De la un capat la altul al scurtei noastre vieti, lumea trece prin mari schimbari. oamenii sunt complet confuzi, pamantul pare sa treaca prin cotituri mai repede decat putem noi intelege. Ar fi posibil ca noi sa fi pierdut calea si de aceea  nu stim spre ce ne indreptam? Sau, din contra, examinam situatia in care suntem ca pe un punct de cotitura ce ne conduce spre o noua cale prin care ajungem la un nou nivel?

Cu siguranta este o perioada de incertitudine in tranzitia de la un nivel la altul, de la o stare la alta, cand ne gasim intre 2 nivele, intre starile stabile, in confuzie totala. Umanitatea se simte foarte confuza aceste zile.

Sunt timpuri foarte speciale pentru ca traim intr-o noua lume. Asta nu e viata pe care am fost obisnuiti sa o conducem in timp, nu avansam direct asa cum faceam de la o generatie la alta. Brusc, acum este o mare schimbare in relatiile dintre oameni, in atitudinea noastra fata de familie, fata de viata, fata de locul unde traim, fata de natiunea noastra. Totul se schimba complet. Mai mult, nu realizam asta pe moment si credem ca inca traim in trecut, dar s-a terminat!

Cand incepem sa privim spre calea pe care am pierdut-o, noi descoperim o noua dorinta speciala, ce ne cere sa gasim sursa vietii, sa descoperim pentru ce traim si de ce ne schimbam. Daca exista un plan pentru viata noastra, un scop si daca este posibil sa-l descoperim in avans. Este posibil sa inaintam spre acest scop in mod obisnuit asa cum am trait din vremuri pe aceasta planeta, fara sa banuim unde ne conduce avansarea noastra? Instinctiv noi facem anumite schimbari si intreaga revolutie si parasim acea cale!

Niciunul dintre noi nu stie ce s-a intamplat. Mai mult, au fost multi filozofi si  clarvazatori, niciunul dintre ei nu a putut prezice si explica ce se intampla.

Dar azi, chiar avem nevoie de asta. Nu mai putem continua sa traim asa cum eram obisnuiti sa o facem. Traim intr-un haos total. Simtim ca trebuie sa descoperim secretul vietii, planul sau, si in ce directie ne dezvoltam, pentru ca fara asta ne pirdem bazele noastre. In trecut noi ne dezvoltam mereu in cadrul familiei, mosteninds totul de la parintii nostrii  si traind cu scopul de a ne intemeia familiile noastre si sa trssnferam apoi totul spre fii nostrii.   Asa a decurs viata  de la o generatie la alta, in multe familii in jurul meu si impreuna am avansat toti de-a lungul unui drum pavat familiar. Dar azi nu mai stim nimic.

Mai mult, multi oameni de stiinta ne atrag atentia in mod deschis ca situatia noastra este foarte periculoasa pentru ca ne distrugem planeta si nu este speranta pentru viitor de cand am  consumat toate resursele minerale si energetice. Lumea tehnocrata pe care am construit-o in ultimii 50 de ani este rezultatul actiunilor distructive fara sens. Noi pur si simplu ne sinucidem luand din natura ceea ce putem  si ardem totul ca si cum nu ar exista un maine.. Cu toate ca inca traim, este o viata fara speranta si fara perspectiva unui viitor mai bun. Si ce e si mai mult, suntem asa de orbi incat asta nici nu ne ingrijoreaza.

In generatia noastra noi descoperim o stare foarte speciala si o intrebare foarte speciala referitor la sensul vietii care este evocat in noi si chiar arde in noi. Sunt oameni care nu se pot relaxa si care incep sa caute incercand prin diferite metode de tip NEW-Age dintre care unele cu origine de misticism. Dar printre acesti oameni sunt si dintre cei care pun intrebari mai serioase despre sensul vietii si care vor sa ajunga la o solutie reala, stiintifica. Ei nu cred in nimic si nu se pot increde in vorbele si povestile spuse de altii, ci vor sa descopere procesul prin care trec prin ei insisi.

Pe de o parte, ei vor sa inteleaga trecutul, spre ce final ne-am indreptat noi pe aceasta cale, nu de la inceputul vietii pe pamant, ci de la creatia universului ? Si nu doar sa descopere ce ne-a adus pe noi in punctul in care suntem azi, ci sa stie cum sa mergem de azi in colo: Ce urmeaza sa se intample conform planului naturii de azi inainte? Exista un asemenea plan si este posibil sa-l descoperim si merita sa-l descoperim? Totul depinde de cat il putem influenta noi. Voi fi eu in stare sa ma directionez, sa-mi aliniez tinta corect?  Aceasta este o intrebare importanta la care va trebui sa raspundem.

din Conventia di Brazilia 04.05.12, lectia 1.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Am trei copii, așa încât am foarte îngrijorat atunci când ați spus că generația noastră epuizează toate resursele naturale, fără să lase ceva pentru copiii noștri. Cum putem corecta această situație?

Răspuns: Familia noastră mare include șapte miliarde de oameni și trebuie să ne gândim la fiecare om atunci când ne îngrijorăm cu privire la ceea ce vom lăsa generației viitoare, nu doar la cei trei copiii ai tăi sau la nepoții noștri. Dar, între timp, văd că ne bucurăm de viață, consumând resurse vitale, fără să alocăm nici un gând sau părere de rău, fără să ne îngrijorăm de aceia care vor veni după noi. Este doar un exemplu de cât de orb este ego-ul nostru și de faptul că nu înțelege ce se întâmplă.

Dacă ne uităm la comportamentul tuturor țărilor și guvernelor, putem vedea că nici unul nu se gândește la viitor. Singura noastră dorință este de a pompa mai multe resurse din pământ, de a produce mai multe bunuri și apoi de a le arunca. Faptul că, în același timp, poluăm aerul și apa, nu ne oprește deloc. Am călătorit deseori în jurul lumii și am observat că mediul înconjurător este teribil de poluat, chiar și în țările care nu sunt industrializate. Cu greu mai găsești locuri care sunt încă naturale și curate, totul este otrăvit.

Acesta este un proces natural atâta vreme cât suntem conduși doar de forța ego-ului. Dacă nu există nici o altă forță care să contracareze ego-ul și anume forța dăruirii, care poate îl echilibra, acesta ne va ucide. Noi nu vom fi capabili să îl oprim. Doar cu un minut înaintea sfârșitului, neavând de ales, vom striga ”Ajutor!” și, atunci, vom fi salvați. Dar este mai bine să nu ajungem în această stare; este mai bine să diseminăm înțelepciunea Cabalei cât mai mult cu putință, înainte de a ajunge în această stare.

Trebuie să înțelegem că nu este de nici un ajutor să luptăm împotriva polării externe a naturii, sub forma unei societăți de protecție a naturii. Toate aceste probleme ecologice ne sunt date pentru a ne împinge în direcția corectării sufletului. Dacă rezolvăm doar îmbunătățirea mediului înconjurător, nu vom corecta nimic.

Astăzi, oamenii de știință încep să înțeleagă asta, spunând că, în situația în care vom începe să folosim surse de energie alternativă pentru a conserva mediul înconjurător, s-ar ajunge la consecințe neprevăzute. De exemplu, generatoarele care sunt operate de energia vântului și care sunt considerate a fi ecologice, au de fapt un impact puternic asupra încălzirii globale, astfel încât nu se justifică energia pe care o produc. În fapt, acestea împing aerul spre sol, cu o mare forță, provocând mai mult rău decât bine.

Aceasta este legea conservării energiei. Nu putem produce energie din nimic. Chiar dacă folosim energia solară și tot rezultă un impact negativ extraordinar, asupra pământului. Așadar nu putem acoperi întreaga planetă cu panouri solare, deoarece nu ne va ajuta la îmbunătățirea mediului înconjurător ci, de fapt, îl va strica.

În natură, totul este astfel orânduit, încât putem atinge starea de echilibru cu natura doar dacă avansăm spre scopul creației. Orice altceva am face, oricât de bun ar putea să pară, va provoca doar rău. Nu are importanță cât de mult vom încerca să protejăm natura, nimic nu va fi de ajutor.

Totul se întâmplă la o scară atât de mare, încât putem să încetăm să ne gândim la salvarea ecosistemului Pământului și a resurselor sale naturale, la eliminarea gunoaielor care îl contaminează, a plasticelor care umplu mările și oceanele, ci, mai degrabă, ar trebui să ne ocupăm doar de corectarea internă a noastră. Atunci, totul ar începe să funcționeze corect, deoarece nivelul superior corectează toate nivelurile inferioare.

În Cartea Zoharului și în articolul “Introducere în înțelepciunea Cabalei” de Baal HaSulam, se spune că totul depinde de corectarea omului, având în vedere că nivelurile naturale, neînsuflețit, vegetal și animal, se ridică și coboară împreună cu el, fără să aibă importanță singure. Așadar, protecția ecologiei nu ne va ajuta la nimic. Mai degrabă, principalul lucru este acela de a avea grijă de sufletul nostru.

Din Congresul de la New Jersey 5/09/12, Shamati  nr.25

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: În cazul în care o persoană studiază după metoda integrală, cum poate acesta să aprecieze, ulterior, dacă studiile sale au fost încununate de succes?

Răspuns: Dacă persoana a fost capabilă să păstreze contactul permanent cu mediul său înconjurător, fie el virtual sau fizic, iar acest contact i-a servit drept cale de a ieși din el însuși spre sentimentul și senzația comune, spre gândul și mișcarea comune, în urmarea țelului și în analiză, atunci, cu siguranță că timpul său nu a fost pierdut. Cu alte cuvinte, ieșirea din tine însuți către ”în afara lui însuși” trebuie să constituie o aspirație constantă, o acțiune personală și, atunci, viața va fi diferită.

In lectura introductorie “Sa fii un om, educatia viitoare” 2/27/12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→