Noi suntem într-o stare foarte specială acum între două convenţii, convenţia femeilor şi convenţia bărbaţilor, când noi trebuie să aducem toată deficienţa împreună. Din partea femeilor este deja o mare deficienţă. Din partea bărbaţilor deficienţa este relativ gata, dar nu este mai mare şi nu este organizată destul. Dar mai sunt câteva zile pentru a ne pregăti şi să ajungem la convenţia din deşert corect, ceea ce înseamnă „un om cu o singură inimă”.

Cred că este posibil. Vedem prin avansarea lumii şi prin avansarea noastră în concordanţă cu discernămintele pe care le-am acumulat, care sunt operate corect şi asta pentru că nu este nicio alternativă. Ni s-a dat o rară oportunitate; un tratament special de Sus şi condiţii confortabile care susţin cu adevărat ceea ce facem.

Nu mai trebuie să fugim cu ochii închişi. Zi după zi realizăm că aceasta este calea corectă. Când vedem că întreaga lume este atrasă în acest proces şi cât de necesar este el pentru noi, pentru lume şi pentru Creator. Finalmente este o concentrare de decizii corecte, care este rezultatul tuturor anilor de acţiuni care au fost făcute, a multe stări, discernăminte şi impresii pe care le-am experimentat în fiecare moment, peste tot şi de fiecare dintre noi.

Trebuie să aducem toate experienţele şi discernămintele pe care fiecare dintre noi le-a acumulat de-a lungul acestui timp cât am fost împreună şi să le concentrăm într-o singură dorinţă ascuţită. Şi ca răspuns la această dorinţă care tânjeşte după corectarea ei, pentru atributul dăruirii, vom fi capabili să primim Lumina Superioară care ne va influenţa şi ne va ridica la primul nivel spiritual.

Din prima parte a Lecţiei Zilnice de Kabbalah 15.01.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate fi atinsă intenția corectă?

Răspuns: Pentru intenția corectă, prima dată trebuie să te legi pe tine de întreaga lume, care este un rezultat al acţiunii Creatorului. Prin lume, Creatorul îşi arată acţiunile, astfel încât prin relaţia corectă cu lumea eşti capabil să te apropii de Creator.

Să presupunem că sunt proprietarul unei ferme mari unde deţin pământ şi cai. Şi te iau pe tine să lucrezi la fermă pentru că văd că mă tratezi bine şi că vei fi un muncitor loial sau chiar un sclav loial. Se dovedeşte că eu te evaluez nu datorită atitudinii tale faţă de mine, ci potrivit propriilor mele proprietăţi, în concordanţă cum îmi tratez eu caii, pământul şi grădinarii, adică cu „lumea mea”.

În acelaşi mod noi venim şi, mulţumită dorinţei venite de Sus, vrem să devenim muncitorii Creatorului. Atâta timp cât această dorinţă nu s-a trezit în noi, noi trăim ca şi caii de la fermă. Şi acelora cărora Creatorul le dă dorinţa devin muncitori în fermă. Şi ei sunt diferinţi muncitori: Sunt muncitori loiali care sunt devotaţi total către Creator ca şi sclavii şi sunt muncitori care nu sunt aşa de loiali.

Creatorul găseşte persoanele în care puntul din inimă s-a trezit care vor să adere la Creator, dar care nu pot fi ridicaţi la rang de ministru instantaneu. De aceea dă persoanei tot felul de oportunităţi, joburi mici, prin care urcă foarte încet . Exact aceste oportunităţi ne sunt date nouă: Prin acţiunile pe care le facem prin noi înşine, putem arăta Creatorului cât de mult dorim să ne apropiem de El, să aderăm la El şi să trăim cu El într-un singur gând şi intenţie, în o acţiune.

Din partea a doua a Lecţiei Zilnice de Kabbalah, 1.01.2013, Zoharul

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce ne conectăm în timpul convenţiilor? Este pentru a prepara un vas pentru revelarea atributului dăruirii sau pentru a susţine bărbaţii?

Răspuns: Prima dată, nu există un vas bărbătesc separat de un vas femeiesc. Malchut al Lumii Atzilut include toate sufletele în el şi dacă femeile şi bărbaţii nu se conectează în el, noi nu evocăm conectarea a lui Zeir Anpin şi Malchut pentru a atrage Lumina de Sus să ne corecteze pe noi.

Astăzi, noi, femeile şi bărbaţii, ceea ce înseamnă sufletele sparte, trebuie să ridicăm MAN (o cerere pentru corectare) către Malchut a lumii Atzilut. Ar trebui să incorporeze toate dorinţele colective ale bărbaţilor şi femeilor şi în contact cu superiorul Zeir Anpin (ZA). Atunci se activează o şi mai înaltă cuplare numită „tatăl şi mama”.

Deci, sunt trei cuplări care operează aici, care sunt stagii similare de dezvoltare sau regresie. Dar „iniţiativa” noastră evocă a doua cuplare, şi evocă a treia cuplare şi a patra cuplare aparţine deja lui Arich Anpin, lui Ein Sof (Infinitatea).

Asta înseamnă că trebuie să ne stabilizăm pe noi corect cu privire la nivelele spirituale despre care ne spun kabbalişti. Sunt două „jumătăţi” aici, bărbat şi femeie care realizează o acţiune spirituală, completându-se total unul cu altul pentru a dărui. Dacă operat exact în acest mod, vom fi adaptaţi către superior şi ne vom descoperi pe noi înşine în ascensiune către El.

Din partea a doua a Lecţiilor Zilnice de Kabbalah, 13.01.2013, Shamati 7

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum să ne pregătim de Convenţia Arava în cele câteva zile în care au mai rămas?

Răspuns: Prima dată, dorinţa nu este corporală deci nu ai nevoie de un cablu ca să te conectezi cu prietenii pentru a schimba impresii sau să construieşti o reţea a corzilor vocale prin care dorinţele noastre să curgă de la unul la altul. Conexiunea mutuală există deja în realitate şi, deşi bărbaţii nu o simt, sunt plini de dorinţele feminine şi simt rezultatele convenţiei feminine care a avut loc ieri.

Dorinţele nu cunosc bariere, şi tot succesul este trecut la un vas colectiv fără nicio întârziere. Până la urmă suntem o dorinţă, un suflet. Dacă ne unim, dacă atingem un nivel egal, acesta se împrăştie nu numai între noi ci peste tot. Nu este întâmplător că Rabash urmărea tot timpul ştirile. Vom vedea că evenimentele spirituale sunt reflectate în lume; de aspiraţia noastră; activăm spiritualitatea din perspectiva acţiunilor corporale şi, ca rezultat, noi condiţii sunt formate în această lume.

Astăzi, înaintea Convenţiei Arava, trebuie să simţim ca şi cum ne apropiem de Muntele Sinai. În timpul acestor trei zile o persoană se curăţă pe sine şi ar trebuie să se detaşeze de tot, cât de mult este posibil, de întreruperile zilnice. Atunci, bineânţeles, mai multe inconveniente vor veni în calea lui, dar ei vor fi în concordanţă cu conexiunea pentru care deja s-a pregătit.

Aici trebuie să ne limităm pe noi şi să trăgem o limită, o limită reală între grijile acestei lumi şi grijile în legătură cu convenţia. Trebuie să fim curăţaţi de toate treburile acestei lumi, lucru care poate fi foarte simplu dacă mergem acolo şi ne închidem telefoanele mobile. Dar poate să fie mai complicat cu grupul. Eventual ar trebui să fi lăsat doar cu treburile spirituale în legătură cu prietenii şi deja ne pregătim pentru asta, cu mai multă acurateţe, nu este vorba de pregătire ci de împlinire.

Din partea a patra a Lecţiei Zilnice de Kabbalah, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se întâmplă schimbările graduale care să le ducă în final la un stadiu în care vecinul meu devine mai important decât mine, decât sunt eu pentru mine? Ce simt la fiecare stadiu?

Răspuns: Acest fel de schimbare se întâmplă în o persoană doar cu ajutorul Luminii care Reformează.

Aproximativ, poate să fie împărţită în patru stadii:

1.Nu simţim niciun corp în afara noastră; ele se simt ca fiind atat de „lipsite de viaţă” faţă de noi. Ele trăiesc într-un loc atât de aproape de noi, dar nu avem nimic în comun cu ele. Comunicăm cu ele, le îmbrăţişăm, le cântăm cântece, dar totul ne raportăm la ele ca la „păpuşi” care există lângă noi.

2.Mai târziu, prin nivelul de durere prin care trecem, care este declanşat de ascunderea noastră că nu am avansat bine îndeajuns, începem să ne îngrijorăm: „Ce se va întâmpla cu mine?” În acelaşi timp continuăm să suferim şi să depunem eforturi, dar încă tot nu înţelegem modul în care să ne conectăm cu alţii. Acest lucru nu „penetrează” urechile noastre; sunt doar cuvinte frumoase, pe care le-am auzit de multe ori…

Realitatea, procesul de învăţare, şi tot ce facem devine din ce în ce mai important pentru noi; deşi, îngrijorarea noastră cu referire la relaţiile cu prietenii nu sunt încă clare pentru noi. Nu simţim încă că conexiunea noastră ne duce undeva. Ni se pare că este o porţie de „moralitate” şi chiar ne reaminteşte de perceptele religioase.

3.Atunci, începem să neglijăm tot ce prietenii fac în grup: comexiune, dans, cântare. Nu suntem capabil să ne comportăm în acest fel. În ochii nostri, ni se pare foarte frivol; suntem de acord să acţionăm în acest mod pentru că ne face o bună şi o plăcută atmosferă şi ştim că trebuie să inspirăm prietenii şi să atăm împreună. Deci, ne întâlnim la mese comune pentru a ne conecta puţin şi poate pentru a atrage noi oameni către noi. În acest mod gândim.

4.La acest punct, înţelegem faptul că orice am face, nu funcţionează pentru noi. Începem să observăm în acelaşi timp că alţi oameni par mult mai inteligenţi în ochii noştri. Începem să ne gândim: „Cum fac ei asta?” începem să ne reevaluăm atitudinea şi ajungem la concluzia că unitatea este importantă.

Fără îndoială, este rezultatul Luminii care are un impact mai degrabă decât o consecinţă a unei activităţi mutuale între prieteni. Cu toate că, din moment ce continuăm să participăm la activităţi, Lumina Înconjurătoare descinde către noi. Începem să luăm în considerare acţiunile orientate către unitate ca fiind folositoare, dar totuşi gândim că ele sunt pur teoretice. Continuăm să vorbim despre ele şi continuăm să citim şi să ascultăm despre munca in grup mai intensiv decât înainte; la început nici nu dădeam o mare atenţie articolele care descriau aceste lucruri. Credeam că „Prefaţă la Înţelepciunea Kabbalah”, „Studiul celor Zece Sfirot”, etc. merită citite, dar articole „Ultima generaţie”, ne reaminteşte de idei comuniste.

Gradat, sub influenţa Luminii Înconjurătoare, am început să realizăm că trebuie să lucrăm împotriva egoului şiu să în depăşim. Atunci, realizăm că depăşirea egoului şi conectarea cu prietenii sunt de fapt aceleaşi lucruri; este imposibil să le atingem diferit. Este fezabil doar fiind în grup şi exclusiv prin conectarea cu prietenii.

Înainte, nu am avaluat niciodată acţiunile externe şi le-am neglijat în măsura în care am dorit ca ele chiar să nu existe. „De ce trebuie să ne unim cu alţii?” „Dragostrea de sună prost… Cum vezi că s-ar putea întâmpla? Desăre ce vorbeşti? Sunt jenat că în carţile despre Kabbalah se vorbeşte despre aceste lucruri…”

Dintr-o dată, observăm că conţinutul interior al acţiunilor noastre este orientat către unitate, fuziunea particolelor noastre interne, decât corpuri materiale. Noi neglijăm în continuare conexiunea fizică. Ca şi cum nu ne-ar duce să ne unim puncturile din inimă, continuăm să dispreţuim „şmecheriile” şi „sloganurile” cum ar fi: „Hai să ne unim! Hai să stăm împreună la mese şi să discutăm!”

Începem să ne schimbăm atitudinea către unitate. Dintr-o dată realizăm că este vorba despre conexiunea „punctelor din inimă” cu ajutorul Luminii care Reformează. De aceea trebuie să studiem în grup. Este un lucru diferit decât să petreci timp într-un bar unde oamenii se îmbrăţişează unul pe altul, cântă, şi se simt bine. aici, de asemenea stăm împreună, putem să ne delectăm cu o băutură şi să ne îmbrăţişăm deşi intenţiile noastre nu sunt să ne unim corpurile sau ceva idei egoiste lumeşti, dar mai degrabă să încercăm să aducem punctele noastre din inimă mai aproape şi să cerem Luminii să ne influenţeze şi să ne conecteze împreună. Lumina ne influenţează suficient până la gradul eforturilor noastre mutuale şi în măsura dorinţei noastre de unitate.

În acest mod noi avansăm. Deplasându-ne prin aceste stadii este esenţial. Ca rezultat, devenim încrezători că prezenţa noastră în grup şi activităţile în grup sunt necesare să conecteze punctele din inimă cu ajutorul Luminii. Din acest punct înainte nu mai neglijăm unitatea. Ştim deja că că realizarea spirituală este despre unitate şi viitoarea avansare devine mult mai evidentă pentru noi. În acelaşi timp, descoperim noi dificultăţi în calea noastră: trebuie să ne dăm seama de modul în care să ne detaşăm de „sine” din punctul în care contribuim la unitate; trebuie să ne îngrijorăm în ceea ce priveşte să dăm „externalitatea” mai greu decât propriul nostru „eu”. Pentru asta, avem nevoie de asemenea de Lumină. Oricum, este noul stadiu şi de asemenea acesta constă din patru faze.

Din partea a doua a Lecţiei Zilnice de Kabbalah, 7.01.2013, Zoharul

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Cum Baal HaSulam spune în articolul său, intitulat ”600.000 de suflete”, există de fapt un singur suflet, o singură dorință, Malchut of Ein Sof (Infinit). Lumina care vine de la Creator este imprimată în dorința de a primi, iar asta îi conferă calități diferite, dar într-o formă opusă. Apoi dorința trebuie să se ridice deasupra formei sale, care este opusă față de Lumină și i se aseamănă în același timp. Diferența rămâne; dar de fapt creează atât de multă intensitate, atât de multă conexiune, încât stârnește dorința de a intra în Lumină, de a o cuceri și de a o absorbi. Acum este loc pentru asta.

Deci exită o singură dorință și dacă apare altfel în cuvinte, este pentru că o obținem pe părți, de fapt nici măcar pe părți, ci prin grâne minuscule de cunoaștere de sine.

Este ca o imagine holografică unde toate părțile sale includ întregul (M), dar pe o scală mai mică (m). Toate detaliile sunt păstrate, dar își pierd acuratețea inițială. Aici sunt primii zece Sefirot, dar claritatea este diferită.

Întrebarea este: Dacă există un singur suflet, de ce suntem atât de diferiți unul față de celălalt? Este din cauză că pe de-a-ntregul, într-un astfel de caz, totul trebuie să fie mult mai simplu – același suflet crește mai mic, iar limitele sale devin mai estompate.

Dar asta nu este ceea ce se întâmplă de fapt – pare altfel pentru toată lumea, de vreme ce toată lumea are rădăcina propriului său suflet. Cu alte cuvinte, dobândim sufletul general din perspective diferite prin încorporarea noastră în toți ceilalți.

Este pentru că punctul din inimă este de fapt deasupra dorinței de a primi, în ceilalți. Este rădăcina spirituală a sufletului individual, în timp ce dorința în sine nu valorează nimic de sine stătătoare. Pe de alta parte, ”ceilalți” reprezintă același concept pentru toată lumea, este Adam HaRishon (primul om). Chiar dacă toți obținem același lucru, dar din perspective diferite până când se conectează. Asta se întâmplă pentru a ne putea ajuta între noi în dobândirea atributului de dăruire.

Acum îmi atribui sufletul dorinței de a primi, care de fapt nu există. Sufletul meu este în ceilalți și trebuie să lucrez în afara dorinței, în afara mea, pe ”partea cealaltă a pielii”, prin dobândirea abilității de a dărui, recipientele dăruirii. Iau dorința celorlalți și primesc MAN de la ei și le dau ceea ce își doresc, iar de aceea îmi dezvolt sufletul, înclinarea mea, tânjala exterioară…

Din partea a 4-a din Lecții Kabbalah în fiecare zi 1/9/13, ”600.000 de suflete”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă nu ridic un deget fără o comandă de Deasupra, ce pot să fac ca să ajut corectarea mea, unde este liberul meu arbitru?

Răspuns: Nu avem un liber arbitru în privinţa corecţiei. Liberul nostru arbitru este în grăbirea corectării. Nu trebuie să te adânceşti în stările prin care treci. Cu cât mai mult te adânceşti în ele, cu atât mai mult vei întârzia şi vei amâna avansarea ta.

Singurul act benefic pe care poţi să-l faci este să-ţi grăbeşti corectarea. Asta nu depinde deloc de stările care sunt revelate către noi. Depinde doar de acţiunile tale de incorporare şi de conectarea cu ceilalţi.

Deci munca ta este foarte simplă, şi am putea spune foarte primitivă. Tot ce trebuie să faci, indiferent ce se întâmplă cu tine, şi deasupra, este să tânjeşti constant către conexiune. Ca rezultat al acestei munci, vei descoperi că ai o nouă minte, înţelepciune, şi sentimente doar mulţumită faptului că avansezi persistent într-o direcţie, ca „ca un bou cu o povară şi un măgar care este încărcat.”

Din partea întâi a Lecţiei Zilnice de Kabbalah, 8.01.2013 „Întroducere în Studiul celor zece Sfirot”

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Zohar, „Naso, Articolul 180: Binecuvântarea preoţilor. Fie ca Domnul să te binecuvânteze, fie ca Domnul să ilumineze, fie ca Domnul să aibă grijă… binecuvântarea este Ha-Va-Ya-H şi sunt, de asemenea, trei nume ale Ha-Va-Ya-H în binecuvântarea preoţilor, care sunt paralele celor trei linii, cele trei litere în Ha-Va-Ya-H în umplerea lui S”G (63) Yod, Hay, Vav, Hay. Cele trei litere Yod ale lui S”G sunt iniţialele ale acestor trei Ha-Va-Ya-H.

Cabaliştii au o problemă. Orice ştiinţă din lumea noastră, fizica, chimia, biologia, zoologia şi botanica, au un limbaj propriu, dar pentru emoţii nu există niciun limbaj, deoarece în lumea noastră nu le putem măsura, cântării sau împărţii în diferite tipuri, etc.

Când începem să descoperim dorinţa de a primi şi în ea diferite tipuri de senzaţii, conform cu măsura dorinţei şi tipul ei, în trei linii, în toate nivelurile consistenţei ei, ne trebuie un limbaj pentru a descrie cum să o facem.

Să luăm ca exemplul scrierea notelor muzicale; nu este un limbaj. Desenez numai anumite simbolori pe care altcineva trebuie să le cânte şi să le simtă şi apoi el poate să simtă sentimentele pe care am vrut să le exprim, cu toate că poate pentru el este ceva total diferit. Asta este o mare problemă.

Din acelaşi motiv, atât psihologia cât şi psihiatria nu sunt considerate ştiinţe exacte, deoarece ele sunt bazate pe puţină experienţă, pe care o putem construi în timpul vieţii noastre şi nu mai mult de atât. Asta pentru că nu putem măsura senzaţiile simţurilor noastre, să le punem în tabele, graficea, astfel încât să fie ca nişte reguli de fier.

De aceea, Cabaliţşii au inventat înregistrarea realizărilor spirituale folosind Gemetria (valoarea numerică al literelor şi cuvintelor) şi aceasta a devenit cu adevărat un limbaj foarte laconic, care poate aduce împreună multe detalii, care pot fi transmise de la un om la altul. Este opus unei compoziţii muzicale, unde fiecare îşi poate imagina ceea ce compozitorul a vrut să transmită, în timp ce cu Gemetria, nu poţi greşi. Pentru a o dezvolta, trebuie să obţii şi atingi acelaşi loc, acelaşi fenomen, să fii încorporat în acelaşi suflet care a scris-o, iar apoi vei simţii starea exactă, deoarece eşti unit cu sufletul în adeziune şi astfel poţi fi sigur că ai primit cu adevărat mesjaul lui.

Din partea a doua   Lecţiei zilnice de Cabala 1/8/13,  Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate, Zohar - Niciun comentariu→

Pe de o parte sunt multe suflete, iar fiecare dintre ele este împărţit în mai multe părţi. Dar pe de altă parte, spiritualitatea este împărţită în mai multe părţi? Ştim că există o singură realitate şi nimic mai mult. Chiar şi atunci când suntem confuzi şi o vedem ca părţi separate, ea este de fapt un singur întreg, deoarece de la început a fost creată o singură stare, un singur suflet.

Se numeşte sufletul lui Adam HaRishon (primul om), Malchut de Ein Sof (infinit). După etapa de pregătire, descoperim această realitate interioră mult mai clar, în spatele Parţufimilor şi „Lumilor”. Este vorba de o dorinţă care este lipită de Creator. La nivelul rădăcină al acestei adeziuni, se numeşte Malchut de Ein Sof, iar la nivelul patru al adeziunii se numeşte sufletul lui Adam HaRishon. Totul este de cum percepem această dorinţă, într-un anumit punct al dezvoltării noastre.

Deci, numai lumea lui Ein Sof a fost creată, sau sufletul lui Adam HaRishon şi nimic mai mult. Acest suflet este în fiecare persoană numită „Israel”, ceea ce înseamnă Yasahr-El (direct către Creator), care a obţinut spiritualitatea. Şi mai mult, este el este un întreg în toată lumea, deoarece spiritualitatea nu este împărţită în secţiunii şi părţi, aşa cum vedem în corporalitate. Numai lipsa corectării mă împiedică să văd imaginea reală, dar eu sunt, cu toate acestea, în ea, în starea iniţială a sufletului care a fost pregătit pentru ca noi să îl revelăm.

Dar Cabaliştii spun că sunt 600 000 de suflete care sunt împărţite în „scântei”. Pentru ce este există structură, pentru un „arbore genealogic”? Aceasta este imaginea distorsionată a realităţii care este împărţită de forţa dorinţei corupte din fiecare dintre noi. Mai întâi, această dorină ne separă şi previne în totalitate ca Lumina să intre, fiind în formă total opusă cu Ea. Apoi, prin forţa corectării, dorinţa începe să primească intenţia de dăruire, sau, în alte cuvinte, este rafinată. În măsura în care are această intenţie, sufletul general o iluminează. Asta înseamnă că dorinţa descoperă, gradual, starea sa reală. Mai întâi simte că este o mică parte din sufletul general, iar în final descoperă că estea aceaşi ca şi sufletul. Apoi descoperă că este Adam HaRishon

Din partea a patra a  Lecţiei zilnice de Cabala 1/8/13, “600,000 de suflete”

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate, Zohar - Niciun comentariu→

Din prima partea a Lecţiei zilnice de Cabala 1/8/13, “Introducere la studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→