Daily Archives: 16 iunie 2012

Punctul de cotitura al constiintei

Noi trebuie sa ajungem la o inaltime unde putem trece peste egoismul nostru fara ca el sa ne deranjeze. Ne ridicam peste el si devenim complet liberi. Si atunci omul devine nelimitat.

Dar acum egoismul meu ma deranjeaza, este „ajutorul contra”, caci el ma ajuta sa descopar lipsuri noi, probleme, tot felul de defecte din mine. Ma impinge la lucru si la actiune, trezeste in mine tot felul de senzatii, schimbari de situatii. Daca toate astea nu erau, atunci situatia noastra era complet ireversibila. De aceea s-a spus „cu cat mai mare este omul cu atat dorintele lui (egoismul) sunt mai mari” .

Dar in inaintarea lui, omul nu dezvolta dorinta de a primi mai mare ci in aceeasi dorinta el descopera din ce in ce mai multe detalii, ia seama la lucruri mici si fine care il mira mult. Asta se numeste dorinta mai mare de a primi.

Atingerea egoismul înseamnă a deveni mai pretentios si ripsit de rabdare la cele mai mici lucruri, pe care nici măcar nu le-am bagat In seama. Si acest lucru ma stimuleaza pentru a  efectua reparatii noi, mai fine si in cele din urma ma aduce sa efectuez o munca foarte precisa impotriva naturii mele egoiste

Creatorul a creat dorinta de a primi, ceva  străin de El şi de noi. Dar acest lucru ne permite să simtim o noţiune: separarea noastră de Creator ca „ceva din nimic” ( Yesh meen ). Nu este nimic în afară de aceasta, în dorinta de a primi. Aceasta include doar această calitate, şi nu un gram de orice alta dorinţă. Creatorul a creat doar acest singur lucru, care a apărut „ceva din nimic”, fiind cu totul alt ceva.

Din acest punct diferit incepe sa se dezvolte dorinta de a primi, ca si cum s-ar deschide o spirala. Tot ce este in aceasta dorinta, care iese din „ceva din nimic”(yesh meen) se dezvolta din Creator, doar in forma opusa, ca o „anti lume”.

Creatorul a creat in afara frontierelor sale un punct care exista din nimic si a intrat in el. Se pare ca exista Creator si creat ce stau fata in fata. Si creatul se foloseste de tot ce are din acest „nimic”, ca sa se autoformeze in aceeasi stare ca si Creatorul. Caci de fapt , tot restul in afara de acest punct „ceva din nimic”, este Creatorul. Si „ceva din nimic” este punctul opus (de cotitura) in mintea si in sentimentele noastre, pe care noi trebuie sa-l reparam tot timpul.

Din prima parte a lectiei zilnice de cabala 6/14/12, Shamati