Daily Archives: 9 iulie 2012

O realitate înşelătoare în valurile egoismului

Fiecare dintre noi conţine 613 dorinţe diferite, referitoare la legătura noastră reciproca, pe care trebuie sa le corecteze. Mai intâi de toate, trebuie să văd că toate acestea sunt egoiste şi că vreau să-mi folosesc aproapele şi pe Creator.

Această direcţie, „Israel, Tora, şi Creatorul,” insemnand de la dragostea pentru creaturi la dragostea pentru Creator, prima data lucreaza în formă opusă: de dragul de folosi Creatorul şi creaturile pentru beneficiul propriu. În primul rând trebuie să discernemem tocmai acest fapt, şi devine revelat, cu condiţia ca atât creaturile, cat şi Creatorul sa fie folosite in mod corect.

In prima etapă, dorind sa realizam conexiunea generala cu întregul univers, prin creaturi la Creator, vom descoperi fărădelegile şi greşelile noastre şi acesta este modul în care dezvăluim înclinaţia rea. Acest lucru nu se intampla dintr-o dată. Pe masura ce cineva avanseaza, o mică parte din egoismul sau este în continuare dezvăluit. Cerem corectarea lui si în lumina corecţiei dezvăluim o parte si mai mare de egoism, iar apoi cerem din nou sa fie corectat.

Lumina vine de la Creator prin grup, iluminand şi corectand răul pe care il descoperim, şi, ca rezultat, descoperim valuri noi, mai puternice, mai dure ale egoismului în noi. Asa avansam de la mici greseli la cele mai grave, şi apoi de la greşelile mici la cele mari, dezvăluindu-ne treptat şi corectandu-ne pe noi înşine.

Dar noi intotdeauna aspirăm la iubire, unificare, la unitatea dintre Israel, Tora şi Creator într-un întreg. Ne dorim ca Creatorul sa devina sfânt, „separat”, special, adică ca calitatea daruirii să fie întotdeauna cea mai mare valoare pentru noi. Acesta este modul în care progresul apare.

Şi cel mai important aspect al acestei lucrări este de a înţelege că toate corecţiile sunt concentrate in afara unei persoane. Progresul său spiritual are loc în afara sa. Şi în afara sa nu este decat Shechina şi Creatorul care o umple.

O persoană îşi imaginează că există o lume intreaga in jurul sau: minerala, vegetala, animala şi umana, dar toate acestea sunt doar o iluzie, imaginaţia sa. În realitate, nimic din toate acestea nu există. Atunci când o persoană începe să dezvăluie adevărata realitate, ea descoperă că totul este lipsit de spiritul vietii, şi este animat doar de forţa superioară a Creatorului, care sta în spatele tuturor acestor imagini şi umbre. Pe cont propriu, ele sunt doar accesorii, ambalaje, care nu au împlinire interioară.

Să sperăm că vom dezvălui acest adevăr rapid şi vom începe cu adevărat sa lucram cu Creatorul, prin aceste ambalaje.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala, 9/7/12  Scrieri de Rabash

Un salt într-o nouă dimensiune

Întrebare: Înainte de a merge la paraşutism, sa spunem, o persoană are nevoie sa-si pregăteasca mintea pentru a sari, şi există un instructor care-l ajuta cu asta. Sunt tocmai profesorii cei care-i imping de multe ori pe elevii lor in faţa unui pas decisiv. Atat cat am înţeles, constrângerea este interzisa în metoda integrala, iar un profesor, o persoana care deja există în cadrul senzaţiei integrale, nu are dreptul sa faca astfel de lucruri.

Răspuns: Cum pot împinge un student? Trebuie să exercite un efort el însuşi, sa închida ochii şi să sară din avion.

El are nevoie să facă un efort intern, sa se adune în aşa fel încât să recunoască nevoia de unire cu ceilalţi. Şi numai în această unitate, când sare din el însuşi, nu dintr-un avion, în comuniune şi integralitate, dincolo de el însuşi şi în altii, de la recepţie la daruire, atunci când face această inversiune, acest salt, dar în acelaşi timp, se intoarce  pe el însuşi invers, doar atunci poate s-o experimenteze.

Mai mult decât atât, există o forţă în natură care nu ne împinge, ci ne ajută sa facem această schimbare, această fază de tranziţie. Ea funcţionează numai cu condiţia ca noi sa cerem influenţa şi ajutor. Aceasta este aşa-numita MAN (rugăciune), care trebuie să fie formata într-o persoană, adica, o nevoie urgentă a cuiva de a se schimba de la primire, de la a fi egoista ca o celula canceroasa, la daruire, la a fi plina de compasiune, degajand umpland pe oricine altcineva .

Această forţă este capabila sa ne schimbe şi ea există în natură. Dar nu există în fiecare dintre noi separat; ea apare numai atunci când ne adunăm împreună şi în cercul nostru cream comuniunea între noi, efortul nostru comun îndreptat spre schimbare. Şi apoi fiecare dintre noi şi noi toţi împreună ne supunem acestei schimbări: Am devenit un întreg comun. Şi apoi, după ce ne indepartam de ea, devenim egoisti inca o dată.

Deci, această forţă ne cladeste într-un singur intreg, schimbandu-ne nu pe fiecare dintre noi separat, ci tocmai acest întreg grup de oameni care se susţin reciproc şi eleveaza acest scop, creând o astfel de cerere comună care atrage cu adevărat catre ei forta naturii care ii schimbă. Dar, pentru ca aceasta să ne influenţeze, trebuie să avem acumulat un anumit potenţial pentru ea. Şi apoi, forţa ne susţine. Aceasta este a doua, forţa de daruire a naturii.

Două forţe există în natură: primirea şi dăruirea. Noi nu am folosit niciodata forţa daruirii. Dorind să ne împlinim pe noi insine, am folosit întotdeauna numai forţa egoista şi am avut de-a face numai cu ea. Iar acum, ne vom pierde treptat dorinţa de a lucra cu ea şi, în acest mod, vom ajunge la revelaţia forţei următoare.

În metoda noastră, acest lucru este cunoscut sub numele de cele două linii, unde linia stânga este cea a primirii, iar dreapta, cea a daruirii. Cu ajutorul acestor două linii, vom începe să lucram la legătura reciprocă şi să ne ridicam într-o nouă dimensiune, de-a lungul treptelor scării realizarii, senzaţiei şi împlinirii.

Dintr-o „discutie despre educaţia integrală” 25.05.12

Începutul dezvoltării omului

Întrebare: În învăţământul clasic există o tranziţie de la o clasă la alta, iar apoi, în instituţiile de învăţămînt superior, există o tranziţie de la un curs la altul. Cu alte cuvinte, o persoană are o anumită structură precisa. O dată ce o persoană merge la colegiu sau iese absolventa din ea, înţelege că există etape, anumiti pasi înaintea ei. Dar, o dată ce ne vom uni şi vom trece la nivelul de „Om”, vor exista, de asemenea, anumite etape si trepte şi va continua dezvoltarea umană?

Raspuns: Dezvoltarea umană începe acolo, deoarece numai acolo începe obtinerea naturii. Astăzi ne gândim doar la cum sa ne fie mai confortabil: Voi lua orice există. Legile pe care le-am obtinut sunt legi foarte limitate, cum ar fi studiile lui Einstein, Hugh Everett, şi ale altor oameni de stiinta. Acestea sunt legi foarte mici, limitate, ale naturii, care literalmente se scurg în egoismul nostru şi ilumineaza uşor in constiinta noastra egoista; acesta este singurul lucru pe care-l simtim, singurul lucru pe care-l examinam. Iar restul naturii este destul de mult ascuns de noi.

Lumile, gradele pe care le urcam după obtinerea nivelului de „Om” sunt starile noastre, grade strict măsurate ale realizarii. Egoismul nostru, de asemenea, operează acolo, nu tipul animalic de egoism, ci unul îndreptat spre realizarea partii ascunse a naturii.

Dintr-o „discutie despre cresterea integrala” # 33, 25/5/12

Să lepădăm detestabila piele de șarpe

În urma tuturor pregătirilor de sus, a spargerilor și a coborârilor, dorința de a primi plăcere este împărțită în trei părți: partea interioară, potrivită pentru corecție și cele două părți exterioare, care pot fi corectate dacă încetăm să le mai folosim. Aceste două părți se numesc ”carcasa lui Noga” și ”pielea de șarpe”. Dar partea interioară se numește ”corpul interior”.

Întreaga corecție pe care trebuie să o îndeplinească o persoană, are loc în gândire. Dacă cineva se concentrează la asta, este în afara corpului său, ceea ce înseamnă că aspiră să dăruiască altora – prietenilor, grupului și lumii întregi, așa după cum este scris, ”De la dragostea pentru oameni, la dragostea pentru Creator; de la dragostea pentru creaturi, la dragostea pentru Creator”, – atunci nu își mai hrănește ego-ul său și, ca urmare, dorințele sale egoiste mor. În fond, acestea nu poate exista fără mâncare, așa încât dispar!

Cu toate acestea, omul trebuie să se păzească tot timpul, căci tentațiile care vin dinspre ”pielea șarpelui” și dinspre ”carcasa lui Noga” îl atrag mereu, încercând să se prindă de el, să se agațe de gândurile de invidie, ambiție și dominare. Ele fac asta cu viclenie și, din această cauză, omul poate decide, în fiecare clipă, că nu vrea să aibă asemenea gânduri, ci dorește să lucreze în afara propriului său interes, fără nici un beneficiu personal, ci  doar în scopul de a dărui.

Daca își clarifică suficient aceste lucruri, după un număr de astfel de acțiuni, el își separă corpul interior, sufletul sfințeniei, de corpul exterior, în care nu se poate îmbrăca nici o intenție de a dărui. Dacă încetează să se mai gândească la ele, atunci sufletul sfințeniei se îmbracă în corpul interior, despre care este scris: ”Din interiorul cărnii mele Îl voi vedea pe Dumnezeu”. Aceasta înseamnă că o persoană începe să descopere Lumina, pe Creator, Divinitatea și revelația Creatorului, în carnea sa, în corpul său, în pielea sa.

Totul se datorează faptului că persoana a reușit să se mențină în gânduri și clarificări exterioare corpului său, ceea ce înseamnă în afara propriului său beneficiu. El s-a prins de Creator, pentru a fi sigur că totul vine de la El și că nu există nimeni în afară de El. Creatorul a aranjat totul astfel încât omul să poate fi capabil să-și clarifice aceste trewi corpuri după păcatul Arborelui Cunoașterii.

Rezultatul acestor clarificări insistente este acela că persoana își lipsește, treptat, cele două corpuri externe, carcasa lui Noga și pielea de șarpe, de hrana lor, iar acestea pleacă de la el și dispar. Atunci când diferența dintre corpul corpul interior și cele două corpuri exterioare devine evidentă, Lumina celui dintâi nivel se poate îmbrăca în corpul său interior, iar asta înseamnă să te naști, în lumea spirituală.

Dacă o persoană aspiră constant la dăruirea către ceilalți – prieteni, grup și Creator, adică dorește să se afle ”în afara pielii sale”, în afara dorinței sale de a se delecta – atunci Lumina Superioară se îmbracă în această dorință, așa după cum este scris, ”Din interiorul cărnii mele Îl voi vedea pe Dumnezeu”.

From the 1st part of the Daily Kabbalah Lesson 6/29/12, Shamati #36

Tranziția la gândirea educației integrale

Întrebare: Tranziția de la gândirea liniară, egoistă, consumistă, la una integrală, ar trebui să aibă loc într-un salt, o respingere brutală a vechilor moduri de gândire? Sau este un proces gradual, pas cu pas?

Răspuns: Aceasta nu este, în nici un caz, o schimbare artificială!

Avem nevoie să implicăm oamenii în sistemul de educație și de creștere. Acestea sunt cele două cursuri paralele, de scurtă durată; pot fi chiar cursuri de o lună, în care studenții vor începe să simtă schimbările necesare. Dacă aceste schimbări au loc în înțelegerea și senzațiile lor, atunci studenții vor vedea o lume complet diferită, o perspectivă grandioasă care îi va atrage subit.

Ei vor căpăta un sens în viață, forța vieții, precum și aspirații. Ei vor descoperi dintr-o dată sursa împlinirii și vor vedea că aceasta este tot egoismul, dar unul integral, închis, care lucrează după alte calculații, alte reguli. Acesta nu mai ia în calcul împlinirea sa individuală, care ne-a adus astăzi la goliciune, depresie și apatie, ci se simte un întreg cu toată natura umanității, cu toate nivelurile sale: neanimat, vegetal și animal. Și, datorită faptului că egoismul ajunge la această concluzie în mod conștient, dezvoltându-se singur, el începe să simtă în natură forța sa interioară; ajunge la nivelul interacțiunii cu ea și, astfel, simte că este eterm și perfect.

Aici, trecem prin toate tranzițiile lui Einstein până la starea în care persoana se ridică la nivelul naturii, ascuns de noi, dar care există, cu certitudine. Acesta este nivelul care controlează informația, la care există toate forțele care conduc material noastră: neanimat, vegetal și animal. Astfel noi devenim ”Ființe omenești”.

O ființă omenească este parte a informației care există în natură, în care nu există trecut, prezent sau viitor. În fond, oamenii ca Wolf Messing, care simt trecutul și viitorul, trăiesc lângă noi. De unde își iau ei aceste cunoștințe absolute precise? Ele există în natură. Tot ceea ce există în natură este mai presus de timp. Iar noi ajungem la acest nivel

În principiu, acesta este starea noastră, acest component este numit o ”ființă umană”. Iar tot ceea ce facem noi, în afară de asta, reprezintă doar grija pentru nivelul nostru animal, corpul fizic.
Din “Discutie asupra educatiei integrale” 5/25/12