Intrebare: Are lumea sansa sa ajunga la corectare in cei 228 de ani care au mai ramas pana la sfarsitul celor 6,000 de ani care ne-au fost dati pentru asta, si cum vom simti acest lucru?

Raspuns:Nimeni nu poate spune cat timp a mai ramas pana la Gmar Tikkun (sfarsitul corectiei). Despre acest lucru au vorbit cei mai multi dintre profeti care au mentionat acest lucru in aluzii ascunse. Asta inseamna ca ei nu stiau de asemenea cand se va intampla pentru ca este in functie de liberul nostru arbitru. Baal HaSulam credea ca Gmar Tikkun ar putea veni maine daca nu chiar astazi deoarece totul este pregatit pentru asta de Sus!

Noi ne gandim de asemenea ca se va intampla in curand. Ne bazam pe ceea ce se intampla in lume astazi, desi nimeni nu stie nimic cu siguranta. Se spune ca, corectia va dura 6,000 de ani, ceea ce inseamna ca au mai ramas 228 de ani. Dar aceasta este durata de timp in care trebuie sa ajungem la Gmar Tikkun, pe calea buna sau pe cea rea?

Pe calea buna putem ajunge la corectie si maine, sau chiar astazi. Nu exista limite aici. Daca vrem sa ne corectam, dorinta noastra ne va plasa imediat sub influenta campului superior. Nu sunt necesare nici un fel de aranjamente din partea Creatorului. Dorinta noastra este suficienta pentru a o evoca. Noi suntem maestrii starilor in care ne aflam.

Nu putem sti cand se va intampla, insa pe masura ce ne apropiem de Gmar Tikkun, dupa revelarea lumii superioare, care este denumita nastere spirituala, noi simtim inca aceasta lume in toate cele 125 de grade ale ridicarii spirituale. In momentul in care ajungem la corectia totala si toti sunt corectati si exista o conexiune a tuturor vaselor, a tuturor dorintelor spirituale, lumea noastra dispare, deoarece exista un vas general pentru toate dorintele de primire.

In momentul in care toate particulele se indreapta spre daruire, nu mai exista nici o dorinta ramasa si care nu este corectata si de daruire. Prin urmare, sentimentul acestei lumi care exista doar in dorinta noastra egoista fara Masach (ecran) dispare! Si ramane doar lumea superioara!

Deoarece toate dorintele sunt conectate, toate lumile sunt unite si devin o intreaga lume superioara, la nivelul Ein Sof (Infinitatea). Deci prin ajungerea la Gmar Tikkun a intregii lumi, incetati sa simtiti aceasta lume. Nu veti mai avea nevoie de ea! Si de altfel nu veti avea vasele pentru a o percepe, deoarece ati corectat si ultimele dorinte egoiste. Atunci aceasta realitate va disparea din senzatiile voastre.

Din partea a 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 21/06/2012, Shamati #30

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Libera alegere - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce ne aduce conexiunea?

Raspuns: Conexiunea noastra se bazeaza pe faptul ca toti suntem parte a unei societati pe care dorim sa o imbunatatim, sa o facem mai justa si mai plina de compasiun,e care asculta cu atentie fiecare individ.

Vreau ca toti sa se simta bine! Nimeni nu ar trebui sa fie deposedat de bunurile sale si nu ar trebui sa luam bani de la bogati. Nimeni nu poate nega existenta straturilor mai slabe ale societatii: saracii, varstnicii, sau femeile. Nimeni nu ar trebui sa profite de pe urma altora.

Acest lucru este posibil doar daca stabilim mai intai o societate echitabila bazata pe egalitate. Din aceasta perspectiva, noi ii vom trata pe toti ca intr-o familie in care exista copii, varstnici, si parinti cu multe responsabilitati, obligatii si probleme. Insa, daca stam in jurul mesei, intelegem ce au nevoie copiii, ce medicamente sunt necesare bunicilor, si care ar putea fi suma cosului zilnice de cheltuieli pentru fiecare gospodarie. Apoi vedem ce a ramas si impartim acest rest intre noi si traim cu acesta.

Daca am putea actiona si rezolva toate problemele din societate printr-o asemenea atitudine iubitoare fata de toti, nimeni nu se va plange despre modul in care am actionat. Toti vor vedea ca totul este facut echitabil deoarece un copil are anumite nevoi iar varstinicii au altele. Asta inseamna ca noi trebuie mai intai sa ajungem la o conexiune asemanatoare cu cea din familie.

Apoi, chiar daca nu avem resurse mari, acestea vor fi suficiente si nimeni nu va avea de suferit si nu se va simti deprivat, adica exact lucrul de care se plang in general oamenii pe masura ce vad ca ei nu au ce au altii si mai mult pe socoteala lor.

Din Workshop-ul de la Toronto 20/06/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Pe moment nu intelegem in ce masura avansarea noastra depinde de avansarea lumii. Acest lucru va fi revelat treptat si noi ne vom simti obligatia fata de aceasta lume. Copilul este dat parintilor sai, nu pentru a-i face fericiti si sa aiba cu ce sa se joace, ci pentru a avea grija de el si sa ii poarte de grija. Aceasta responsabilitate devine de altfel placuta si distractiva deoarece iubirea transforma marea responsabilitate intr-un privilegiu dorit.

Am intrat intr-o noua era si lumea vrea sa avanseze, insa nu stie unde, si astfel cade in deznadejde de la o zi la alta, si ne simtim neputiinciosi. Acest lucru ne ajuta sa avansam. De fapt Cabalistii din trecut au trecut prin momente dificile cand nu au vazut nici un fel de schimbari in lume si nici un rezultat al muncii lor. Totusi, noua ni s-a dat aceasta oportunitate.

Un cuplu casatorit care nu are copii sufera enorm. Cateodata conexiunea dintre cei doi devine atat de stransa incat ei decid sa traiasca pentru aceasta, insa de fapt, doar copilul ii transforma intr-o familie sau un cuplu.

Deci, daca ne ingrijoreaza ce se intampla cu lumea, vom deveni parintii care au un copil si care vor intari conexiunea dintre noi. Ne va aduce succes in tot ceea ce dorim.

Pentru a face asta, noi trebuie sa studiem si sa ne imbunatatim metoda. Fiecare ar trebui sa devina lector, profesor, si un organizator si astfel vom putea avansa. Daca nu ne ingrijoram pentru oameni, atunci nu putem avansa. Creatorul nu are nevoie propriu-zis de avansarea noastra, El are nevoie de dorintele a sapte miliarde de aomeni, si de aceea trebuie sa muncim pentru ei.

Din partea a 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 6/21/12, Shamati #30

Filed under: Diseminarea Cabalei, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce reuşesc să vorbesc cu uşurinţă despre înţelepciunea Cabalei, cuvintele parcă vin de la sine, dar, atunci când încep să le spun oamenilor despre garanţia reciprocă, totul devine atât de dificil, încât trebuie să mă exprim cu mare grijă şi să fac eforturi deosebite?

Răspuns: Este grozav! Acum descoperi că, atunci când vorbeşti despre înţelepciunea Cabalei, foloseşti cuvinte care nu au nici un înţeles pentru tine, despre o lume pe care încă nu o simţi. Dar, dacă începi să vorbeşti, folosind limbajul acestei lumi, despre garanţia reciprocă, ură, apropiere, alienare şi conectare, deja începi să scoţi la iveală emoţii puternice şi atunci înţelegi cât de departe te găseşti faţă de aceste concepte.

Este greu, cu adevărat, să vorbeşti despre acestea, pentru că, atâta timp cât foloseşti limbajul Cabalei, totul decurge cu uşurinţă: Reshimot, Partzufim, Masachim (ecrane) care se înalţă şi coboară, de la un loc la altul, restricţie, Lumina care se întoarce, Lumina Directă… totul pare să fie extraordinar. Te joci cu cuvintele ca un jongler de la circ, învârtind bilele, dar, în acelaşi timp, acestea sunt doar cuvinte.

Atunci când începi să legi cuvintele de ceea ce simţi şi nu mai foloseşti limbajul Cabalei, ci, mai degrabă, limbajul acestei lumi, descoperi cât de străin este el pentru inima ta. De aceea totul devine atât de dificil.

Trebuie să începem să folosim cuvinte care ne sunt apropiate inimii noastre şi apoi vom înţelege în ce măsură inima nu este de acord cu ele. Obişnuieşte-ţi, încet-încet, inima cu ele. Aceasta se petrece acum cu noi; avansăm în mod corect.

Vom avansa în ritmul în care se deschide lumea în faţa noastră, fără să o forţăm, ci, pur şi simplu, folosind oprtunităţile care nu se oferă: conectând diverse organizaţii, oferind broşuri şi pliante, diseminând materiale pe internet, ţinând prelegeri, etc. Apoi vom vedea cum se deschide drumul, mai departe, pentru noi.

Din prima parte a  lecţiei zilnice de Cabala 6/21/12, Shamati #30

Filed under: Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot lua parte barbatii si femeile la procesul integralitatii?

Raspuns: In principiu, nu exista diferente anume intre barbati si femei. In clasa, este preferabil, desigur, sa protejam barbatii de interferentele sexuale si sa ne asiguram ca desi stau impreuna intr-un grup mixt, acest lucru nu ii va distrage de la constientizare. In mod special daca sunt in cerc si se uita unii la altii si comunica, ei trebuie sa invete sa se ridice deasupra atractiei sexuale si respingerii „animalului” lor astfel incat sa se uite la fiecare persoana din cerc ca sursa dorintei, si ca fiecare poate deveni integrat cu ceilalti, deasupra corpului lor. Aici trebuie sa ajungem.

Daca remarcam acest gen de probleme persista, trebuie sa constituim un grup in care acest fel de probleme sa nu apara.

Intrebare: In faza a doua a studiilor, noi pregatim experti, atat barbati cat si femei. Sarcina barbatului este mai mult sau mai putin inteleasa. Insa ce sarcini ar trebui sa aiba femeile?

Raspuns: Cred ca mai multe sarcini educationale pentru copii, pentru pensionari, si mai putin pentru grupuri cu varsta intre 17-50 de ani unde mai potriviti sunt instructorii barbati.

Desigur, asta inseamna sa fiti acordati la societatea in care sunteti implicati cu :Europenii, Asiaticii sau Sud Americanii. Invatarea ar putea avea loc de catre cupluri care ar putea arata cum coopereaza cu succes unul cu celalalt. In acest fel, o buna atmosfera va fi creata in grup, si nu vor exista probelem sexuale.

Ei isi pot arata absoluta si egala cooperare, ca doi profesori, doua fiinte umane, care se apropie de lumea integrala, si doresc sa fie incluse in umanitate deasupra corpurilor lor, deasupra hormonilor, si a altor consideratii, si apoi asta va influenta grupul si ei vor putea sa fie capabili sa lucreze in tacere si in pace.

Din “Discutie despre Educatia Integrala”22/05/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Femeia, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Pentru noi mediul este grupul, cartile si profesorul. Care este mediul potrivit pentru oameni in general?

Raspuns: Noi. Un mediu bun este nivelul superior mie. Daca ma intorc la mediul de jos (1) si imi valorizez prietenii vazandu-i mai mari ca mine (2), primesc impresia corecta despre ei (3).

Astazi nivelul superior pentru noi este profesorul, grupul si studiul. Pentru „natiunile lumii” suntem noi, organizatia Bnei Baruch, cu alte cuvinte, garantia reciproca.

In mare, exista trei niveluri: natiunile lumii (99%), noi (1%), si nivelul superior, care este Creatorul. Inseamna deci ca rolul nostru este de a fi legatura: Noi muncim pentru a fi incorporati in Creator si sa gasim conexiunea cu acesta, pe de o parte, si pe de alta parte, sa ajutam lumea. Astfel Bina este de asemenea divizata in doua parti: cele trei Sefirot superioare (GAR) si cele sapte Sefirot (ZAT) inferioare.

Intrebare: Cum poate deveni 1% mediul pentru cei 99%?

Raspuns: Cei 1% sunt mai puternici decat 99% din punct de vedere calitativ. Se spune: „O persoana dreapta este fundamentul lumii.”

In mod similar nivelul vegetal in natura este deasupra intregii materii inanimate din univers, iar nivelul animat este mai sus decat cel vegetal. Este o piramida: Nu conteaza cat de mare este turma, ea urmeaza un singur pastor. Masele nu au nimic de-a face in realitate cu forta; miliarde de oameni se afla la un nivel scazut. Ei nu au putere, sunt confuzi, si doresc doar sa se certe, sa discute, si sa distruga lume; ei deja si-au epuizat toata creativitatea.

Prin urmare se spune: „Sunteti cei mai putini dintre toate natiunile.” Sunt destui cateva mii pentru lume si trebuie chiar mai putini pentru a conduce lumea. Mai mult, media globala a fost pregatita pentru acest lucru.

In mare, de Sus a fost pregatit un plan si noi trebuie sa ne facem munca si sa fim siguri ca daca o facem corect intreaga lume va fi bine.

Din partea 1a Lectiei Zilnice de Cabala 20/06/2012 Toronto, “Messiah’s Shofar”

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Intrebare: Psihologii impart nevoile oamenilor in valori generale senzoriale cum ar fi prietenie, ocupatia, etc. si valori instrumentale ca de exemplu a fi meticulos, vesel, cu simtul umorului, performanta, puterea vointei, toleranta fata de valorile altora, o perspectiva mai larga, etc.

Rezulta deci ca, conflictele majore, dintre copii de exemplu, apar pentru ca ei nu vor sa fie politicosi sau atunci cand nu reusesc sa faca ceva. In orice caz, criza majora pare sa fie cu privire la valorile instrumentale.

Raspuns: Eu o vad ca pe o incapacitate a oamenilor de a se conecta. Ceea ce inseamna sa te reduci fata de altii, sa ii intelegi, sa ii vezi mai sus sau mai jos de tine, sa te pozitionezi fata de altii; cand sa fii bland fata de ei pentru a-i simti, sa indepartezi o parte din propriul „sine”, si sa te privesti pe tine si pe altii, acesta este intr-adevar un instrument.

Insa de ce ar trebui sa subliniez sau sa prezint sute de discernaminte fine de calitati si atribute cand toate acestea sunt bazate pe egoism?

Daca pot sa imi scad ego-ul, sa il indoi, si sa il plasez pe celalalt pe o pozitie superioara mie, toate atributele cum ar fi senzitivitatea, intelegerea, atentia, toleranta, bunatatea, etc, apar in mod natural.

In ceea ce il priveste pe celalalt exista doar o singura perspectiva in conformitate cu care eu sunt ori mai sus ori mai jos decat el. Cand suntem egali eu nu pot vedea la ce se refera calitatile sale, la ce parametrii. In ceea ce privesc aspectele superior sau inferior, eu percep foarte precis acest aspect.

Asta inseamna ca o persoana ar trebui sa fie antrenata sa se raporteze obiectiv la altii: Sa ne uitam la o persoana oarecare, care se afla in fata voastra: frumoasa sau urata, alb sau negru, nu conteaza. De fiecare data, incercati sa va plasati cu privire la un anumit atribut atat mai jos cat si mai sus fata de aceasta, si sa faceti acest lucru cat puteti de mult.

Nu este vorba aici despre intentia de a subestima pe celalalt folosind termenii „superior sau inferior”, ci doar de a intelege lucrurile. Cand ma plasez mai sus de celalalt, fac asta pentru a ii transmite ceva, pentru a-l invata ceva. Ma folosesc de mine ca de un instrument care il umple cu anumite emotii, cunoastere, etc. Il tratez ca pe un copil, eu fiind adultul, insa un adult cu intentii bune care il trateaza corect. Pot devei imediat mai mic decat el, si il pot inalta in orice fata de mine. Apoi devin copilul fata de adult, sau studentul fata de profesor, care acum poate primi. In acest mod pot fi imbogatit de oricine.

Este important sa spun ca eu niciodata nu am vazut adevarata imagine a lumii, ci doar aceea pe care ego-ul meu mi-o infatiseaza, deci aceasta imagine este distorsionata. Apoi, cand ma uit in trecut, vad cat de mult am gresit. Este insa posibil sa fi gresit?

Doar in acest fel pot sa evit sa gresesc si sa vad lumea in forma sa adevarata.Ma construiesc pe mine prin respectul fata de aceasta lume, prin respect fata de orice persoana si fiecare eveniment: oportunitatile de a studia, de a-i invata pe altii, de a gasi umplerea, si de a comunica in masura in care sunt gata de a asculta si de a fi eu insumi o sursa.

Aceasta este cea mai practica si eficienta metoda. Ea imi ingaduie sa ajung la stabilitate atunci cand altii ii vad pe cei de langa ei odata de sus si odata de jos, si sa devin flexibil si bland si sa fiu capabil sa ma pot descurca. Ca rezultat al acestei forme de comunicare, ajungem la mijlocul drumului si devenim egali gasind un punct obiectiv de echilibru. Spre asa ceva ar trebui sa conducem oamenii, a le arata ca acest lucru este posibil, astfel incat ei sa poata folosi aceasta metoda in diferite tipuri de comunicare.

Din “Discutia despre Educatia Integrala” 23/05/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Totul este determinat de intenţia internă şi nu este nevoie pentru aceasta de cuvinte. Dacă ştim că trebuie să fim constant conectaţi, depăşind toate întreruperile, atât pe cele colective, din interiorul grupului, cât şi pe cele private, pe care le întâmpinăm cu toţii, atunci vom avea intenţia corectă.

Ne întoarcem constant la intenţie în timpul lecţiei,  în timp ce ascultăm înregistrările de-a lungul zilei şi atunci când citim blogul. Astfel, îmi reamintesc constant să mă regăsesc şi să ma aduc la intenţia corectă. În plus, mă preocup ca toţi prietenii să fie conectaţi, deoarece, dacă avem o dorinţă colectivă puternică, îl vom descoperi pe Creator.

Dacă acest vas colectiv general nu există, nu vom atinge revelaţia.

Această condiţie nu este un capriciu al Creatorului sau al câmpului superior, conform căreia s-ar putea crede că ţi se cere să plăteşti aici pentru a primi ceva într-un alt loc, cam ca la magazin. Aşa ceva nu există în spiritualitate.

Trebuie să simţi o nevoie, necesitatea acestui atribut al dăruirii şi doar atunci vei putea să îl descoperi. Chiar şi acum, el te înconjoară din toate părţile. Te găseşti în câmpul superior, dar nu îl poţi revela pentru că nu simţi nevoia de a-l revela. Atunci, de ce te plângi?

Nici măcar nu ştii ca sunt acestea, atributul de dăruire şi câmpul superior, după care tânjeşti. Plângi după ceva total diferit, din cauză că nu primeşti împlinire în dorinţa ta de a primi, în ego-ul tău. Dacă simţi nevoia adevărată de dăruire, atunci o vei revela, imediat, în interiorul acestui câmp.

De fapt, te găseşti în acest câmp, dar încărcătura ta, dorinţa de a-l percepe, este slabă pentru moment. S-ar putea ca această încărcătură să fie direcţionată în sens opus şi nu pentru a primi atributul dăruirii, ci doar pentru a te bucura de el.

Poţi verifica dacă eşti orientat în aceeaşi direcţie cu acest câmp folosind atributul de dăruire atunci când încerci să te conectezi cu ceilalţi. Atunci poţi vdea dacă vrei, cu adevărat, conexiunea sau nu, dacă ai nevoie de dăruire şi dragoste sau nu.

Nu vom căpăta atributele interne necesare pentru contactul cu câmpul superior, cu Creatorul, pentru a-I putea cere puterea de a ne corecta, până când nu vom începe să ne conectăm în grup, mai presus de ego-ul nostru, încercând să ne unim. Prin urmare, lucrul în grup este o condiţie preliminară esenţială. De aceea, se spune ”de la dragostea pentru fiinţa creată la dragostea pentru Creator”.

Din acest motiv a avut loc spargerea dorinţelor, astfel încât, lucrând împreună cu ceilalţi, să fim capabili să realizăm necesitatea şi nevoia de dăruire. Pentru a învăţa să dăruim, principalul lucru de care avem nevoie, este dorinţa de a învăţa să dăruim.
Din prima parte a lectiei zilnice de Cabala 6/21/12, Shamati #30

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→