Baal HaSulam, „Exil şi răscumpărare”: Creatorul ne va arăta în mod evident că Israel nu poate să existe în exil, şi nu-şi va găsi odihna ca restul naţiunilor care se amestecă printre naţiuni şi-şi găsesc odihna, şi se asimilează în ele până când nu mai rămâne nicio urmă din ele.

Chiar şi fără a şti ceva despre Forţa Superioară, vedem că trebuie să existe aici un sistem care este scris clar. Este ca şi cum în urmă cu mult timp, un înţelept a scris despre asta într-o carte, şi acum totul se adevereşte. Nu contează ce fac evreii şi, oriunde sunt, destinul îi va urma totdeauna, îi va controla, şi îi va duce la relaţii distorsionate cu vecinii lor, cu lumea, şi cu ei înşişi. Nu vor avea odihnă.

Dacă această naţiune nu vrea să vadă acest sistem, cu construcţia lui – în soft-ul şi în programul care îl conduce de la început şi până la sfârşit, către scop, atunci nimic nu ne va ajuta. Din contră, dacă ne vom îngropa în sistem, va fi clar că acesta este o Tora a adevărului. Este o tranziţie de la starea coruptă către o stare corectată, Natura însăşi prin dezvoltarea ei cere asta de la noi, iar Înţelepciunea Cabalei explică fazele şi stările prin care trece un om aflat pe cale, şi acţiunile şi Luminile care sunt parte a procesului. Vai de naţiunea noastră dacă nu vedem adevărul din această înţelepciune şi dacă nu-l folosim. Până atunci, ea totuşi va urma aceeaşi cale, în aceeaşi direcţie, dar avansarea ei va fi în curbe, sub o ploaie de lovituri, şi prin asta se prelungeşte timpul şi cresc suferinţele

De fapt, calea e clară şi fiecare mişcare are timpul ei potrivit, şi dacă nu o împlinesc la timp, atunci partea necorectată de ieri se adaugă la partea de azi şi astfel, sarcina e dublă. Această parte nu dispare şi noi o avem totuşi de corectat, dar în condiţii mai rele, rezultate din lipsa corectării de ieri. Dacă nu corectez azi, atunci mâine, sub sarcina celor două zile, condiţiile vor fi şi mai rele şi eu va trebui să fac munca ce va fi de trei ori mai mare.

În acest fel eu creez probleme externe mai mari şi mai dificile, până când sunt înconjurat de duşmani care vor să mă anihileze. Acasă, de asemenea, lucrurile merg spre mai prost, iar afară lumea ne înconjoară cu ură, deci, ce putem face?

În plus, la interior, simt o pietrificare a inimii. Dacă înainte înţelegerea mea era pură şi eu simţeam lucrurile şi împlineam corectările, azi, nu mai îmi pasă de nimic, sunt dezamăgit şi gol…

Deci, dacă nu corectez problema la timp, ea rămâne şi se adaugă la sarcina din spatele meu, care devine din ce în ce mai grea. Procesul este divers şi are loc oriunde, în diferite forme, şi, în final, criza se extinde, ne afectează sănătăţile, finanţele, economia, mediul, familia, sistemul educaţional, securitatea, şi toate celelalte aspecte ale vieţii..

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 28/11/2012 „Exil şi răscumpărare”

Filed under: Israel, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Rabaş în „Avraam a născut pe Isaac”: În Mişna se spune: Exită trei lucruri pe care stă lumea, Tora, munca şi milostenia. Avraam este numit „om al milosteniei”, care dedică puterile lui bunătăţii faţă de oameni. Isaac (Iţak) este numit „stâlpul muncii”, cel care îşi dedică sufletul său pe altar. Şi Iacov este numit „stâlpul Torei” după cum este spus „Dă adevărul lui Iacov” şi Tora este numită „Tora a adevărului”. Şi astfel, fiecare om trebuie să ajungă la aceşti trei stâlpi. Întâi, aceşti trei stâlpi, au fost revelaţi unul după altul de către Sfinţii Părinţi ai noştri, fiecare din ei revelând câte un stâlp. Şi după ce cei trei stâlpi au fost revelaţi, este de asemenea în puterea noastră să urmăm aceeaşi cale pe care părinţii noştri au pregătit-o pentru noi, şi de aceea noi suntem numiţi „poporul ales”, fiindcă avem meritul de a fi moştenit de la Părinţii noştri observarea celor trei stâlpi prin care lumea poate exista, ceea ce înseamnă că, prin ei, lumea va exista şi va ajunge la scopul pentru care a fost creată.

Lumina a creat dorinţa, Lumina este dăruirea totală, iar dorinţa este primirea totală, dar prin Lumină, dorinţa trebuie să se schimbe în „primire de dragul dăruirii”. Asta înseamnă că Lumina şi dorinţa trebuie să se conecteze într-un fel special, numit „deasupra raţiunii” sau, „linia de mijloc”.

Această combinaţie este făcută prin alegerea omului. Mulţumită faptului că omul a ales combinaţia corectă de fiecare dată, el include acest lucru în el. O „fiinţă umană” este sistemul compus din două părţi: Lumina şi vasul, dorinţa de dăruire şi dorinţa de primire, şi prin faptul că omul, care este între ele, poate alege şi determina relaţia corectă între ele, el crează în interiorul lui o combinaţie mai mare între Lumină şi vas.

Munca unui om este să se verifice pe sine şi să înveţe de la Lumină. Pentru asta, el trebuie să fie deja încorporat în cele trei linii: a Luminii şi a vasului şi a atitudinii corecte dintre de ele, numai atunci va fi capabil să ştie ce îi aduce Lumina. Aceasta este numită munca lui Avraam, prima revelaţie spirituală în munca noastră.

Atunci începem să lucrăm în vas în linia stângă, pentru a înţelege ce este materia noastră. Este posibil să vezi diferenţa în interiorul materiei numai dacă ai Lumina şi dacă ştii cum să lucrezi corect cu vasul. Asta înseamnă că linia stângă însăşi este de asemenea facută din trei linii, pentru a învăţa corect despre dorinţă – aceasta este numită munca lui Isaac.

Apoi este munca în linia de mijloc: o combinare a liniei stângi şi a liniei drepte într-o singură linie, pentru a şti exact ceea ce avem nevoie să facem cu aceste două forţe. Aceasta este numită munca în linia de mijloc, munca lui Iacov, care este în acelaşi timp în starea de micime, în rădăcina fazei, în faza unu şi faza doi. Apoi, după obţinerea stării de mărire, în al treilea şi al patrulea nivel, această muncă este deja numită Israel. Acestea sunt fazele creşterii spirituale ale unui om.

Un om care avansează în acest fel, are ceea ce numim „drepturi patriarhale”, ceea ce înseamnă că el primeşte metoda şi o împlineşte, şi că el aparţine „poporului ales”, fiindcă el munceşte în funcţie de „cele trei linii”, înţelegând că el este „linia de mijloc” care conectează primele două linii.

Linia de mijloc este numită fiinţă umană şi este de asemenea numită Creator., Zeir Anpin, stâlpul din mijloc. Pe anasamblu, linia de mijloc este consecinţa prin care un om aderă la Creator.

Este imposibil să munceşti în Sfinţenie fiindcă Sfinţenia este numită dăruire. Dăruirea este posibilă numai în combinarea corectă între cele două linii: linia dreaptă şi linia stângă în linia de mijloc.

De aceea se spune că lumea stă pe „trei stâlpi: pe Tora, pe muncă şi pe milostenie” dacă ne uităm la procesul de corectare al lumii dinspre partea noastră, de jos în sus: Tora este linia de mijloc, Iacov; munca, este linia stângă, Isaac; şi milostenia este Avraam, linia din dreapta.

Din Pregătirea pentru Lecţia zilnică de Cabala din 28/11/2012

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→