Monthly Archives: iulie 2012

Diseminatori ai ideilor Integrale

Întrebare: În Rusia, avem mai multe grupuri de câte 10-12 persoane fiecare, care se specializează în învăţământul integral. Ei studiază materialele de şase luni, au început să scrie articole, iar acum a venit timpul pentru instruirea practică. Acestea sunt cercurile pe care le-am pregătit să devină profesori şi educatori. Care sunt scopurile si obiectivele noastre?

Răspuns: Cred că în primul rând au nevoie să studieze materialele privind educaţia şi creșterea integrală, să înveţe să realizeze focus-grupuri, cursuri de master, lecții, şi apoi să facă pregătirea practică.

Grupurile pot fi mult mai mari decât de 12 oameni. Lăsați și pe alții să li se alature – cercuri sociale mari încă trebuie să fie expuse la cunoaşterea integrală.

În primul rând, aveţi nevoie să faceți o clasă în care să învăţati şi să implicați oamenii în pregătirea materialelor pentru publicarea de cărţi despre metoda integrală, deoarece acest lucru îi face să avanseze.

În al doilea rând, este necesar să-i formați într-un grup, care va folosi acest material (chiar înainte ca cartea reală să fie gata, dar părţi din ea care au fost pregătite) şi să prezinte aceste fragmente, aceste lucrări mici la diferiţi specialişti, care vor face comentarii asupra lor. Acest grup va lucra cu materialul, va intra în contact cu specialiştii şi  va avea diferite discuţii cu ei.

În acest fel, acest tip de lucru, colectarea de materiale, se va transforma practic în formarea unei anumite comunități, a unui club, care va genera apoi ideile într-un mod mai practic, adaptat mediului social în care este clubul.

Obiectivul nostru este de a transforma acești oameni în diseminatori activi ai noţiunii de comunitate integrală, care vor realiza acest lucru prin căutarea oamenilor de stiință adecvați și a specialiștilor care sunt de acord cu ideile integrale. Cred că acest lucru contează cel mai mult.

Pentru că, indiferent unde suntem, în primul rând trebuie să stabilim o conexiune cu oamenii pe care societatea îi recunoaşte ca purtători de cunoştinţe, care ni s-ar putea alătura şi ne-ar putea sprijini şi împreună să facem această idee accesibilă cercurilor mari de oameni. Este foarte important pentru populaţia generală de unde vine ideea; în alte cuvinte, trebuie să fie o comunitate mare.

Dintr-o „Discuție despre creșterea integrală” 31/05/12

Imaginea Creaţiei agăţată pe două cârlige

În scopul de a înţelege imaginea corectă a realității, trebuie să fim familiarizaţi cu cele două puncte de vedere care sunt: unul care este perspectiva Creatorului şi unul care este perspectiva ființei create şi înţelegem relaţia dintre ele . Pe baza acestor două stări putem determina atitudinea noastră faţă de dorinţă, astfel încât, în cele din urmă, toate aceste puncte să determine relaţia dintre Creator şi ființa creată în funcţie de opozitia și de similitudinea lor unul cu altul şi să ne ofere o nouă percepţie a realităţii .

Acesta nu va mai fi aceeaşi imagine falsă pe care o vedem acum, numită „lumea imaginară” care este unilaterală şi limitată numai la ceea ce trece prin noi, prin filtrul egoist, oferindu-ne astfel sentimentul acestei lumi. Cu realitatea largă şi infinită din afara noastră, dincolo de limitele percepţiei noastre, atunci când trece prin ego-ul nostru şi ajunge la sentimentele noastre, aceasta este limitată la dimensiunea unei imagini corporale din această lume pe care o simţim în cele din urmă. Dar, în scopul de a ajunge la o percepţie nelimitată, avem nevoie de noi puncte de vedere.

Realitatea noastră limitată şi egoistă este numită „animal” deoarece aceasta este percepută de către corpul nostru animal. În scopul de a simţi adevărata realitate, avem nevoie de cele două puncte de vedere: un punct, care este opus fața de Creator şi un alt punct, care este similar cu Creatorul. Între aceste două puncte, din diferite tipuri de conexiuni între ele, cum ar fi pentru şi contra, similare şi opuse, vom construi noua imagine a lumii noastre. Toate atributele opuse şi toate cele similare vor fi componente ale percepţiei noastre.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 13/07/12, Scrieri ale lui Baal HaSulam

Schimbarea programului vechi

Trebuie să înţeleg că, în relaţiile mele reciproce cu ceilalţi, forţa pozitivă este în exterior, iar forţa negativă este în mine. Nu întâmplător este scris, „inima omului este rea din tinereţea lui.”

Este o problemă a modului în care ne percepem pe noi înşine şi lumea. Ne imaginăm în mod natural că lumea este coruptă şi că noi sunt corectați. Avem grijă de noi înşine, gândindu-ne la ceea ce este bun pentru noi și privim la orice din perspectiva modului de a folosi totul pentru beneficiul nostru. Îmi fac griji în mod constant cu privire la un singur lucru: „Cum mă pot simţi mai bine?”

Acest indicator, acest program interior, care este permanent activ în noi, este ego-ul. Acest program îmi concentrează toate gândurile şi dorinţele într-o singură direcţie: să folosesc lumea pentru propriul meu interes.

Dacă mi-aş imagina că hardware-ul meu, „fierul” meu, este punctul de plecare, abilităţile mele, atributele mele, potenţialul gândurilor şi sentimentelor mele, care sunt în el, atunci ego-ul este software-ul meu. Acest software al auto-împlinirii a fost instalat în mine.

Atributele mele nu sunt nici bune, nici rele, dar software-ul egoist, care mă operează, mă obligă să le folosesc în beneficiul meu şi, în acelaşi timp, în detrimentul altora, deoarece acest lucru îmi permite să mă simt mai presus de cei care sunt în jurul meu. Acesta este ego-ul nostru, înclinaţia rea. Înclinaţia în sine este „fierul”, iar răul este software-ul, adăugarea.

Acum trebuie să întorc acest software de la rău la bine. Înclinaţia rămâne aceeaşi, dar schimb metoda de de folosire a ei. Văd că goana nesfârşită după auto-beneficiu doar mă prejudiciază în final. Înclinaţia rea este rea pentru mine, dar, atunci când încep cu ajutorul mediului să o schimb într-o atitudine bună faţă de alţii, de fapt îmi aduce și mie bine.

Cum se întâmpla asta? De ce mă simt bine când tratez pe ceilalţi bine, şi de ce mă simt rău atunci când fac rău altora? Este pentru că ajung mai aproape de adevăr în acest fel şi încep să simt că ceilalţi şi eu suntem acelaşi lucru.

Este ca o mamă care „fuzionează” cu copilul ei. Asta ne aduce împreună atât de mult încât ne simţim ca un întreg şi ne îmbinăm într-un sistem nou, inseparabil al relaţiilor reciproce prin oprirea de a diferenţia între ceea ce se întâmplă cu mine sau cu altcineva.

Astfel, toată omenirea devine o singură familie. Poate nu imediat, dar este un început şi am înţeles deja această abordare, care este în totalitate bazată pe psihologie.

Dintr-o „Discuție despre creșterea integrală” 11/07/12

Un fenomen uimitor!

Întrebare: Mi-a atras atenţia faptul că israelienii trec foarte usor la sentimente. În timp ce, să zicem, în Rusia, o persoană este obișnuită să-și folosească rațiunea pentru rezolvarea problemelor, iar când o întreb: „Ce simţi?”, ea îmi răspunde cu o întrebare: „Şi ce sunt sentimentele?”.

Cu toate acestea, pe parcursul seminarului privind metoda integrală, care a fost realizat pentru oamenii obișnuiti, nu a trebuit să explic. Poate că este un fenomen de influenţă al câmpului integral comun?

Răspuns: Eu cred că nu este doar influenţa câmpului comun. Dacă nu ai de-a face cu politicieni de nivel înalt, figuri publice mari, precum şi lideri de toate tipurile, care, prin natura muncii lor, au devenit atât de „acoperiți”, atunci oricine altcineva poate foarte rapid şi foarte uşor să treacă la sentimente . Acest lucru poate fi văzut în rezultatele meselor rotunde.

Chiar şi duşmanii înflăcăraţi se pot confrunta unul cu altul aici, de exemplu, reprezentanţii arabi din aşa-numitele „teritorii ocupate” şi studenţii de la Tel-Aviv, care sunt absolut diferiți unii de alții, beduinii de la Negev şi aşa mai departe. Înseamnă că pot fi profesori şi în imediata vecinătate a acestora, repatriaţi recent sosiți din Etiopia, Africa. Şi deodată se dovedeşte că abordarea integrată îi aduce la un astfel de numitor comun, la care, să spunem, după 40 de minute de vorbit, nu mai simti nici o diferenta intre ei.

Acesta este un fenomen uimitor! Nu poate fi explicat prin nimic altceva decât prin faptul că ne îndreptăm spre o clasa ce coincide cu natura, care începe să fie descoperită între noi la urmatorul nivel, astazi se simte ca nedorită, ca o criză şi aşa mai departe. Şi în realitate, dacă ne mişcăm spre ea, atunci se dovedeşte că aici, în noi, un fel de forţă nouă se dezvoltă, noi oportunităţi, o nouă structură internă a naturii.

Sărim brusc până la o nouă platformă, care se mişcă undeva, şi devine simplu şi uşor pentru noi. Şi bazat pe noua noastră clasa comună, pe care literalmente am creat-o în 30-40 de minute, putem ajunge la acorduri şi rezolva diverse probleme. Noi vrem să rămânem în acest sentiment. Acesta trebuie să fie constant cultivat şi dezvoltat, iar apoi va deveni cel mai important lucru pentru noi, în vieţile noastre.

În primul rând, desigur, avem nevoie să oferim condiţii elementare de trai, hrană şi adăpost, pentru toată lumea. Dar, în principiu, acest lucru este ceea ce este de fapt fizic necesar pentru om, ca un reprezentant al lumii animale, toate celelalte vor fi evaluate din punct de vedere al comunalității. Iar menţinerea acestei comunalități, încrederea comună, sprijinul comun, interacţiunea, căldura, siguranţa, tot ceea ce omul simte subconștient ca venind din ceea ce a obținut în această conexiune, va fi cel mai important pentru el.

Fără niciun regret, el va refuza toate tipurile de exces doar pentru a menţine acest sentiment şi pentru a exista în el, a trăi în el, astfel încât să aibă tot ce este necesar pentru viaţă, şi, cel mai important, să se perceapă într-un mediu cald , în armonie. Acest lucru se datorează faptului că aici el începe să simtă revelaţia unei forţe speciale, unei calități deosebite. Asta vine de la natura integrală globală, care astăzi începe să ne influenţeze în acest fel.

Dintr-o „Discuție despre creșterea integrală” 30/05/12

Şi ce vei face în palatul Regelui?

Pentru a aduce omul la obţinerea adevăratei realităţi, care este în afara percepţiei, a înţelegerii şi a senzaţiilor normale, Creatorul ne pune în faţa unui proces gradual de dezvoltare. Deci, avem oportunitatea, în timp ce trăim în această lume, să ne pregătim pentru perceperea adevăratei realităţi. Dacă ne pregătim, atunci, conform cu planul creaţiei care ne operează, care ne aduce din ce în ce mai aproape de adevărata realitate, îl vom descoperi în cele din urmă, ceea ce înseamnă că vom obţine revelarea Creatorului către fiinţele create de El.

Dar dacă nu ne pregătim în mod corect şi nu ne folosim viaţa pentru a ne corecta percepţia, ci pentru a ne bucura de ea direct în egoul nostru, vom simţii durere în timp ce Creatorul se apropie de noi. Oriunde operăm folosindu-ne egoul, simţim criza generală şi diferite probleme, în toate domeniile vieţii.

Oriunde folosim egoul, care nu este gata pentru corecţie şi pentru schimbare, simţim o criză: în educaţie, în cultură, în economie, în finanţe, în ecologie, în familie, terorism şi abuz de droguri. Dacă examinăm punctele dureroase din tabloul imaginar al lumii noastre şi încercăm să vedem de unde provin senzaţiile crizei şi durerea, adică gustul amar al mâncării Regelui, vedem că toată această amăreală provine din egoul nostru în creştere.

Oriunde este implicat egoul nostru (care se prespune a fi corectat dar nu a fost pregătit pentru asta), întâlnim o criză şi toate problemele care se revelează acum în lume. Deci, concluzia este că trebuie să ne pregătim cu ajutorul tuturor oportunităţilor pe care le avem.

Dacă lucrăm în grup, în studiu şi în diseminare în mod serior, folosind toate mijloacele care ne-au fost date de către Creator, vom simţi un gust bun apropiindu-ne de revelaţia Creatorului şi nu unul amar. Totul depinde de pregătirea noastră, de munca care se pare că este liberul nostru arbitru.

Am fost aduşi la studiu, la grup şi ni s-au dat toate explicaţiile a ceea ce trebuie să facem, acum decideţi! Sunteţi liberi să faceţi orice vi se potriveşte în palatul Regelui, dar dacă uitaţi că aţi venit acolo pentru a vă pregăti pentru masa festivă, veţi simţi un gust groaznic atunci când soseşte, deoarece nu aţi fost pregătiţi pentru asta. Deci totul este în mâinile voastre şi totul depinde de pregătire.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala din 7/13/12Scrierile lui Baal HaSulam

Modelul Omului de Familie

Intrebare: Multi membrii ai familiilor prietenilor care s-au implicat in sistemul integral au inceput sa se planga de faptul ca acei prieteni au devenit mai lenesi si au incetat sa mai fie preocupati de anumite necesitati. Care este modalitatea de a gestiona aceasta situatie? In fond, nu ar trebui ca persoana sa depuna efort si sa isi indeplineasca obligatiile familiale la fel ca oricine altcineva?

Raspuns: Fiecare persoana trebuie sa isi actualizeze participarea la problemele familiei si acest lucru ar trebui sa fie facut ca parte a efortului necesar avansarii spirituale. Trebuie sa participati la nevoile familiei voastre. Acest lucru are loc cu acelasi egoism, nu numai cu egoismul personal, ci si cu cel familial. Aceasta munca, contribuie la avansarea voastra.

Comentariu: Vecinilor, aceasta persoana le va parea absolut normala, o persoana care are grija de propria familie, castiga bani, se straduieste sa rezolve problemele curente, etc.

Raspuns: Intr-o anumita masura. Insa, persoana nu ar trebui sa se straduiasca sa castige bani mai multi decat nevoile curente. Persoana este gata sa renunte la acest surplus pentru scopul unitatii lumii prin toate eforturile si modalitatile. Acesta este modul de a actiona.

Din “Discutie despre Educatia Integrala” 30/05/2012

Nepretuitul Sentiment de Rusine

Intrebare: Sa presupunem ca datorita unei situatii am un sentiment atat de acut de rusine incat as vrea sa dispar. La ce ar trebui sa ma gandesc in acel moment? La scop?

Raspuns: Asta nu ajuta. Ce inseamna „Ar trebui sa ma gandesc sau nu?” Trebuie sa fii in permanenta pregatit in avans pentru orice fel de influente datorate mediului, cartilor, prietenilor, grupului si altor lucruri care sunt efectul mediului comun asupara ta in asa fel incat ti se aduce aminte de scop. Adica, iti setezi un „reminder” exterior, altfel nu iti vei aminti. Incepi sa asociezi scopul cu ce ti s-a intamplat. Si acesta este cel mai important lucru. Inseamna ca deja stii ca ceea ce s-a intamplat a fost intentionat si s-a intamplat cu un motiv.

Unde simt durerea si rusinea? In egoismul meu, deci trebuie sa ma ridic deasupra lui. Sau, dimpotriva, raman cu sentimentul de rusine pentru ca ma directioneaza spre scop. Atunci sunt gata sa il experimentez tot timpul in mine pentru a nu uita de scop, de a fi asociat cu el si de a inainta. Si las sentimentul de rusine sa devina din ce in ce mai puternic, astfel incat voi inainta spre scop iar acesta se va apropia din ce in ce mai mult.

Aici incep sa imi reevaluez valorile si astfel ma inalt. De acum inainte tot ceea ce va domina miscarea, implinirea si dobandirea starilor inalte de iubire si daruire deasupra sentimentului de egoism si absolut tot ce exista acolo este de fapt rusine.

Intrebare: Este mecanismul pe care il descrii potrivit pentru 99% din populatie?

Raspuns: Nu numai pentru 99%, ci pentru toti pentru ca dorinta de a primi este singura care conteaza.

Din “Discutie despre Educatia Integrala” 30/05/2012

Harta către Creator

Întrebare: Cum mă pot referi la Creator dacă El este proprietatea dăruirii?

Răspuns: Totuşi, serios, ce însemnă „proprietate”? Pot cu adevărat să iubesc sau să urăsc forţa de gravitaţie? De exemplu, îmi poate place dacă îmi aduce ceva bun. Dar asta nu înseamă că o iubesc sau o urăsc. Realizez că este ceva la nivel mineral şi de aceea mă refer la ea conform cu sentimentele mele, conform cu beneficiile pe care le primesc din asta.

Mă bucur de soare. Dar îl „iubesc” cu adevărat? Cum pot iubi soarele, în comparaţie cu o plantă, un animal sau un om?

Deci, cum mă refer la Creator? Mai întâi, se spune despre El: Eu nu îmi schimb HaVaYaH. Lumina superioară este în repauz total; este „Bunul care face bine atât celui bun cât şi celui rău”; Creatorul ne tratează cu iubire absolută.

Pe de altă parte, Creatorul este numită Măreţ, Teribil şi tot aşa. Tot răul vine de la El; tot binele îşi are originea în El. Totul este atât de contradictoriu încât devin confuz.

Dacă ceva este de neschimbat, este rău. De ce spun că Creatorul nu se schimbă?

Baal HaSulam explică în scrisoare numărul doi că dacă tatăl se relaţionează la fiul său cu iubire absolută, îl face pe acesta să îl urăscă în loc să îl iubească. De fapt, dacă nu există absolut nicio reacţie din partea tatălui, fiul vede că nu contează cum îşi tratează tatăl, pentru că oricum, tatăl său răspunde cu iubire absolută. Îl împiedică pe fiu să îşi dezvolte iubirea şi nu îi permite să se schimbe, să vadă conexiunea şi să stea în contact. Este ca şi cum ar avea în faţă un obiect nemişcat. Plantele au o anumită reacţie, animalele răspund chiar mai puternic, să nu mai vorbim de fiinţa umană. Apoi, reacţiile pozitive şi negative penetrează una în alta, creând o nouă legătură, o incluziune reciprocă.

Dar dacă Creatorul nu se schimbă şi, în acelaşi timp El este atât de iubitor şi de bun, atunci ce pot simţi pentru El? În niciun caz nu Îl pot lua pe El în consideraţie: Şi totuşi, dacă nu îl pot lua în consideraţie, atunci îl scot din imagine, ca şi cum El nu ar exista deloc. De ce aş lua în considerare pe cineva care nu se schimbă niciodată?

Este o noţiune foarte adâncă, care a fost explorată nu numai de Cabala. Totuşi, Cabalişti s-au străduit să demonstreze că tot timpul Creatorul este „Vino şi Vezi”; deci eu îl descopăr pe El. Nu Îl pot descoperi pe El Însuşi, Esenţa Lui, ci numai forma Lui care este îmbrăcată în materie. De aceea, când îl descoperim pe El în întregimea Lui, descoperim forma Lui ultimă şi perfectă şi îl vedem cu adevărat ca Absolutul, Perfectul, Eternul, Bunul care face bine.

În toate celelalte stări, vedem binele sau răul care vin de la El, funcţie de nivelul proprie corupţii, aşa cum este spus: „Fiecare judecă conform defectelor sale,” iar apoi, avem oportunitatea de a ne referi la El în măsura propriei deficienţe şi corecţii, iar astfel îl vedem pe El ca bun sau rău.

Şi totuşi, trebuie să credem ceea ce spun mari Cabalişti care l-au revelat pe El în adevarata Lui formă, că El este absolut bun şi dăruitor.

Deci trebuie să ne referim la el cu dorinţele noastre (Kelim): În acest moment, îl vedem pe Creator în măsură corectitudinii sau corupţiei dorinţelor noastre, dar atunci când îl descoperim pe El la capătul scării, vom revela faptul că El este Bunul care face bine.

Apoi toate contradicţiile vor dispărea; vom primi o „hartă a avansării” care este scalată la atitudinea noastră faţă de Creator. Aceasta ne va permite să vedem cum ne schimbăm şi cum, în concordanţă cu schimbarea noastră, se schimbă Creatorul în ochii noştri.

Ne exprimăm gratitudinea faţă de Creator pentru că ne-a dat această scară a ascunderii; cu ajutorul ei putem obţine conexiunea cu El. Altfel, nu am fi în stare să ne conectăm cu perfecţiunea.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 7/9/12, “Cartea Zohar”

Materialul de Constructie: Egoismul Nostru

Intrebare: Exista presupunerea ca o persoana care este inclusa mental in sistemul general integral va inceta sa aplice un efort psihic constant si ca va deveni lenesa. Exista un loc pentru a plasa eforturile liniare umane in lumea integrala?

Raspuns: Noi am evoluat in intreaga noastra istorie sub influenta egoismului care s-a dezvoltat in noi. Egoismul a trecut prin diferite stadii: egoism fizic, mancare, sex si familie si egoismul care ne-a indreptat spre bunastare, faima, putere si cunoastere insa astazi am ajuns la un impas si avem nevoie de ceva mai mult.

Forta de atractie a dezvoltarii fostului egoism dispare; persoana se indreapta spre ceva dar nu stie spre ce. De aceea noi avem aceste metode spirituale, tehnici, manipulari, Noua Era si lucruri de genul acesta. Oamenii devin interesati iar de religie; pare ca ne intoarcem acolo dar in realitate aceasta preocupare va trece in curand.

Intram in integralitate. Adica, acum umanitatea va incepe sa inteleaga ca, noua noastra stare este crearea unei societati integrale.

Si ce se intampla cu egoismul nostru?

Astazi, am ajuns la capat si de aici vom incepe sa construim un sistem integral sau sa devenim ca sistemul integral, natura, ceea ce este acelasi lucru.

Cum facem asta? Cu egoismul din noi.

Ce inseamna sa creasca; nu am spus deja ca nu va mai creste?

Incepe sa creasca astfel incat sa il transformati in integral. Acesta este un egoism complet diferit, care se va opune si va va impiedica sa deveniti integral. Si pe baza sa, uitandu-va la el, va puteti schimba pentru ca veti fi capabili sa vedeti toate lucrurile negative, aceasta spargere in acest mecanism si cum sa il corectati si sa deveniti integrali.

De ce avem nevoie de acest sistem?

Avem nevoie de el pentru ca prin toate aceste incercari, erori, suferinte, diferite conflicte, lipsa intelegerii si respingerii egoiste ale celorlalti oameni, egoismul meu ma va indeparta din nou.

De ce trebuie, ca pe baza sa, sa incerc prin eforturile mele sa intru impreuna cu ceilalti in sistemul integral?

Pentru ca, in momentul in care dobandesc aceste abilitati, invat ca un elev care exerseaza. Un elev primeste tot timpul teme; el ar trebui sa simta: corect sau incorect. Se spune ca incorectul se transforma in corect:” Un om experimentat este mai bun decat doi neexpermentati.” Cel experimentat este acela care realizeaza ca s-a abatut, ca a gresit. Adica, ne analizam constant greselile, dar ele nu sunt greselile noastre; astfel natura noastra egoista este special dezvoltata in noi, nu pentru ca vrem asta si pentru a ne ridica deasupra ei si sa cream o comunitate integrala.

De aceea egoismul creste, insa este un alt fel de egoism, indreptat impotriva comunitatii.

Aceasta este o munca diferita. Daca anterior am folosit egoismul liniar si cu ajutorul lui am avansat, m-am dezvoltat egoist, acum ma impotrivesc in mod constient lui, il transform in unitate integrala, conexiune cu ceilalti. Astazi, el este pentru mine ca un material de constructie; construiesc cu ajutorul sau.

Comentariu: Deci, pentru ca egoismul sa se manifeste, trebuie sa interactionez fizic cu lumea, trebuie sa fiu in aceasta lume?

Raspuns: Lumea noastra a fost creata pentru acest scop pentru ca in interiorul sau noi putem exista atat in calitatile egoiste cat si in cele inalte.

Din “Discutie despre Educatia Integrala” 30/05/2012

Studierea naturii: Metoda prin care ne putem rezolva problemele

Întrebare: Ce vrei să spui mai exact prin faptul că planul naturii s-a schimbat? Cum putem explica oamenilor obişnuiţi ce s-a schimbat de fapt?

Răspuns: Trebui pur şi simplu să arătăm oamenilor câteva filme despre interconexiunea dintre oamenii în lume, astfel încât să aibă o imagine clară a conexiunii umane la toate nivelurile – nu la niveluri cultural ştiinţifice, care sunt îndepartate de oamenii obişnuiţi, ci la cele tehnologice şi comerciale – diferite forme de garanţie reciprocă.

Mai întâi, ar trebui să arătăm unui om nevoia de conexiune la nivelul necesităţilor de bază: nu va putea să aibă grijă de el sau de copiii lui dacă nu este bine conectat, în mod integral, cu lumea. Dacă depind de alţii, trebuie să fiu în relaţii bune cu aceştia, dacă ei se simt bine şi eu mă simt bine. Asta înseamnă că trebuie să înţelegem că nu există altă cale.

Atunci, care este problema? De ce nu putem există în modul în care ar trebui să existăm? De ce nu putem micşora preţurile exorbitante ale bunurilor, al transportului, al conexiunii? De ce nu putem opri alocarea a jumătate din buget către securitate, dacă suntem aşa de conectaţi? De ce este asiguarea sănătăţii aşa de scumpă, încât trebui să vindem extra medicamente? De ce am dezvoltat aşa de multe lucruri redundante şi dăunătoare? Poate ar trebui să ne scuturăm de toate acestea şi să ajungem la un numitor comun, normal?

Trebuie să studiem natura, să ne concetrăm toate eforturile noastre asupra acestui lucru şi să acceptăm, în conformitate cu aceasta, legile comportamentului societăţii umane. Trebuie să răspândim metoda societăţii integrale în toată lumea şi, astfel, gradual, să ne schimbăm mediul, pentru a influenţa fiecare individ din societate.

Societatea noastră trebuie să fie generală, integrală şi nu împărţită prin graniţe şi naţionalităţi, care de fapt nu mai există. Sunt doar simbolice, în era tehnologiei moderne, cu transportul modern, etc. De fapt, pe cine protejează graniţele şi cine are nevoie de ele? Cine pe cine vrea să cucerească? Astăzi, milione de imigranţi se mută dintr-un loc în altul!

Trebuie să aranjăm toate acestea gradual şi în mod sensibil. Apoi, în câteva decade, vom fi în stare să construim o societate total egală. Aveam toate opţiunile, mai ales dacă suntem eliberaţi de toate lucrurile care nu sunt necesare.

Trebuie să prezentăm acestea oamenilor şi, gradual, să îi lăsăm să înţeleagă importanţa şi nevoia conexiunii noastre prin seriale TV, piese de teatru, materiale de studiu în şcoli, cursuri în timpul orelor de muncă la diferite companii, etc. Trebuie să luăm foarte în serios relaţiile de muncă publică şi socială. Asta trebuie să fie obligaţia fiecărui membru din grup.

Aceasta obligaţia va fi desigur completată cu importanţa scopului şi cu publicitate. Toţi oamenii importanţi şi celebrităţile trebuie să arate cât sunt de implicaţi prin simţirea a cât de importantă este punerea în faţa chemării naturii. Nu suntem vreun partid politic sau un individ care vrea să urce în top. Nimeni nu intenţionează să conducă sau să obţină ceva, suntem pur şi simplu noi, oamenii de pe această planetă, care suntem puşi în faţa acestei nevoi.

Din „Discuţie asupra educaţiei integrale” din 29.05.2012