Daily Archives: 8 mai 2012

Trăind grijile altora

Întrebare: Ce vrei să spui prin noţiunea de „iubire?”

Răspuns: Vreau să spun ca fiecare dintre noi trăieşte constant grijile altora.

La fel este în grup, unde încep să lucrez în mod practic, astfel încât fiecare dintre noi vrea să creeze cea mai confortabilă stare pentru ceilalţi. Adică, trebuie să îi înţeleg şi să îi simt pe ceilalţi. Trebuie să le trimit încontinuu semnale, să corespondez – verbal, fizic, prin gânduri, etc.

Trebuie să exist în garanţie reciprocă cu ei, unde fiecare dintre noi furnizează celorlalţi o asemenea atitudine sau o senzaţie încât sunt sigur că influenţându-i, primesc aceaşi influenţă de la ei. De aceea, urcăm constant împreună deasupra propriului egoism, în calităţi opuse nouă. Acest tip de muncă reciprocă este cea mai importantă muncă în grup.

După ce adoptăm această metodă, vom simţii constant căderi repetate în egoism, „gravitaţia” şi apariţia de diferite obstacole. Asta va continua până la corectarea finală, până la ascensiunea totală deasupra egoismului.

Totuşi, în orice stare din grup şi chiar în afară – acasă şi cu alţii, mă voi concetra imediat la aceaşi idee, aceaşi practică. Iar ca rezultat, voi fi înstare să interacţionez corect cu toată lumea.

Din discuţie asupra educaţiei integrale din 27.02.2012

Munca dificilă împotriva egoului

La început, în lumea Infinitului, eram uniţi ca unul, ca un corp ale cărui părţi erau toate necesarea una alteia şi total interdependente. După ce am coborât din Lumea Infinitului în lumea noastră, am devenit complet deconectaţi pentru că tot spaţiul dintre noi a fost umplut de egoism, care ne-a îndepărtat unul de altul.

Egoismul este în continuă creştere şi, astfel, în timp ce istoria progresează, noi ne simţim din ce în ce mai greşiţi. Dar vine un moment când egoismul încetează să mai crească şi atinge saturaţia. De aceea, oamenii de azi sunt copleşiţi de deziluzii şi disperare, iar despresia a devenit cea mai răspândită boală din lume.

Omul pierde sensul vieţii. Anterior, nu şi-a pus acest gen de întrebări, deoarece dorinţele egoiste au crescut constant în el şi l-au împins înainte. Îi spuneau, amăgitor: „Vrei asta, asta şi asta! Cu siguranţă trebuie să iei asta şi să devi mai mare decât ceilalţi!”

Dar astăzi a venit timpul în care nu mai vrem nimic. Iar în plus, se dezvăluie criza generală, nelăsându-ne altă şansă decât să cercetăm o cale de a schimba situaţia şi a obţine corectare, unde corectarea se află în ascensiunea înapoi în lumea Infinitului, să devenim un singur om din nou. Totuşi, această unitate este obţinută prin propriile eforturi, adică prin munca împotriva egoismului nostru, de dragul unităţii.

Aceasta este cea mai urâtă muncă pentru noi şi nu o vrem. Sunt dispus să fac orice altceva în loc de asta – orice dar numai să nu mă unesc cu prietenii! Mă simt bine eu însumi, asta este confortabil! De fapt, întreaga mea natură este voinţa de a primi plăcere şi tot ceea ce îmi trebuie este să o satisfac. Vreau numai împlinire.

Fiecare persoană se gândeşte numai la cum să facă lucrurile mai bune pentru ea, în fiecare moment. Organismul şi creierul nostru lucrează numai pentru a se păstra în cea mai confortabilă stare. Şi astfel se scurge toată viaţa noastră. Fiecare persoană se gândeşte la cum să facă lucrurile mai bune pentru ea, acum şi în viitor. Toate calculele noastre se învârt în jurul acestui lucru şi suntem incapabili să ne gândim la altceva. Tot ce îmi pasă este propriul corp. Reiese că sunt blestemat la o viaţă de animal mizerabil, sărac, care încearcă să îşi sprijine corpul în orice mod posibil, astfel încât să trăiască câteva decenii şi apoi să moară. Dar dacă toată viaţă se rezumă doar la asta, atunci care este rostul ei?

De aceea ne este atât de dificil să lucrăm împotriva egoismului nostru. Este o foarte mare problema psihologică aici, care ne împiedică să ne reunim cu alţii, în circumstanţele în care egoul nostru a atins maximul. De aceea vine ştiinţa Cabala şi ne explică cum să facem asta, prin unirea într-un mic grup.

Prin grup începem să atragem această forţă specială din noi, care este ascunsă în natură şi se numeşte Lumina care reformează. Iar dacă încercăm să extragem această forţă ascunsă din interior, ea va apărea la suprafaţă şi va face minuni pentru noi. Ne va corecta complet, ne va schimba, astfel încât vom fi în stare să ne conectăm cu alţii. Iar apoi, un grup va ajunge să vină împreună cu mai mulţi prieteni, ceea ce va deveni un mini-model pentru corectarea umanităţii în care unitatea noastră se realizează.

În loc de forţa anterioară, negativă a egoismuliu, care ne separă într-o stare spartă şi are diferite nume (Faraon, Haman, Bilam, Balak şi toţi „păcătoşii”, adică forţele care împiedică unirea), înăuntrul conexiunii noastre vom începe să revelăm această imensă forţă pozitivă. Aceasta este forţa conexiunii care vine să înlocuiască forţa negativă, şi se numeşte Creator. Este forţa dăruirii, forţa care ne-a dat naştere şi ne uneşte. În ea vom revela programul creaţiei şi scopul acestuia.

De aceea trebuie să ne unim într-un grup, deoarece prin asta vom simţii o stare înaltă – prezenţa unei forţe ascunse, înalte, Creatorul care este între noi. Trebuie doar să Îl revelăm! Să sperăm că vom simţii această trezire în noi în timpul seminarilor, ca rezultat al eforturilor noastre de a ne unii unul cu altul. Asta se poate întâmpla chiar unei persoane care a venit la congres pentru prima dată.

Din prima lecţie de la congresul din Brazilia din 03.05.2012

Refuz, cu un mesaj ascuns

Grupul există pentru a-l revela pe Creator, forţa care ne dăruie şi ne operează. Aderând la El, ne ridicăm deasupra existenţei corporale şi simţim viaţa eternă. Corpurile îşi schimbă forma de la o generaţie la alta, dar noi reglăm conexiunea cu sufletul şi existăm în el unificaţi pentru totdeauna.

Putem obţine asta numai prin conexiune şi unitate. Cu toate că nu este în puterea noastră se ne unim, Lumina superioară, Creatorul, fiind singurul care ne uneşte, cu ajutorul grupului putem descoperi nevoia, necesitatea pentru asta. Avem nevoie de o dorinţă mare, o nevoie mare, pentru ca Lumina să ne unească. Deci, sub ce circumstanţe vrem asta? O vrem în starea de separare.

De aceea negativul este revealt în grup: conflicte, separaţii şi contradicţii între prieteni. Trebuie să fim gata, trebuie să cunoaştem că toate aceste lucruri sunt revelate astfel încât noi să ne reglăm conexiunea dintre noi şi să ne unim deasupra lor.

În final, se desprinde următoarea imagine: jos este egoul care separă prietenii, iar noi ne conectăm deasupra lui prin iubirea reciprocă (Amor). În acelaşi timp, nimeni nu deranjează pe alţii. Chiar dacă nu mă înţeleg cu prietenul, chiar dacă există conflicte din diferite motive, totul se întâmplă la nivelul egoului uman care ne separă. Deasupra vom construi conexiunea iubirii.

Egoul creşte constant, iar noi trebuie să facem eforturi mai mari pentru a ne conecta deasupra lui, deasupra geloziei, urii, pasiunii, mândriei şi dominaţiei. Îmi îmbrăţişez prietenul intern, în ciuda a tot ceea ce simt împotriva lui.

Principalul lucru este acela că iubirea nu anulează egoul, astfel încât ambele cresc mai puternic în rezistenţa lor. Egoul este Malchut (M) şi iubirea este Keter (K). Nu ştim dinainte ce tensiune, ce gol se află între ele (Δ), dar în final (℧) trebuie să alcătuiască primii zece Sefirot întregi. Apoi primesc vasul în care voi simţii lumea spirituală, Creatorul, Lumina.

Asta se va întâmpla numai dacă Keter creşte deja în mine, ceea ce înseamnă că dorinţa de a iubi prietenii deasupra marii urii este suficientă pentru a crea primii zece Sefirot.

Toate problemele din relaţiile noastre trebuie să fie examinate ca îndemnuri care ne împing înainte. Fiecare „proastă funcţionare” indică faptul că merităm intensificarea iubirii şi a conexiunii dintre noi. Dacă o persoană nu face asta, dacă nu ştie de instrumentul care îi permite să construiască conexiunea deasupra repulsiei, egoul său nu mai creşte şi trăieşte o viaţă normală. Numai de la noi, egoul în creştere ne cere în mod constant să fim în conexiune reciprocă.

Am muncit foarte bine la conexiune în timpul congresului. Am simţit ce înseamnă să fim împreună în căldura conexiunii reciproce. Mai târziu vom simţii cum dorinţele noastre devin mai slabe, cum tensiunea se diminuează şi cum indiferenţa le ia locul. Astfel, egoul nostru creşte, punând „întrebări logice”: „De ce am nevoie de toate astea? Am sărbătorit suficient..”

Este un sentiment perfect natural pentru om şi acesta nu simte că este jucat de sus şi că egoul său este crescut în mod intenţionat prin apariţia rejecţiei, indiferenţei şi oboselii. Totul se face intenţionat, astfel încât omul să depăşească obstacolele. Încercaţi să nu uitaţi asta, faceţi-vă un semn, încercaţi să vedeţi cum singura forţă care există Sus vă minte şi vă induce în confuzie, astfel încât să începeţi să înţelegeţi deasupra dispoziţiei voastre, „în ce direcţie bate vântul”, şi veţi ajunge la El.

Respingându-ne, această forţă vrea ca noi să îl vrem pe El. Este la fel cum o femeie curtează un bărbat şi pare că stă la distanţă de el, respingându-l, numai că să îi aprindă dorinţa. Înţelepciunea Cabala numeşte asta un „dans”. Ne apropiem şi apoi de îndepărtăm, din nou şi din nou, până când dorinţă creşte puternic astfel încât devine zece Sefirot întregi. Apoi Creatorul ni se va revela şi noi vom adera la El printr-o adevărată conexiune.

Din lecţia 5 de la  congresul din Brazilia 5/06/12

Cum putem să ajungem la Atzmuto?

Întrebare: Creatorul ne dă totul: El ne furnizează traducători, săli de studiu, centre de studiu, etc. De ce nu ne acordă El corectarea?

Răspuns: Creatorul ne dă totul, dar El nu poate face ca creaţia să ajungă la El şi să devină similar cu El.

Ce înseamnă faptul că Creatorul ne acordă adunări şi ne furnizează pământ? De ce a creat El congresele noastre şi ţările în care trăim? De ce avem nevoie de ele? Am fi putut sta în Lumea Infinitului şi asta era tot. De ce a trebuit să coborâm cinci lumi până la acest tărâm? Pentru a simţii probleme şi a exerimenta stările prin care trecem? Cine are nevoie de ele? Dacă întrebi pe oricine în lume, vei vedea că nimeni nu le vrea.

Creatorul a făcut un singur lucru – un punct! – nimic mai mult. Lumina a intrat în punct şi a început să interacţioneze cu el. Ele constituie două lucruri opuse: plus şi minus, o putere microscopică a Luminii (dăruire) şi o mică forţă a primrii, contrare. Aceste două forţe continuă să evolueze în mod constant.

Creatorul nu a făcut nimic altceva decât asta. Creatorul este ceva intermediar, extern, care se numeşte Atzmuto (Prin El însuşi). Pentru a obţine proprietăţile lui Atzmuto şi a fi capabili să Îl percepem, trebuie să combinăm ambele proprietăţi împreună, astfel încât să devină egale, similare una alteia; proprietatea primirii trebuie să devină identică cu cea a dăruirii. În alte cuvinte, proprietatea primirii ar trebui să înveţe să dăruie aşa cum o face puterea dăruirii.

Atunci când devenim egali cu proprietatea dăruirii (Lumina), începem să ne balansăm între două forţe, experimentând forţa numită Atzmuto, care a creat şi Lumina şi dorinţa. Lumina provine direct din Atzmuto şi este de fapt proprietatea Lui numită „ceva din ceva”, în timp ce dorinţa egoistă reprezintă „ceva din nimic”. Totuşi, ambele provin de la Creator.

De aceea, de îndată ce obţine similaritatea între dorinţă şi Lumină, făcându-le paralele una cu alta, începem să simţim o a treia forţă.

În Cabala, această noţiune este exprimată de ideea de trei linii. Linia stângă vine de la puterea dorinţei (egoismul); linia dreaptă semnifică puterea Luminii (dăruirea), în timp ce linia de mijloc este a a treia forţă care apare din comparaţie dintre primele două.

Atunci când primim o parte care aparţine dorinţei şi în acelaşi timp luămn altă parte de la Lumină, le comparăm în noi înşine într-un fel în care devin echilibrate şi egale, în acest fel îl revelăm pe Creator, folosind linia de mijloc.

Vorbm de legi fizice aici; nu există nimic altceva în afară de ele. La fel este şi în ştiinţă; folosim metoda comparaţiei pentru a găsi un al treilea parametru, valoarea iniţială. Cum altfel îl putem defini?

Pentru a îl cunoaşte, trebuie să demonstrăm cel puţin două dintre proprietăţile noastre opuse, astfel încât comparându-le, o altă persoană poate recunoaşte şi înţeleg cine suntem. Numai din contrastele diferitelor calităţi este posibil să înţelegem, măsurăm şi cântărim ceva.

Din acest motiv ne-a dat Creatorul posibilitatea de a exista între „plus şi minus.” Primind de la el şi comparând ceea ce primim, îl obţinem pe El. Asta se aplică în toate domeniile vieţii noastre. În tehnologie, determinăm sursa energiei cunoscând cine este consumatorul. Fără egoism sau Lumina care curge prin egoul nostru, nu putem realiza sau simţii cu cine avem de a face.

După ce Creatorul a generat un punct negru care este opus Luminii, două calităţi (plus şi minus) continuă să evolueze pe cont propriu. Nu mai se petrece nimic altceva. Actul creaţiei s-a oprit în acel moment; mai departe, vedem că avansarea se întâmplă singură şi provine din două lucruri opuse. Nu există nicio interferenţă din partea Lui, de la Atzmuto.

Natura noastră evolueză în mod constant. Asta înseamnă că noi putem pronunţa: „Creatorul nu există!” Vedem că tot ce ne înconjoară se supune unor anumite norme; viaţa este definită de legi rigide care există în mod universal.

Totuşi, dacă ne străduim să îl găsim pe El (să obţinem nivelul superior), trebuie să începem să egalăm. Cum? Numai poziţionându-ne între „plus” şi „minus”. Cum ne punem în asemenea condiţii? Numai dacă asociem „minusul” nostru cu egoul nostru şi reuşim să conectăm „plusul” cu grupul.

Prin „egoul nostru” nu înţelegem dorinţa de a petrece, bea, mânca, distra sau a avea mult timp liber. Nu. Înţelegem rezistenţa noastră la a deveni conectaţi cu membrii din grupul nostru. Acesta este singurul factor care face diferenţa. Dacă continuăm să încercăm să ne unim cu prietenii noştri în afara egoului nostru, vom găsi până la urma un asemenea dipol, o asemenea putere a câmpului magnetic încât vom fi în stare să îl revelăm pe Creator în el. La acest nivel de contopire cu grupul, apare proprietatea Atzmuto.

Vorbesc aici de condiţii fizice şi legi elementare. Nu le putem igonora. Problema este că trebuie să ne situăm în interiorul acestei scheme. Vom încerca!

Din lecţia 1 de la Congresul din Vilnius 3/23/12

Indruma dar nu dauna

Atunci cand sunt inclus in societate, vreau sa daruiesc tuturor sufletelor, tuturor dorintelor care se afla in afara mea. Insa cum le pot darui? Atunci eu (eu) primesc o Lumina foarte mare de la Creator, Lumina Ein Sof (Infinitatii) (∞) care trece prin mine spre altii.

In cele din urma fiecare dintre noi devine similar cu Creatorul in relatia sa cu ceilalti- cu Acela care daruieste, care ii simte pe ceilalti si ii umple.

In acelasi timp, noi suntem diferiti si nici unul dintre noi nu poate lua locul celuilat. Fiecare are propriile sale abilitati care ii permit sa se alature altora si sa le dea ceva unic, ce numai el poate darui. Aceasta abilitate permite persoanei sa fie similara cu Creatorul in atitudinea sa fata de ceilalti.

Intelepciunea Cabalei ne spune ca nici o persoana nu ar trebui sa fie constransa si oprimata. Educatia ar trebui sa fie un proces liber: noi invatam oamenii despre garantia reciproca, legaturile reciproce, si umplerea reciproca, insa fara constrangere. Daca noi impunem ceva unei persoane, noi o vom lipsi de abilitatea de se conecta cu ceilalti in mod corect si de a-si aduce unica sa contributie in beneficiul celorlalti. Persoana nu va putea fi capabila sa fie asemeni Creatorului in atitudinea sa fata de lume si nici nu va putea sa se ridice la nivelul Creatorului, la nivelul Celui care daruieste.

„Daruirea” este atunci cand eu primesc de la Creator si transmit Lumina care este destinata celorlalti prin mine. Pentru ca persoana sa poate face acestea noi trebuie sa ii dam educatia potrivita, fara urma de constrangere sau oprimare, in conformitate cu principiul: ”educa-ti copilul in felul tau”. Cu alte cuvinte, sa isi dezvolte atributele, fara a fi constrans, fara a fi obligat, si fara a-i dauna.

Aceasta este o metoda speciala si noi trebuie sa invatam cum sa o folosim. Daca ne educam copiii in acest fel, noi vom deveni persoane intregi si pline de succes. Asta pentru ca noi ii vom invata sa se conecteze mai usor cu ceilalti si astfel le dam mijloacele de a veni mai aproape de Lumina. Astfel le va fi mai usor sa identifice forta generala care este ascunsa in natura. Aceasta este latura unica a educatiei noastre.

Unei persoane in aceasta lume ii lipseste de fapt un singur lucru, sa stie cum sa se conecteze cu ceilalti oameni. Invatand cum sa se conecteze, persoana va avea suces in absolut orice va intreprinde. Aceasta este corectia lumii. Toate celelalte lucruri sunt minciuni. Noi ne producem singuri confuzie atunci cand ne imaginam succese care se dovedesc a fi de fapt dezamagiri, si crize in timp ce problemele noastre continua sa creasca.

Din Congresul din Brazilia 05/05/2012, Lectia 4

O alianţă a sufletelor inrudite

Întrebare: Nu este clar cum o persoană modernă, care nu vrea să aibă copii, va avea brusc această dorinţă.

Răspuns: Este datorită faptului că începem să ne conectam reciproc peste tot în lume. Prin formarea conexiunilor bazate pe iubire mai presus de repulsie şi neplăceri, începem să înţelegem puterea internă, care este ascunsa în aceste relaţii. Vom vedea în ce măsură daruirea asupra altora ne umple.

Apoi, o femeie va dori să fie într-o astfel de relaţie cu soţul ei, cu un anumit soţ şi nu cu un partener accidental, asa cum vedem în aceste zile. Apoi, ei vor fi capabili să stabilească o relaţie reciprocă şi sa-si construiasca o familie, nu la nivel biologic, sexual, ci la nivelul legaturii spirituale. Într-o astfel de familie vor simţi că este posibil să-si extindă relaţia, împlinind-o prin intermediul copiilor. Toate acestea sunt rezultatul învăţării unei persoane de a se conecta cu lumea.

Am trăit întotdeauna in mod egoist. Am dat şi am primit in mod egoist, dar acum toata lumea va ajunge la o conexiune altruista. Întai este în formă de daruire în scopul de a darui, iar apoi este în formă de primire în scopul de a darui. Vom înţelege că este util sa ajungem la o astfel de formă de primire, în scopul de a creşte daruirea noastra.

Poate părea ca o limbă mareata, dar în funcţie de ritmul dezvoltarii noastre, acest viitor este foarte apropiat. Desigur, este foarte greu de înţeles acest lucru, atâta timp cât o persoană nu se schimbă. Dar, prin schimbarea treptata, începem să înţelegem nivelul la care suntem si un pic deasupra lui.

Cred că cu cat mai mult o persoana se corectează, devenind mai integrala şi mai legată de altii, tratandu-i pe alţii cu dragoste, daruire, grija, înţelegere reciprocă şi garantie reciprocă, atitudinea sa faţă de celălalt sex, fata de partenerul lui sau al ei, de asemenea, se va schimba şi aşa va fi si atitudinea ei faţă de legăturile familiare şi de copii.

Pana la urma, nu am simtit niciodata ce este dragostea. Am acţionat în conformitate cu instinctele noastre naturale şi, în consecinţă, am ales soţul potrivit. Dar acum, relaţiile noastre strânse se vor baza pe un sentiment intern, după ce am învăţat să trăim mai presus de ego-ul nostru.

Natura ne obligă să stabilim astfel de relaţii globale peste tot in lume. Atunci nu ne vom mai uita la celălalt sex de la nivelul animal, fizic, de la care familia deja s-a prăbuşit. Vom crea o alianţă de familie la un nivel spiritual superior şi vom stabili conexiuni de daruire reciproca.

Prin aceasta daruire reciproca, voi începe să simt diferit pentru partenerul meu şi el sau ea va simti la fel pentru mine, deci va fi o noua conexiune între noi, aşa cum se spune: „un bărbat şi o femeie, daca au fost acceptati, Divinitatea este între ei „, ceea ce înseamnă o conexiune specială. Datorită acestei conexiuni, vom începe să ne gândim la copii. Aceasta va fi o familie cu totul diferita, nu vom reveni la ceea ce a fost în trecut, ci mai degrabă vom ridica conexiunea noastra de la nivelul corporal, fizic, la nivelul sufletelor, la nivelul spiritual.

Familia va avea aceeaşi formă: Un bărbat, o femeie, copii, dar semnificaţia şi scopull vor fi complet diferite.

Dintr-o „Discutie despre o viaţă nouă” # 19, 2/02/12

Fuzionarea Grupurilor

Întrebare: Să spunem că există zeci de grupuri de învăţamant integral într-un anumit cartier. Cum pot fuziona mai târziu într-un tot unitar?

Răspuns: Astazi, având o mass-media asa de puternica şi modalităţi pentru oameni de a se conecta, pur şi simplu avem nevoie sa inventam o multime de jocuri, modalitati ca oamenii să fie inclusi reciproc, cum ar fi emisiuni de televiziune sau atracţii distractive cum ar fi jocuri panel, atunci când diferite grupuri se întâlnesc şi interacţionează unele cu altele. Ele încep să ne arate metode de ne schimba unul pe altul, modul în care o persoană se poziţionează pentru a avea efect asupra altora într-un mod specific.

Mai târziu, grupurile devin, în general, difuze. Ele nu stau pentru totdeauna statice ca unele organizaţiile inghetate, comunitati, orase, locuinţe, sau uniuni ale varstei mijlocii. Ele n-o fac. În final, aceasta va fi o societate în care mulţi oameni, sau chiar toata lumea (mă refer la viitor), vor înţelege cum pot face orice situaţie sa lucreze pentru ei şi să fie pentru binele altora, în acelaşi timp.

După ce au înţeles acest lucru, vor vedea clar cum sa interacţioneze şi sa comunice unii cu altii. Cu alte cuvinte, în orice moment în care interacţionează, va fi pentru a se ajuta pe ei înşişi şi pe alţii sa aiba cea mai buna interconectare integrala. Ei vor lucra la a fi integrati cu altii în fiecare clipă, şi, astfel, vor simţi întotdeauna o anumită unitate, pe care deja o vor simti si percepe ca şi starea lor si a lumii complet diferită.

Ei se vor simti mai presus de lumea noastră în această unitate, ca si cum ar pluti într-un concentrat uman complet diferit unde există legi diferite de comportament, aşa-numitele „legi de comutare,” legi de unitate şi de integrare. Prin sprijinirea reciproca în acest sens şi ridicarea constanta deasupra egoismul nostru, incep sa perceapa un alt tip de realitate.

Când o persoană este înconjurata mereu de oameni care sunt de acord să joace acest tip de joc, atunci acest joc se transformă treptat într-un tip complet nou de comunicare, şi apoi percepţia unui spaţiu diferit apare unde, în loc de a primi de la alţii, daruim altora. Lucram într-o direcţie care este opusă direcţiei noastre actuale.

Această nouă direcţie ne permite sa devenim liberi de limitarile noastre. În loc de a vizualiza fiecare stare ca o stare care mă obligă şi îmi oferă posibilitatea de a lua din afară, dimpotrivă, le privesc ca stari ce imi ofera posibilitatea de a ieşi din mine însumi, de a deveni mai liber şi de a nu mai fi limitat şi inchis in mine insumi.

Mai mult decât atât, toată lumea mă susţine în acest sens. În final, voi ajunge la o stare confortabilă, fără restricţii. Nu mă obliga faţă de nimic. Dimpotrivă, îmi dă posibilitatea să ma simt liber.

Mă refer la relaţiile dintre oameni care încă nu se văd nicăieri astăzi, dar dacă vom învăţa oamenii despre aceste tipuri de relaţii, apoi, în final, ei vor aspira la aceasta stare. Odată ce există mulţi oameni de acest gen, ei isi vor depăşi rezistenţa egoista şi vor comunica unul cu altul mai presus de egoismul lor, într-un nou mod. Vor percepe o realitate mai inalta în asta. Este nevoie sa-i aducem la acest lucru.

Dintr-o „Discutie despre dezvoltarea integrala ” 27/02/12