Daily Archives: 17 decembrie 2012

Dacă noi suntem întru-un „Matrix” cum putem să-i contactăm Creatorul?

La ştiri (din news.com.au) „Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Washington fac un experiment să descopere dacă universul există într-un matrix, într-o simulare pe calculator creată de alte supercalculatoare din viitor”.

„Experimentul ar putea să ne dovedească că suntem doar păpuşi într-un fel de joc mare pe calculator.”

„Deci cine a creat acest supercalculator care are puterea ipotetică asupra existenţei noastre?”

„Profesorul Martin Savage, unul dintre fizicienii care lucrează la acest proiect spune că totul este neclar.”

„Imaginaţi-vă situaţia în care avem un calculator destul de mare care să simuleze universul nostru şi că pornim o astfel de simulare pe calculatoarele noastre. Dacă simularea merge destul de mulşi avem aceleaşi legi ca şi în universul nostru, atunci ceva similar cu universul nostru va ieşi din aceea simulare şi situaţia se va repeta în fiecare simulare, se spune…”

„Înăuntrul unei coji de nucă fizicienii se vor uita la distribuţia energiei cosmice care radiază pentru a încerca să detecteze patternuri care ar putea sugera că universul este o creaţie a unei tehnologii futuriste compiuterizate.”

„Dacă se dovedeşte că suntem nişte jucători într-un program de joc pe calculator, fizicienii sugerează că ar putea fi o cale de a putea încurca programul, şi să ne jucăm cu mintea creatorilor noştri – totul în numele ştiinţei.”

Comentariul meu: Cabala revelează programul creaţiei lumii noastre; noi trebuie să stăpânim acest lucru, şi să ne schimbăm pe noi în concordanţă cu acesta, să revelăm creatorul acestui program – să-i înţelegem intenţia, raţiunea şi scopurile. Şi apoi, după corectare, însemnând totala corectare a proprietăţilor programului creatorului, să ne dezvoltăm în afara „matrixului” – în lumea infinitului, asta înseamnă posibilităţi nelimitate.

Viata inseamna a te apropia mai mult de iubire

Baal HaSulam, „ Introducere la Studiul celor Zece Sfirot”: Cei rai, in vietile lor, sunt numiti „ morti.”’ Aceasta este asa deoarece moartea lor este mai buna decat viata lor, dupa cum durerea si suferinta pe care o suporta pentru intretinerea lor este de multe ori mai mare decat putina placere pe care o simt in aceasta viata.

Daca nu avansam catre atingerea izvorului vietii, atunci viata se transforma intr-o evadare de suferinte. Toate gandurile noastre sunt doar despre cum sa evitam rau si neplacutul. De aceea, noi nu ne imaginam binele ca satisfactie, deoarece nu ne putem umple, ci pur si simplu incercam sa gasim ceva pace intre momentele neplacute.

Ca rezultat, toata placerea pe care o simtim nu dureaza mai mult decat o scurta perioada, si astfel noi suntem numiti „ morti” desi suntem in viata, deoarece nu primim o satisfacere de la adevarata sursa a vietii pe care intreaga realitate si intreaga creatiei sunt fondate.

Desigur, fiecare are propriile sale gestiuni, si daca vede cat de multa suferitna si durere simte, cat de mult sufera si ce eforturi a facut comparativ cu putinele momente de placere care l–au facut fericit si i-au adus bucurie, apoi el descopera ca nu a meritat sa traisca. Aceasta intreaga viata poate fi justificata doar ca o pregatire pentru ascensiunea spirituala. Dar daca cineva examineaza aceasta viata asa cum e, vede ca nu merita osteneala.

Acum cand suntem recompensati cu Torah  si Mitzvot, suntem recompensati cu adevarata fericire si voiosenia a vietii, daca le respectam, dupa cum este scris: „ Gusta si vezi ca Domnul este bun.” Asta e ceea ce simt cei care L-au atins. Apoi putem alege intre bine si rau. Dupa ce primim Torah, calea, principiile spirituale, incepem sa lucram cu cele doua lini.

Asta e ceee ce vor scrierile sa spuna: „ si vei alege viata, astfel incat tu si descendentii tai veti trai.” De fapt este o repetare: „ si tu vei alege viata astfel ca vei trai.” Dar se refera la vietuire pastrand Torah si Mitzvot. Abia apoi cineva traieste cu adevarat. „ Dar viata fata Torah si Mitzvot este mai aspra decat moartea.”

Asta e modul in care o persoana percepe diferenta dintre viata si moarte: Viata inseamna avansare spirituala, iar moartea inseamna lipsa avansarii. O persoana gradual intelege ca avansarea inseamna apropierea de iubire, de daruire, de auto-anulare, de ridicare deasupra propriului ego. Doar asta e numita „ viata,”  fara nici un calcul a ceea ce simtim in dorintele noastre egoiste.

Dina partea Intai a Lectiei Zilnice de Kabbalah 11.12.2012, „ Introducere la Studiul celor Zece Sfirot”

 

 

La graniţa noii lumi

Întrebare: Ai spus că o persoană ar trebui să se întoarcă după Creator prin grup. Ce înseamnă asta? Trebuie să citim Shamati împreună sau să facem un atelier: ce să facem?

Răspuns: Cred că o persoană ar trebui să se coporte foarte simplu: Prima dată să facă un scurt curs despre înţelepciunea Cabala şi să studieze în grup. Trebui să participe la lecţiile noastre cât de mult poate, cel puţin la a treia parte a lecţiei, şi să participe la ateliere de câteva ori pe săptămână – asta este ce ar putea să facă cel puţin.

În afară de asta, avem o bibliotecă imensă, o arhivă a lecţiilor şi discuţii traduse în multe limbi. Nu ar trebui să fie o problemă să găsească ceva ce să facă.

O persoană ar trebui să-şi dedice un anumit timp pentru diseminare, din moment ce prin acest lucru nu doar că aducem mesajul nostru către lume, dar de asemenea urcăm la următorul nivel.

Noi trebuie să aducem umanităţii informaţiile despre corectare, avansare, şi atingerea noii etape. Altfel cum putem şterge deficienţa care este acum revelată în oameni?

Noi vorbim de faptul că nu există nimeni în afară de El. Deci care este problema umanităţii? Cum se poate corecta pe ea însăşi?

Noi am atins acum un stadiu „rotund”, în care suntem total dependenţi unul de altul. A treia fază începe acum să se reveleze şi noi acum începem să urcăm din starea noastră curentă; acest lucru se numeşte criză.

Adevărul este că o „criză” în greacă înseamnă „naştere” a ceva nou.

Deci noi trebuie să arătăm umanităţii că noi suntem la graniţa noii lumi şi că această lume nouă este integrală.

Primul nivel spiritual, lumea Assiya, începe acum să se reveleze doar în faţeta externă, integrală, din moment ce lumea spirituală este integrală. Noi începem să vedem că prin proprietăţile noastre, nu suntem în stare să cooperăm în sistem. O reţea de conexiuni mutuale absolute descinde înspre noi, şi nu putem face nimic aici. Asta este cum astăzi criza este exprimată în educaţie, ştiinţă, economie, în fiecare aspect.

Deci prima dată trebuie să spunem oamenilor despre asta, al doilea lucru, să-i învăţă metoda prin care să asceadă la modul interior la noul nivel calitativ, ceea ce înseamnă să se schimbe către integralitate şi conectare mutuală.

Din Convenţia de la Novosibirsk 8/12/2012, Lecţia 3

Crima in Connecticut

Regret toate victimele, si chiar mai mult decat oricine altcineva, deoarece ma simt ca un complice, vinovat de ceea ce s-a petrecut.  La urma urmei, acest act este o consecinta a indiferentei noastre referitor la cum se maturizeaza copiii nostri si la faptul ca ei devin criminali violenti…

Noi suntem cei pe care trebuie aruncata vina; sistemul educational, lipsurile din educatie. Cand vom intelege ca, copiii nu trebuie doar sa fie invatati sa citeasca si sa scrie, ci ca ar trebui sa facem fiinte umane din ei, sa ii crestem? Lipsa educatiei integrale se va face simtita din ce in ce mai mult, dar cate cazuri similare trebuie sa se mai petreaca pana incepem sa actionam!

 

 

Conventie mondiala eterna

Sper sa intensificam conexiunea noastra intr-atat de mult incat vom atinge stadiul in care ne simtim cu adevarat unul pe celalalt. In prezent avem vreo cateva milioane de oameni in intreaga lume, dar pe multi dintre ei nu ii stim. Daca am fi putut sa ii vedem pe toti aceaia care privesc sau asculta la noi…

Cand incepem sa ne simtim reciproc unul pe celalalt precum o mama isi simte copilul la distanta, si chiar mai mult de atat, atunci pur si simplu va fi o conventie mondiala permanenta.

Din Conventia Novosibirsk 8.12.2012, Lectia 4

 

De ce dorinţele noastre rămân în urma vieţii?

Întrebare: De ce vorbim despre sfârşitul societăţii de consum? De ce trebuie era consumului să ajungă la un sfârşit?

Răspuns: Există două motive:

  1. Primul motiv este extern: rămânem fără resurse naturale.
  2. Al doilea motiv este intern şi este motivul principal: dorinţa noastră se schimbă – acesta este fundamentul naturii umane.

Putem analiza teoriile economice, propaganda şi reclama, putem inventa diferite şmecherii şi tehnologii, cum ar fi cinematograful tridimensional, dar toate acestea nu vor ajuta. Omul îşi pierde pur şi simplu interesul faţă de asta, ca o pisică, ei nu-i pasă de televizor, doar stă culcată pe el. În schimb, noi vom da mai multă atenţie societăţii, la ceea ce este în jurul nostru. Şi totul se întâmplă fiindcă dorinţa se schimbă. Nu putem să facem nimic pentru asta, fiindcă dorinţele sunt cele care motivează omul.

Asta desigur, nu se va întâmpla dintr-o dată. Astăzi încă putem promova consumul prin diferite „oferte speciale”. Totuşi, comparativ cu trecutul, lucrurile se schimbă. Rata de sinucideri şi divorţuri creşte, dezamăgirea şi disperarea se răspândesc. Este de fapt începutul unui nou curent. Omului încă îi trebuie, desigur, mâncare şi nevoile de bază, dar problema nu este în aceste lucruri, ci în dorinţele pe care le folosim incorect.

Într-un fel sau altul, dorinţa se schimbă foarte încet. Întrebarea este, de ce rămâne în urma schimbărilor externe paralele? De ce ne confruntăm cu probleme, precum criza, dacă putem în schimb să sărim la un nou nivel, printr-o schimbare rapidă a dorinţei noastre? Nu ar fi mai bine pentru oameni să treacă de la a fi consumator, la a face de bună voie mai multe activităţi sociale? De ce vor totuşi să cumpere ca înainte, deşi sistemul anterior se prăbuşeşte?

Motivul este că, în acest fel vor recunoaşte răul, aşa că, situaţia actuală va lăsa un gust amar. Altfel, ei vor găsi un vas, o dorinţă pentru altceva. Ei trebuie să simtă că sunt disperaţi – că lumea este plină şi în acelaşi timp goală. Dacă dorinţa anterioară pur şi simplu dispare, omul nu va învăţa lecţia de la ce a fost, şi nu va înţelege problema.

De aceea, dorinţa se schimbă mult mai încet decât condiţiile externe. Aceste condiţii trebuie să ne preseze şi, treptat, să ne aducă răspunsul corect.

Atunci apare educaţia integrală, cea care explică faptul că dorinţele în exces de la nivelul animal, adică nivelul de bază, nevoile raţionale, pot fi îndeplinite numai în contextul relaţiilor dintre oameni. Criza actuală este menită să arate omului că îşi poate satisface nevoile numai într-o formă nouă, integrală.

Prin asta, dorinţele lui nu sunt restricţionate ci, de fapt, se îmbunătăţesc şi se ridică la un nivel calitativ mai înalt. Atunci, el nu va rezolva ceva temporar, efemer, ci un lucru mult mai semnificativ emoţional. Omul se dezvoltă, devine sensibil, şi vrea să se bucure de alte experienţe, mai apropiate de spiritualitate.

Tocmai de aceea, criza actuală este dezvăluită cel mai intens în relaţiile personale, de familie, şi în educaţia copiilor.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 13/12/2012 „Înţelepciunea Cabalei şi Filosofia”

 

Să scoatem toate scânteile din densitatea dorinţelor

Întrebare: Ce înseamnă să „ne conectăm cu scânteile tuturor colegilor de grup”?

Răspuns: Să ne conectăm cu scânteile colegilor înseamnă să conectăm dorinţele noastre pentru Creator. Până la urmă, prietenii vin aici fiindcă există o scânteie în marea lor dorinţă, care tânjeşte după sprirtualitate, după echivalenţe de formă şi conexiunea cu Creatorul. Eu sunt de asemenea aici din cauza acelei dorinţe, asta este ceea ce ne-a adus în grup.

Noi trebuie să ne conectăm în aceste dorinţe, numai prin motivele care ne-au adus aici. Haideţi să le luăm numai pe acelea care ne-au adus aici, din toată densitatea dorinţelor noastre, şi să renunţăm la toate celelalte ca la un sac plin cu gunoi lichid, şi să conectăm scânteile din care va fi creat vasul nostru spiritual.

Va fi numai partea lui superioară şi tot restul este format din gunoiul pe care l-am aruncat când am anulat acele dorinţe. Nu e uşor să le aruncăm, fiindcă trebuie să anulăm fiecare din aceste dorinţe, una căte una.

Când încercăm să ne conectăm şi să vrem să iubim, ura este revelată instantaneu cu scopul de a ne arăta că nu există niciun fel de iubire naturală în noi. Până acum părea că iubeşti natural pe toată lumea şi că îi tratezi frumos pe fiecare, după cum este acceptat în lumea noastră – ei nu lucrează la iubire deci nu descoperă ura.

Pentru a obţine iubirea, trebuie întâi să descoperim opusul ei – ura. Dar noi nu lucrăm în ură, noi aspirăm spre iubire, cu cât tânjeşti mai mult spre iubire şi lucrezi realmente la asta, cu atât mai repede descoperi că urăşti şi nu iubeşti. De Sus ţi se spune adevărul.

Să descoperi iubirea înseamnă să-ţi vezi tovarăşul de grup ca fiind cel mai mare din generaţie şi să cauţi în el numai atributele pozitive, să încerci şi să simţi că dorinţele lui sunt mult mai importante decât dorinţele tale, aşa cum simte o mamă pentru copilul ei.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 12/12/2012 „Zohar”

 

Nu vine totul de la Creator?

Intrebare: Daca: „Nu exista nimeni in afara de EL,” unde este punctul in care se aplica eforturile noastre si cum sa nu ne patrunda tentatia de e explica ezitarea de a face eforturi aplicand faptul ca totul provine de la Creator? Din timp in timp, aceasta motivare apare in grup.

Raspuns: Asta se intampla deoarece oamenii uita ca jumatate vine de la Creator si cealalta jumatate de la noi.  Din cap pana-n piciaore, primim totul de la Creator. El da forma atitudinii noastre, gandurilor, legaturilor dintre noi, la fel de bine ca si caracterul si educatia cuiva, absolut totul. Acum trebuie sa tinem cont de ceea ce facem cu astea pentru a tinti la Creator pentru ca EL poate fi simtit doar prin conexiunea cu restul umanitatii, deoarece este aceeasi masa in care EL este revelat.

Din Conventia Novosibirsk 8.12.2012, Lectia 4