Daily Archives: 1 mai 2012

Să ne gândim la cum putem ajuta lumea

Vorbim foarte mult despre lucrurile pe care dorim sa le realizam, sa le atingem şi sa le dezvăluim. Dar am meritat această aspiraţie, deoarece întreaga lume are nevoie. Cum putem ajuta lumea?

Totul din jurul nostru este plin de Lumina superioara care ne pătrunde, dar noi nu simtim inca, din cauza egoismului nostru; o mare abundenta există în lume. Exista totul! Doar egoismul nostru nu ne permite sa împărtăşim cu alţii, s-o extindem într-un mod care ar face pe toată lumea fericită. Astfel, în final toată lumea suferă.

Să ne gândim la ce putem oferi lumii, cum ne imaginăm o societate corectată în care totul funcţionează deja în conformitate cu legile daruirii reciproce, dragostei şi participarii, când toti înţeleg că sunt conectati într-un sistem comun şi nu se poate ca unii sa fie fericiţi, iar altii nu.

Această interconectare se manifestă între noi într-o asa măsura încat ne comportăm în mod automat în acest fel. Descoperim că suntem un sistem integral. Ne gândim doar la reciprocitate. O persoană, care se gandeste la alţii, nu mai are nevoie de nimic altceva. Asa cum Baal HaSulam scrie, fiecare se gandeste la oricine altcineva. Sunt sigur că prietenii mei se gândesc la mine şi de aceea nu pot nici macar să ma gandesc la mine. Iar acest lucru mă obligă să ma gândesc la alţii.

Creatorul ne împinge spre acest tip de unitate, spre acest tip de societate. Sperăm să venim la acest lucru printr-o modalitate buna- prin diseminare, educaţie şi crestere, în loc de a avea suferinţă, lovituri şi diferite cataclisme şi catastrofe care ne împing spre asta.

Să ne folosim de cel mai simplu exemplu. Un oraş mic cu o populaţie de 50 de mii de persoane: Zece mii lucreaza la cea mai mare întreprindere din oraş. Chiar acum petrec doar o jumătate din ziua de lucru muncind; nu există nimic de lucrat.

Zece mii de oameni sunt în vârstă şi pensionari. Zece mii sunt copii. Şi alte douăzeci de mii de persoane sunt în domeniul serviciilor, ei lucrează în toate sistemele oraşului.

Problema este că fabrica cea mare, în care sunt zece mii de muncitori, ingineri, şi alti profesionisti, se închide. Şi pentru acest motiv, veniturile principale din oraş sunt în dubla scădere, deoarece veniturile aduse în oraş de către fabrica circulau în toate domeniile de serviciu.

Aceasta este o problemă obişnuită, care apare astăzi în multe locuri din lume.

Iar acum imaginaţi-vă, ce putem oferi populaţiei dacă am introduce sistemul nostru de crestere integrală şi educaţie.

De exemplu, putem începe cu angajaţii întreprinderilor, deoarece jumătate din ziua lor de lucru este libera. Cum putem veni la alte persoane din oras: casnicele, copiii, persoanele în vârstă şi cei care lucrează în domeniile de servicii, deoarece volumul lor de muncă, împreună cu salariile lor, este, de asemenea, diminuat?

Ce fel de schimbări s-ar întâmpla în oraş, dacă am introduce treptat noi relaţii sociale între oameni, soţi, în cadrul familiilor, intretinerii casnice, pe stradă, în parcuri, în serviciu, curăţenie, livrare, în tot orasul şi la locurile de muncă municipale?

Cum pot oamenii care creează relaţii integrale sa salveze şi sa-si reduca cheltuielile într-un mod pe care sa nu-l simta? Poate acest lucru să fie făcut?

Cum poate o dubla scadere a veniturilor principalului oraş să fie compensată într-un mod in care o persoană sa n-o simta practic atunci când o compenseaza cu noi relaţii sociale, relaţiile dintre oameni?

Imaginaţi-vă cum un oraş ca acesta trebuie să trăiască.

Trebuie să aducem toate acestea în ordine, sa le discutam şi să includem treptat toate aceste probleme într-un sistem şi sa le rezolvam, deoarece aceasta este într-adevăr o problemă. Iar astăzi deja apare în multe locuri.

Dacă suntem capabili să exprimam acest lucru într-un mod realist şi sa ne imaginam asta, împreună cu oameni de ştiinţă, sociologi, politologi cu calcule si numere, aceasta ne va aduce mai aproape de realizarea acestor idei.

Dar, fireşte, în general, nimic nu poate fi rezolvat fără creşterea integrala. Iar acesta este lucrul principal.

Mai mult decât atât, nu trebuie să uităm că nici o problemă nu poate fi rezolvată fără influenţa Luminii inconjuratoare. Noi trebuie să luam totuşi în considerare faptul că, indiferent de cum sunt întreprinderile noastre, indiferent de ideile minunate pe care oamenii mari şi minţile mari le propun – nimic nu va funcţiona fără ca noi sa speram, sa ştim şi sa lucram într-un mod care va atrage Lumina , iar apoi aceasta o va face.

Din Convenţia de la Vilnius 24/03/12, Atelier 3

O schimbare în conştiinţa

Am crezut întotdeauna iubirea de prieteni, de grup şi diseminarea sunt jocuri de copii, de care suntem obligaţi să ne ocupam. Mulţi dintre noi încă mai cred: „Este vorba despre lumea superioara, în timp ce noi trebuie sa avem de-a face cu un fel de diseminare. De ce ar trebui să ofer acest lucru oamenilor? Pentru ce am nevoie de asta? ”

Dar, treptat, sub influenţa Luminii superioare, în conştiinţa noastră, recunoaşterea a ceea ce se întâmplă se schimbă. Abia după mai mulţi ani o persoană începe să înţeleagă că implementarea metodei este împlinită numai în legătura lui cu alţii, că lumea spirituală nu este undeva peste ocean, sau altundeva, ci că este aici. Trebuie doar să te schimbi pe tine insuti şi percepţia ta interna- acum vrei totul pentru tine, dar trebuie să ajungi la starea opusa, sa ieşi din tine, şi, în loc de interior, sa te directionezi spre exterior.

Recunoaşterea faptului că totul depinde de atitudinea ta interna faţă de lume este o schimbare foarte semnificativa. Intr-adevăr ii ia Luminii mult timp pentru a ne influenţa.

Fiecare lecţie, fiecare adaugare, este o altă parte micuta din Lumina inconjuratoare, care ne influenteaza de la distanţă, aducandu-ne mai aproape.

Exista schimbări mari care au loc tot timpul. Dar există atât de multe, incat este nevoie de mai mulţi ani.

În trecut a luat mulţi ani, să spunem 20 de ani. Astăzi poate fi limitat la câţiva ani. Se poate foarte bine ca atunci când aceasta ajunge la mase, chiar şi doar un pic, prin dorinta şi eforturile în această direcţie, sa ia mai putin timp.

Totusi, aceasta este o schimbare in constiinta, în recunoaşterea noastră, din moment ce nu mai gândesti în termeni de timp şi distanţă, ca si cum lumea superioara este undeva departe. Deja înţelegi că este aici şi este pur şi simplu atitudinea ta faţă de ea şi modul în care crezi că este facuta.

Din Emisiunea KabTV „Fundamentele Societatii Integrale” 08/04/12

Protejati de scutul protector al mamei

Întrebare: Ce este răspândirea atributelor lui Bina în jos, care il ajuta pe cel inferior?

Răspuns: Bina se răspândeşte în jos şi schimbă atributele noastre, permiţându-ne să simtim Lumina Hassadim, daruirea. Influenţa Bina oferă unei persoane protecţie, un scut, ca o mama care-si protejează copilul. Atunci când un copil este în braţele mamei sale, nimeni nu-l poate afecta, datorită Luminii ei de Hassadim care indeparteaza forţele impuritatii, cojile (Klipot.)

Forţele egoiste se retrag înaintea Luminii Hassadim (Mila); le este frică de mama. Pana la urma, ea straluceste cu Lumina daruirii, care este total opusa lor, iar ele nu pot s-o înţeleagă şi să fie aproape de ea.

Încercaţi să opriti o persoană pe stradă şi spuneti-i că trebuie să-i iubim pe alţii. Vă puteţi imagina răspunsul negativ pe care il veti intalni, deoarece acesta este lucrul cel mai urat şi respingător pentru o persoană? Astfel, Bina ne protejează.

Poti vedea cum lumea spirituală se păzeşte de noi, egoiştii? Daca vrei cu adevarat spiritualitate, te rog, vino si daruieste! Dar, dacă doresti să primesti spiritualitate, aceste două lucruri nu merg împreună. Spiritualitatea este daruire.

Deci, până când suntem gata, ea se protejeaza de noi cu un scut. Noi nu putem nici macar sa ne apropiem de lumea spirituală, pentru că ne respinge precum cei doi poli ai unui magnet.

De ce ar trebui să ma apropii de asa ceva, dacă nu există nici un beneficiu în asta, ci numai pierderi? Cum pot ajunge aproape de ceva care înseamnă moarte pentru ego-ul meu?

Deci, prin răspândirea în Partzuf-ul mai mic, mama (IMA), acoperă toate vasele sale, astfel asigurându-se că acestea vor rămâne în sfinţenie. Intenţia ” în scopul de a primi” nu poate fi evocata într-un astfel de loc, atunci când mama ne protejează în acest fel.

Apoi, frumuseţea mamei este revelata, Hochma, şi devine atractiva, ca o femeie, o mireasa, o soră. Cu toate acestea, acest lucru este atunci când Hochma este dezvăluita în Bina. Bina, în sine, nu este atractiva; oferă doar protecţie.

Din partea a treia a lecţiei zilnice de Cabala, 23/04/12, Studiul celor zece Sefirot

Dezvoltare constantă

Întrebare: Considerând faptul că toată lumea trăieşte în zone diferite, cu ore diferite şi fiecare are constrângeri de timp, există posibilitatea să existe o zi o anumită platformă, în care va fi întotdeauna un seminar, astfel încât oamenii să se conecteze la el atunci când le este convenabil? Sau trebuie ca seminarul să înceapă şi să se termine într-o perioadă specifică?

Răspuns: Cred că toate acestea se pot salva pe un mediu de stocare iar oamenii pot intra prin Internet şi să le studieze într-o formă convenabilă lor: singuri sau în grup.

Desigur, cel mai bine este să se studieze în grup. Cel mai bine este să studiezi când nu ai nicio perturbaţie, etc. Dar în general, asta nu contează. Intri gradual într-o forţă virtuală, pe care încă nu eşti în stare să o percepi. Această muncă este pshilogică.

Baal HaSulam scrie că asta este continuarea psihologiei materialiste, dar această psihologie este  a următorului nostru nivel al dezvoltării, care lucrează cu dorinţe şi intenţii, lucruri cu care lucrează şi psihologia noastră corporală.  Nu este nimic mistic şi misterios aici. Trebuie să dezvoltăm aceste calităţi în noi! Nimic mai mult.

Sunt mulţi oameni în lume, de exemplu beduinii din Israel, care pot simţii natura foarte bine şi sutn în stare să îţi spună ce se întâmplă la 50-100 km depărtare de ei, citind cele mai mici semne: ei nici măcar nu ştiu cum o fac. Simt Pământul sau pot spune ce se întâmplă în lume după comportamentul animalelor.

Am avut şi noi odată aceste sentimente. Dar ele au dispărut pur şi simplu deoarece am încetat să le mai folosim. Iar acum ne dezvoltăm noi simţuri. Atunci când urmezi o şcoală de muzică, începi gradual să îţi dezvolţi o memorie muzicală. Dacă nu dezvolţi aceste lucruri rămâi un amator. Nu poţi dezvolta nimic.

În principal, acest organ rudimentar există în noi. Trebuie pur şi simplu să îl dezvoltăm. Iar Cabala ne spune cum să dezvoltăm percepţia forţei superioare. Ne-am dezvoltat normal în lume, în timp ce nu am avut nevoie de această forţă. Dar acum am atins o starea în care nu mai vedem nicio soluţie. Trebuie să o revelăm.

Imaginaţi-vă cum întregul program al naturii, toate cunoaşterile, toate calităţile, totul trece prin voi, iar voi vedeţi şi simţiţi totul – atunci ce fel de probleme şi crize ar putea fi? In loc să vedeţi toate acestea ca perturbaţii, le vedeţi ca ajutor, contracţiile naşterii, care vă ajută să vă naşteţi. Sunteţi împinşi la nivelul următor. Asta văd eu în lume în loc de criză.

Şi odată ce oamenii văd asta, vor avansa cu bucurie şi gratitudine!

Din lecţia 2 de la  Congresul de la Vilnius 3/24/12

Un workshop care nu se mai termină

Întrebare: La workshop am simţit interacţiunea dintre părţile masculine şi feminine. A fost un sentiment absolut extraordinar! Acum trebuie să aibă loc o intensificare, nu de 10 ori ci de 100 ori. De unde obţin această intensificare? Ce trebuie să facem şi prin cine, să o facem chiar acum sau la următorul worshop?

Răspuns: Un workshop nu ar trebui să se termine. Un workshop este o treaptă mică, intermediară, către următorul nivel. Nu ar trebui să uităm această stare ci să o ţinem în noi. Dacă ies afară sau stau la masă, menţinem aceaşi stare ca acum.

Masa ar trebui să se desfăşoare calm. Nu deranja o persoană care stă lângă tine, cu nu ştiu ce întrebări. Ar trebui să fie discuţii minime.

Nu spun că ar trebui să te retragi în tine însuţi, absolut deloc. Dar fiecare persoană ar trebui să simtă ca are timp pentru gânduri şi sentimente. Iar cel mai important lucru este să păstreze ceea ce am simţit chiar acum. Aceasta este starea la care trebui să ajungem.

Iar după o masă, încearcă să păstrezi această stare chiar mai mult, pentru că orice perturbaţie care este aici şi acolo trebuie să fie conectată către întărirea senzaţiei noastre din prezent.

Totul trebuie să treacă uşor de la unul în altul. Practic, întreg congresul este o singură acţiune. În principiu, asta trebuie să fie acompaniată prin mişcări calme cu ascensiuni constante.

Vă cer să nu pierdeţi ceea ce aţi primit, că le colectaţi puţin câte puţin, la fel cum acumulează copilul cunoaştere şi calităţi şi devine mare. De aceea toate perturbaţiile trebuie să fie imediat ataşate avansării. Veţi vedea cât de fructoase sunt acestea. Mulţumită lor avansăm. Este scris că egoismul este „ajutor împotriva ta”. Este împotriva, dar este cu adevărat de ajutor.

Din Congresul de la Vilnius 3/24/12, Workshop 2

Să pătrundem în lumea Creatorului

Întrebare: În opinia ta, de ce este necesar să dăm voce cererii noastre comune în timpul workshop-ului? Am un sentiment că la un anumit moment îndrepţi atenţia grupului către a exclama: „Creatorule, umple-ne! Suntem gata. Schimbă-ne.” Ar trebui aceste cuvinte spuse tare? Sau poate numai „Am simţit..?

Răspuns: Nu. Trebuie să avansăm prin sursele Cabaliste. Trebuie să citim articole, să le analizăm şi tocmai prin aceste articole să penetrăm în lumea Creatorului din ce în ce mai mult.

Îl putem revela numai dacă este o sursă Cabalistă primară în faţa noastră. În niciun caz să nu crezi în gândurile şi dorinţel tale! Este necesar să urmezi textul. Dacă nu îţi place un text, ia altul; le poţi schimba.

Deschid o carte, să spunem Shamati, la orice pagină şi încep să lucrez spiritual cu ea. Dacă văd că pagina nu s-a deschis corect şi nu corespunde stării mele, atunci sar peste 15-20 de pagin – asta nu este important. Apoi încep să citesc şi să lucreze de acolo. Dar oricum, lucrez după ceea ce este scris în carte.

De fapt, un Cabalist descrie o serie de acţiuni de cauze şi efecte care te duc înainte.

Iar dacă faci lucruri tu însuţi pe baza gândurilor şi sentimentelor care iau naştere în tine, atunci cine ştie unde te vor conduce.. Fiind mic, învăţăm astfel de la copiii mai mari, iar ei ne spun ce sa facem, cum si de ce. Si asa studiem, progresiv.

Din  congresul de la Vilnius Convention 3/25/12, Workshop 2

Cum să începem un worksop?

Atunci când începem un workshop, trebuie să ne concentrăm şi să ne gândim numai la ceea ce ne uneşte – punctele noastre din inimă. Trebuie să le unificăm. Apoi, fiecare dintre noi şi grupul ca întreg vor avea mult mai multă putere.

Foarte important, această forţă va fi direcţionată către conexiunea cu prietenii, iar apoi se va putea evoca Lumina superioară, care va începe să se manifeste în acestă conexiune. Trebuie să simţim că Lumina este revelată în conexiunea dintre noi.

Din Congresul de la Vilnius 3/25/12, Workshop 4

Stratul informaţional al realităţii

Omul, prin natură, nu vrea doar să îşi trăiască viaţa în mod simplu, vrea să o şi înţeleagă: ce îl conduce, prin ce program şi în ce scop? Iar din acest motiv, studiază viaţă sau, în alte cuvinte, studiază Natura.

Locuiesc într-o lume în care sunt expus unor factori diferiţi. Totuşi, nu ştiu cum sunt guvernat. Un copil mic este condus de impulsuri interne şi putem vedea clar cum natura le pune în mişcare. Dar la adulţi asta este mai puţin aparent.

Problema este că poţi cerceta ceva numai dacă eşti la cel puţin un pas deasupra ei. Apoi este ca şi cum „absorb” obiectul investigaţiei în mine, fac sinteze şi analize şi trag concluzii. Asta este posibil pentru că percepţia mea raţională şi emoţională este mai mare decât obiectul studiului meu.

Dar dacă sunt înăuntrul Naturii, care lucrează asupra mea şi este sursa gândurilor şi dorinţelor mele? În acest caz nu ştiu ce mi se va întâmpla în următorul moment, cum se va desfăşura viaţa, ce se va în lumea în care depind de toţi. Există o informaţie aici pe care nu o pot aduce în raţiunea mea, în senzaţiile mele.

Cum pot controla toate acestea? De fapt, sunt total confuz. Nu trag din viaţa tot binele care poate fi extras. Vedema asta în primul rând în umanitate care nu ştie de ce trăieşte, cum şi pentru ce. Chiar oamenii proeminenţi, inteligenţi, sfârşesc până la urmă urmându-şi propriul drum.

Astfel, putem examina cu adevărat viaţă numai cu condiţia să fim deasupra ei. Dar cum putem face asta? Aici ne trebuie ceva mijloace pentru a urca deasupra naturii noastre. Apoi, în timp ce rămân tot eu, în  acelaşi timp mă uit la mine însumi de sus, din partea Naturii universale, din tărâmul unde sunt generate toate gândurile şi dorinţele.

Sunt asemenea oameni în lume care simt cu adevărat ce se va întâmpla mâine sau chiar peste câţiva ani. Astăzi, oamenii de ştiinţă au luat deja cunoştinţă de prezenţa unui anumit strat informaţional în realitatea noastră. În el, este aşternută soarta fiecăruia dintre noi şi a lumii întregi, întregul program prin care ne dezvoltăm. Totuşi, suntem incapabili noi singuri să stabilim o conexiune cu el şi din această cauză chiar şi viitorul imediat ne este necunoscut. Şi cel mai important, astăzi nu ştim cum să acţionăm corect  pentru a ne securiza acest viitor.

În generaţiile trecute, nu am fost atraşi să cunoaştem „stratul program”. Viaţa nu era încă complicată şi confuză, deci ne era chiar suficient aşa cum era. Este scris: „Din multă înţelepciune vine multă suferinţă…” Astăzi, totuşi, întorcând ochiul orb la ceea ce se întâmplă, nu ne temperăm suferinţă, ba din contra, o întărim. Am o problemă: nu ştiu ce se va întâmpla mâine şi în zilele următoare, cum să mă comport ca totul să fie bine – şi totuşi, să ştim asta este absolut necesare în zilele noastre.

Cursul dezvoltării ne-a adus în stadiul în care trebuie să revelăm programul vieţii. Fără el, suntem în faţa unor pericole şi a multor suferinţe. Şi oricum, ne-am maturizat şi dezvoltat suficient, în aşa măsură încât aceste întrebări apar în noi şi cer intervenţia noastră în program. În final, suntem obligaţi pur şi simplu să revelăm întreaga Natură, urcând către stragul informaţional integrat în ea. Numai atunci vom lua decizii şi ne vom ocupa de probleme conform cu înţelegerea obţinută şi ne vom securiza o bună continuare a drumului.

Din Lecture in Colombia 4/29/12, “Grupul şi dezvoltarea spiritulă”

Legea echilibrului universal

De ce îmi cere Natura să îi învăţ legile? Pentru ca să învăţ cum să fac mai puţine greşeli, cum să mă bucur şi cum să evit necazurile şi problemele?

Sau poate, prin necazuri şi probleme, Natura vrea să mă ridice la un nivel al cunoaşterii şi controlului asupra mea, la nivelul controlului asupra lumii? Acesta este un nivel complet nou al existenţei şi conştiinţei.

Aparaent, noi confundăm cauza şi efectul. Astăzi, necazurile ne forţează să ne uităm la posbilităţi de a ne asigura succesul în prezent şi în viitor. Ele sunt motivele din cauza cărora înţelegm Natura. Totuşi, asta nu este de fapt adevărat. Problemele numai ne împing de la spate pentru a ne direcţiona către cunoaştere, iar faptul că învăţăm despre Natura universală ne va deschide noi orizonturi, o nouă dimensiune.

Vom simţii o nouă realitate, nu pe cea pe care o percepem astăzi în cele cinci simţuri, ca animalele, pe care doar le-am depăşit uşor în inteligenţă şi ingeniozitate; putem construi case confortabile, putem găti mâncarea, să ne îmbrăcăm, dar pe de altă parte animalele nu se îngrijesc aşa de mult de existenţa lor.

Avantajul nostru este diferit: Ne putem ridica la un nivel unde vom trăi nu pentru a avea grijă de viaţa corporală. Din contra, grija de viaţa fizică ne va conduce la înţelegerea Naturii generale, iar de acolo ne vom mişca înainte către altă dimensiune, simţind realitatea nu prin natura noastră animală ci printr-o conştiinţă superioară, prin programul informaţional care ni se va revela. Acest grad nu are nicio legătură cu existenţa curentă: este mult mai înalt.

Astăzi, mulţi oameni de ştiinţă vorbesc despre asta, la fel ca mulţi oameni înţelepţi din generaţiile trecute. Singura întrebare este cum putem obţine asta? Putem revela această realitate înaltă? Cum putem obţine nivelul Naturii universale şi să o simţim aşa cum este?

Mai întâi, avem nevoie să înţelegem ce este Natura. Prin acţiunile ei vedem că ne controlează prin două forţe: plăcere şi suferinţă. Sunt ca două frâie care ne forţează constant să mergem către plăcere şi să scăpăm de lovituri.

De exemplu, în circumstanţele prezente îmi asum cea mai confortabilă poziţie. Procesez multe date: starea sănătăţii, forma scaunului, statusul oamenilor de lângă mine, etc., iar ca rezultat, corpul este aranjat în cea mai confortabilă poziţie. Asta se întâmplă în fiecare secundă din viaţa mea – în dorinţe, gânduri şi acţiuni. Cum mă pot ridica deasupra acestui control?

Explorând Natura, descopăr că există o singură lege care acţionează în ea: legea echilibrului universal. Natura tinde spre echilibru şi aduce gradual toate părţile ei în echilibru, în calm, într-o stare de odihnă. Totul duce la cea mai mare ordine posibilă, conform cu relaţiile globale – de la Bing Bang prin conexiunea cu celulelor în cele mai organizate forme de viaţă.

Toată Natura trăieşte în echilibru şi numai fiinţa umană a început să se rupă de asta în urmă cu aproximativ 3500 de ani. A început să îşi utilizeze  mintea pentru a-i folosi pe ceilalţi, pentru a-i conduce, iar acest lucur a violat echilibrul său cu Natura.

Totuşi, putem compensa această forţă rea a dezvoltării cu una bună, pe care o descoperim în aceaşi Natură. Forţele negative acţionează în noi în mod instictiv şi în afara controlului nostru: trebuie să le contrabalansăm cu forţe pozitive pe care le vom obţine în mod conştient. Iar asta este posibil datorită influenţei mediului pentru că, dorind să fiu mai bun şi mai înalt decât restul, sunt astfel dependent de societate. Iar pe lânga asta, depind de ea să îmi satisfac nevoile de bază. Astfel, trebuie să folosesc mediul, să stabilesc un contact cu el, astfel încât să îmi aducă forţa pozitivă. Iar apoi îmi voi controla viaţa.

Astfel, nu prin şansa n-am fost creat singuri, ci ca fiinţe colective şi am fost puşi în mediul altor oameni. Intr-adevăr, faţă de animale, care nu au nevoie de educaţie, omul trebuie să înveţe din mediu mulţi factori în plus la cei cu care s-a născut. Mediul adaugă forţa pozitivă la egoismul meu iar noi putem să ne stăpânim viaţa, destinul, uşor şi confortabil.

Atunci când începem să ne relaţionăm corect la posibilităţile existente, programul Naturii, planul său iniţial ni se revelează. Astfel, ne ridicăm la un nou nivel al cunoaşterii şi conştiinţei, care se află deasupra vieţii curente. Detaşat de existenţa corporală, ne ridicăm în dorinţele şi gândurile noastre către curentul etern de informaţie şi vom trăi în el. Nu contează ce se întâmplă cu corpul meu, voi trăi în această undă de conştiinţă, caracteristică Naturii şi tuturor nivelelor ei dezvoltate.

Acesta este gradul Fiinţei Umane (Adam) care este similar (Domeh) cu Creatorul. De fapt, Creatorul este programul cel mare care există deasupra noastră pe care vom continua să îl obţinem, urcând mai mult şi mai mult.

Din Lectura in Colombia 4/29/12, “grupul si dezvoltarea spirituală”