seminarului ma gandesc mult la unitate, dar este greu pentru mine s-o simt?

Raspuns: Munca noastra se întâmplă între sentimente şi minte, în linia de mijloc. Unul are nevoie sa se menţina la această linie de mijloc în gândurile, dorinţele, intenţiile, şi relaţiile sale, în totul. O prejudecată în orice direcţie nu este acceptabilă. Din moment ce toate acestea se dezvăluie în creatie opus de Creator, trebuie să fie dezvăluit în linia de mijloc.

Întreaga natură există numai datorită faptului că este într-un mediu, starile intermediare dintre plus şi minus absolut, într-un echilibru între starile extreme.

Cu toate acestea, la nivel uman, echilibrul nu este atins de medie, cum este pe nivelurile neinsufletit, vegetativ sau animal, ci prin mijloacele prin care minus si plus se unesc impreuna! Liniile de stânga şi de dreapta nu se echilibreaza la mijloc, ci sunt unite in centru şi de aceea această linie de mijloc se dovedeşte a fi la un nivel mai mare decât suma lor simpla. Aceasta este diferenta dintre linia de mijloc în lumea noastră şi de cea în spiritual.

Este necesar să se înţeleagă că toate aceste concepte, pe care le studiem pe noi înşine, vor ajunge la un echilibru şi vor oferi o abordare corectă pentru noi spre soluţia oricarui fel de probleme.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 20/05/12, „Discutie despre convenţiile anterioare”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→