Daily Archives: 2 februarie 2013

O vioară acordată pentru Creator

Suntem făcuţi din dorinţa de a primi şi simţim totul în aceasta numai ca un anumit câştig pentru noi.

În afară de asta, omul nu înţelege şi nu simte altceva. Corectarea constă în faptul că ne acordăm dorinţa în pentru a dărui şi nu pentru a primi.

Între timp, acestea sunt numai nişte cuvinte frumoase, pentru că nu înţelegem despre ce este vorba. Asta înseamnă că putem penetra pe cineva folosindu-ne dorinţa de a primi şi să simţim ceea ce se întâmplă în el, ceea ce însemnă a ştii cum se simte şi a înţelege ce se întâmplă în noi! Şi astfel, acţionăm în conformitate.

Asta înseamnă că nu ar trebui să examinăm sentimentul actual, fie dulce sau amar, cald sau rece. Am senzaţii foarte puternice, dar examinez totul din interiorul lui şi legat de cât de bine se simte el. De fapt, tot ceea ce simt vine de la Creator, deci vreau să simt cum operează El în mine, conform cu plăcerea pe care o primeşte Creatorul.

Nu contează care sunt senzaţiile sau gusturile mele. Apreciez tot ce se întâmplă în mine numai în conformitate cu ceea ce simte Creatorul ca răspuns la ceea ce simt eu. Trebuie să fim împreună, ceea ce înseamnă că trebuie să fi înăuntrul Lui pentru a ştii cu siguranţă cum să mă acordez, să mă ajustez cu tot ceea ce se întâmplă în interiorul meu.

Tot ceea ce este în inima şi mintea mea vine de la Creator; Creatorul este înăuntrul meu. Deci, trebuie să ştiu cum că îi percep Lui sentimentele, prin simţurile mele. Trebuie să tânjesc pentru sentimentul că El este „primul” – El înăuntrul meu şi El evocă toate sentimentele şi gândurile mele – şi astfel El este „ultimul” deoarece trebuie să văd prin ce răspuns îi aduc Lui mai multă mulţumire. Asta înseamnă că trebui să examinez cum trebuie să răspund la ceea ce se întâmplă, pentru a-i aduce Lui cea mai mare mulţumire.

Dacă acţionez în acest fel, înseamnă că tânjesc pentru iubire către Creator. Nu contează ce primesc de la El. Primesc totul de la „cel bun şi benevolent”, dar trebuie să fiu sigur că este cu adevărat bine şi, pentru a face asta, trebui să mă conectez cu El în realitatea mea, să simt că Creatorul se bucură. Examinez totul numai numai în conformitate cu sentimentele mele în El, atât la început cât şi la sfârşit şi astfel vrea să rămân în adeziune cu El, să fiu aproape de El şi să Îl descopăr, deoarece fără asta nu îmi pot acorda răspunsul la ceea ce primesc de la El.

În acest caz, atât iubirea cât şi frica se dezvoltă simultan în mine.Iubirea se dezvoltă deasupra fricii, deoarece frica este condiţia esenţială pentru iubire, fără de care aceasta nu poate exista. Trebui să mă simt constant în „frică şi trepidaţie”, dacă primesc toate sentimentele mele de la Creator şi dacă El se îmbracă în mine. Ce vrea El să simt? Cum ar trebui să răspund pentru a-i aduce cea mai mare mulţumire?

Asta necesită devotamentul meu, anularea de sine, adeziunea şi nevoia de a simţi bucurie în El, deoarece „în El inimile noastre se vor bucura”. Prin asta, omul devine o vioară care cântă conform cu răspunsurile la sentimentele pe care le primeşte de la Creator.

Mă calibrez şi mă acordez în mod constant, astfel încât Creatorul să fie „primul” – aşa cum este scris „Nu există nimeni în afară de El” – şi El este „ultimul” şi că „în El inimile noastre se vor bucura”. Omul este în mijloc: Pe de o parte se anulează, simţind atitudinea Creatorului către fiinţele create şi, în acelaşi timp, exprimă în răspuns atitudinea fiinţei create faţă de Creator.

Astfel, iubirea absolută poate exista numai într-un vas care se acordă cu acurateţe în toate cele 620 de atribute, dorinţe „pentru a dărui”. El nu are nevoie de nimic cu excepţia unui singur lucru pe care l-a descoperit al început, că „nu există nimeni în afară de El şi termină cu „cel bun şi benevolent”. Asta înseamnă că înţelegecă primeşte totul de la Creatorul care este îmbrăcat în imaginea omului („Nu există nimeni în afară de El”). Apoi, el însuşi se îmbracă în Creator ca bun şi benevolent, dorind să îi aducă Lui mulţumire.

Din partea întâi a lecţiei zilnice de Cabala din 29.01.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Cărţi cu subtext spiritual

Suntem obişnuiţi cu literatura tradiţională. Cărţile sunt diverse: despre aventură, SF, etc… În general, când deschid o carte, vreau să atrag informaţii sau impresii de la ea.

Cărţile cabaliste acţionează diferit. În Cabala, o carte este un mijloc, elementul de legătură, adaptorul cu ajutorul căruia mă pot conecta la autor. Aşa văd lucrările cabaliştilor: mă ajută să mă conectez la un sistem spiritual, inundat de Lumina Infinitului, umplut cu Creator. Acest sistem este format din suflete, dorinţele corectate de cele mai mari spirite care au ajuns la echivalenţa de formă cu Creatorul prin mari eforturi şi păstrează revelaţia Sa în navele lor, în dorinţele lor. În plus, unele dintre ele au format, pentru mine, o ţeavă subţire, un canal prin care pot comunica cu ei şi primesc inspiraţie, ştiri, corecţie, tot ceea ce mă face să aparţin acestui sistem.

Astfel, lectura cărţilor cabaliste este total diferită de lectura altor documente. De aceea, în general, aceste cărţi sunt numite studiu (Tora), deoarece conţin Lumina care Reformează (Ohr). Ele conţin o putere specială şi o pot obţine, dacă aştept schimbarea, dacă vreau să devin ca autorii.

Dacă privesc în aceste cărţi doar pentru a ştii şi le tratez ca pe alte cărţi, atunci eu dispreţuiesc eforturile cabaliştilor şi pierd mult. Desigur, în general, această abordare nu adduce nimic bun pentru mine sau altcineva.

Astfel, este foarte important să se conecteze la moştenirea cabaliştilor, să se folosească de ocazia de unitate ce a fost dată aici. Aici, intenţia decide totul. Daca mintea mea animală vede diferite tipuri de înţelepciune în cărţile lor pentru a ameliora ceva în viaţa noastră, atunci este vorba de o abordare complet lipsită de valoare, numită poţiunea morţii. Nimic nu este mai rău ca această atitudine.

Dacă ne conectăm, dacă citim aceste cărţi doar pentru a vedea elixirul vieţii în interior, noi ne deschidem şi atunci suntem gata să primim ceea ce doresc să ne dea. Nu există trucuri şi nici scuze: tot ceea ce superiorul ne dă este cel mai bun. Astfel avansez, cum se spune crede înţelept. Nu este simplu, dar este imperativ. Intenţia mea determină diferenţa dintre elixirul vieţii şi poţiunea morţii, intre “liliecii” care trăieşte în întuneric şi “cocoşii” lăudând zorii. Dacă nu am abordarea corectă, pot rămâne pe loc, sau, mai rău, să dau înapoi. Chiar dacă mi-am dedicat o viaţă întreagă în acest sens, dacă ar exista o eroare în cel mai important lucru, atunci mi-am petrecut viaţa în zadar, mai rău, poate să mă arunce în forţele impure (Klipot), purificarea poate dura câteva cicluri suplimentare.

Acesta este motivul pentru care oamenii trebuie să se verifice constant pe drumul spiritual.

Întrebare: Ce pot face cu mintea mea “materială” şi sentimentul meu pentru a mă conecta la acest adaptor, o carte cabalistă ?

Răspuns: Este necesar să vă anulaţi în faţa grupului şi profesorului, ceea ce vă permite să vă conectaţi cu autorii. Prin anularea în faţa grupului şi profesorului care-l supervizează, o persoană se poate conecta, aparent, la “mufă” şi stabileşte o legătură cu cabalistul care a scris cartea. Grupul joacă rolul adaptorului dintre ei. În general, noţiunea de grup reprezintă o legătură intre Creator şi umanitate.

Partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 30.01.2013, Introducere la Cartea Zohar