Daily Archives: 3 decembrie 2012

Cel mai mare egoist

Ca o regula, doar oamenii cu un grad ridicat de egoism studiaza Cabal. In afara de asta, nimic nu ii satisface. Stiinta, tehnologia, artele, relatiile de familie, cariera, pasiunile de orice fel, bani multi…nimic nu le aduce  multumire. Sunt framantati de o intrebare: Care  scopul vietii?

Ei nu cred in religie deoarece deja au depasit acest stadiu de dezvoltare si au pierdut abilitatea de a urma orbeste orice tendinta. Ei nu vad nici o valoare in lumea asta deoarece privesc totul in jurul lor ca o existenta “animal”obisnuita si nimic mai mult

In mod natural, ei nu au o dorinta de a imbratisa pe toata lumea, de a dansa, sau de a face lucruri copilaresti precum “a sta intr-un cerc, a bea si manca impreuna si canta cantece.” Le considera ciudate si aditionale, si au dreptate.

Egoismul lor e peste medie. De aceea ei aspira sa reveleze superiorul; cu toate astea, ei sunt fortati sa se comporte „imatur”si copilareste. Din nefericire nu poate fi facut nimic in legatura cu asta.

Ei se alatura unui grup care se afla deja in proces de avansare si care detine mai mult sau mai putin revelata si inteleasa, medota de dezvoltare. Ei intra intr-un grup care simte, recunoaste si confirma (cel putin studiile) necesitatea de a a se uni pentru a revela proprietatile lumii superioare, prin conexiunea dintre prieteni. Asta din motiv ca proprietatile sferei superioare pot fi descoperite doar in unitate.

Lectia 4 din 11.6.2012 Conventia din Georgia

 

 

Ai tras, dintre mii de bilete, biletul câştigător

Dacă drumul spiritual ar fi fost simţit ca o plăcere şi benefic naturii noastre, egoismului nostru, cine l-ar fi respins? Întreaga lume ar fi alergat să studieze cu noi şi să stea în bancă. Oricine ar fi venit dacă ar fi simţit în asta bucurie şi dulceaţă.

Nimeni nu ar fi refuzat o astfel de oportunitate tentantă de a revela viitorul în faţa lui şi de a obţine toată cunoaşterea. Egoul nostru ne-ar fi împins mai departe, ar fi tras de noi, nelăsându-ne niciun moment de odihnă. Invidia, pofta şi ambiţia ar fi ars în om, promiţându-i tot felul de împliniri în această lume şi în lumea superioară, Raiul. Toate acestea l-ar fi atras şi inspirat din ce în ce mai mult.

Desigur că nu este aşa, şi este dificil pentru noi de înţeles şi imposibil de agreat că toată realitatea, cu excepţia nostră, este opusul la ceea ce vedem. Revelaţia forţei superioare este plină de mulţumire şi plăcere. Toate acestea îi sunt revelate omului ca urmare a obţinerii proprietăţii de dăruire.

Pe orice altă cale este imposibilă obţinerea împlinirii spirituale, a gradului Creatorului. Astfel, adevărata guvernare este ascunsă în spatele formei ei opuse, iar noi nu suntem capabili să apreciem asta, să înţelegem şi să gustăm ce înseamnă intenţia de dăruire. Noi nu avem ustensilele prin care să ne bucurăm de dăruire.

Te rog să dai tuturor! În orice caz, nu vei simţi nicio plăcere din asta, fiindcă dorinţa ta este opusă. Şi numai acela în care scânteia a fost aprinsă în întunericul egoismului, forţându-l de dragul dăruirii, şi aceluia căruia îi pasă de scânteie, încercând să o dezvolte prin studiu şi prin mediu – acela avansează. Într-adevăr, există câţiva aleşi din toate miile.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 02/12/2012 „Introducere în studiul celor zece Sfirot”

Unitatea fraţilor, cel mai bun cadou pentru tată

Întrebare: Ce transformă toate rugăciunile noastre într-o singură rugăciune? Cum putem noi să cerem împreună acelaşi lucru?

Răspuns: Pentru a face asta trebuie să clarificăm de fiecare dată faptul că este imposibil să ridici o rugăciune singur. O astfel de rugăciune nu este acceptată.

Scopul nostru este ca dorinţele de primire să se adune într-una singură cu o singură intenţie, aşa cum a fost înainte. A existat un întreg până când spargerea a introdus intenţia de dăruire în fiecare bob de dorinţă de primire. Acum, această fragment de intenţie este sub dominaţia egoului, dar prin asta, există o conexiune între două dorinţe, de primire şi de dăruire ca şi cum ar fi fost amestecate şi pot fi împreună.

Dar această conexiune aduce întrebarea: Cum vom munci? Cum ar trebui să clarificăm lucrurile dacă luăm în considerare că dorinţele sunt în tine? Astfel trebuie tu să-ţi analizezi partea „proprie”. Corecţia nu este când dorinţa de dăruire controlează dorinţa de primire, ci atunci când, după spargere, dorinţele de primire sunt conectate prin dorinţele de dăruire.

Suntem înclinaţi să muncim individual: „sunt dispus să fac tot ce îmi cere Creatorul”. Dacă El vrea de la mine să dăruiesc, voi dărui, dacă vrea de la mine să mă alipesc Lui, mă voi alipi. Sunt gata de orice în vasele mele individuale, „numai spune-mi ce am de făcut”. Dar să mă conectez cu alţii prin calităţile dăruirii moştenite în timpul spargerii – în niciun caz!

Între timp, Creatorul se bucură de acţiunea ta îndreptată spre conexiune, fiindcă atunci, tu foloseşti puterea Lui, şi, în loc de ură faţă de ceilalţi, tu îi iubeşti. Prin asta, tu te dezvolţi spre forţa iubirii, dorind să semeni cu Creatorul, chiar dacă ţi se pare că nu ai nicio relaţie cu El. Până la urmă, tu încerci să-I aduci mulţumire, dar acţiunea în sine este împlinită între noi, unitatea ta cu colegii de grup este plăcere pentru Creator.

Noi am fost făcuţi ca dorinţe de primire ce vor să fie umplute, şi, de asemenea, cu dorinţe de dăruire care caută şansa să aducă profit în detrimentul dăruirii asupra celorlalţi, să-i folosească pe ceilalţi într-un mod cât mai viclean. Tu trebuie să schimbi toate astea în scopul de a te conecta cu ceilalţi „ca un om cu o singură inimă”. Dacă tu te conectezi cu colegii pentru a aduce plăcere Creatorului şi, dacă, în acelaşi timp, tu devii ca El în dorinţa ta de primire, atunci tu îi aduci prin asta Lui mulţumire, şi astfel obţii ceea ce este dorit.

Copilul pe care El l-a creat şi pregătit, în sfârşit vrea să se alipească Lui, să fie ca tatăl lui; el vrea să fie independent să adere la El în acţiunile lui. Tu nu poţi, şi nu e nevoie, să faci nimic decât să-i aduci Lui plăcere crescând datorită conexiunii cu ceilalţi.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 30/11/2012 „Zohar”

 

 

Un copil caruia un lup si un miel i se supun

Intrebare: In articolul “Pacea,” Baal HaSulam aduce un citat din Isaia: “ Atunci lupul va locui laolalta cu mielul si leopardul se va culca langa caprioara, si vitelul, puiul de leu si vitele ingrasate vor fi impreuna si un copil le paste.” Cand acest timp va veni, pentru cine va fi mai greu, pentru lup sa aiba de a face cu mielul sau pentru miel sa se descurce cu lupul?

Raspuns: Exista un lup si un miel in fiecare dintre noi, o dorinta de a primi si una de a darui, vointa de a darui e numita “miel” iar cea de a primi “lup.”Ei nu pot trai impreuna din cauza lipsei de intelegere. Lupul stie ca se poate satisfice numai prin miel, iar mielul se teme ca lupul l-ar putea manca.. Dar, pe de alta parte, lupul stie ca nu poate trai fara miel, iar mielul e constient ca fara lup nu va fi capabil sa avanseze si intotdeauna va ramane un miel.

Asa ca se dovedeste, ca ei nu pot exista unul fara celalalt, dar nici unul cu celalalt, deci cum pot ei gasi balanta. Cum poate exista starea”lupul va locui laolalta cu mielul?” Cum pot doua dorinte opuse – a primi si a darui-  exista impreuna?

Asta e ceea ce intelepciunea Kabbalah ne explica: cum lupul si mielul se accepta unul pe altul si sunt incorporati unul in celalalt. Cand o persoana nu e nici in primire, nici in daruire, primeste aceste doua forte ca doi “ingeri” si ii combina corect astfel atragand imaginea Creatorului. De asta Creatorul este numit Bo-re ( “Bo-reh,” ”Vino si vezi”in ebraica). Imaginea aceasta este construita din forta primirii si din cea a daruirii.

Apoi, un copil ii va conduce. Ceea ce inseamna ca omul din mine simte ca este mic si in acelasi timp organizeaza totul construindu-se constant pe sine cat si lumea din jurul lui prin combinarea corecta a acestor doua forte, lupul si mielul; linia mijlocie e determinata intre aceste 2 linii, dreapta si stanga, pe diferite nivele de grosime, iar un “copil mic” manipuleaza aceasta intreaga imbinare.

Din partea a patra a Lectiei Zilnice de Kabbalah 30.11.2012, “Pacea”

 

Intrebari legate de reascultarea lectiilor inregistrate, Cunoastere si Diseminare

Intrebare: De curand ati afirmat ca pe vremea cand studiati cu Rabash, ascultati lectia pe care ati inregistrat-o de 3 ori pe zi. Recomandati studentilor sa procede la fel, daca este posibil?

Raspuns: Cel putin o data.

Intrebare: De asemenea, pentru toti aceia care participa la ateliere, este util sa revada aceasta actiune a grupului si sa asculte inregistrarea daca timpul le permite?

Raspuns: Nu.

Intrebare: “Draga D-le Laitman,

Dupa parcurgerea catorva cursuri in cadrul BB si dupa mai mult de 2 ani de citit blogul, inca am aceasta intrebare:

De ce intotdeauna afirmati: “Nu prea cred…..Presupun ca asta se va intampla…Cred ca nu asta e abordarea corecta….cred ca Creatorul nu va accepta asta….Printre atat de multe ganduri din interiorul dumneavoastra, este loc ramas si pentru cunoastere?

Raspuns: Totul vine de la intelepciunea Naturii, Creatorul; asta e cunoasterea autentica.

Intrebare: Profesore, am dubii. Sunteti un om de stiinta, corect? Urmati o metoda empirica. Este aceasta modalitate particulara de diseminare a Cabala, investigatia voastra stiintifica? Intrebarea in sine este mai larga, dar cam asta e teza. Ma voi multumi cu un raspuns asemanator.

Raspuns: Ce anume din ceea ce e spus in sursele noastre nu se potriveste?

 

Salvand prietenii de ingrijorari

Intrebare: Ce inseamna garantie reciproca? Ce determina reciprocitatea in grup?

Raspuns: Garantia mutuala este atunci cand noi furnizam fiecarui prieten un sentiment absolut complet de securitate si incredere, intr-o asemenea masura incat acoperim intregul sau egoism, astfel incat el nu mai are nevoie de nimic. Asta inseamna ca ii dam respectul si iubirea noastra si il tratam intr-o asemenea maniera ca el inceteaza sa se mai gandeasca la sine si instantaneu devine liber pentru munca in favoarea tuturor.

Atelierul 2, Conventia din Georgia 11.6.2012