Monthly Archives: februarie 2013

Integralitatea de care nu putem scăpa

Întrebare: Ce este egoismul “rotund”?

Răspuns: În prezent, întreaga omenire a devenit un sistem global comun interconectat. Dependența noastră unii de alții se manifestă în tot: în afaceri, cultură, comunicare, politică și economie. Dar noi nu știm cum să lucrăm cu el pentru că suntem niște mici egoiști individuali. Și acum, când intrăm în acest sistem nou, nu înțelegem legile sale pentru ca trecem de la un sistem liniar, discret la un sistem analogic.

Într-un sistem discret, totul depinde de mine, de acțiunile mele, iar într-un sistem reciproc închis, interdependent, puțin depinde de mine. Se pare că, dacă privesc liniar, direct, discret la întreprinderea, afacerea mea, mă văd pe mine însumi dependent de mulți factori, pe care nu-i pot calcula.

Acesta este motivul pentru care politicienii, economiștii și investitorii, ajung împreună la tot felul de reuniuni la nivel înalt G8 și G20 și nu pot găsi soluții viabile pentru a continua o operațiune normală a sistemului. La urma urmei, legea, cu care brusc ne confruntăm în dezvoltarea noastră, a devenit integrală.

Un sistem analogic este diferit de un sistem discret, deoarece toți factorii din el sunt dependenți unii de alții. Dar nu putem lua în considerare o astfel de cantitate de date, deoarece în interiorul nostru nu suntem așa; nu ne-am urcat încă la acest nivel. Acesta este motivul pentru care am pierdut frâiele, volanul, capacitatea de a gestiona, și lumea din jurul nostru devine greu de stăpânit; nu știm exact unde suntem purtați. Nu există nici o intrare-ieșire clară; există doar câteva consecințe pe care nu le-am prevăzut. Este foarte greu să trăiești într-o astfel de lume.

De aceea este necesar să ne gândim la modul în care ne putem adapta în continuare la această nouă stare, la un nou sistem, în care ne găsim brusc pe noi înșine. Acesta este următorul nivel al dezvoltării noastre, care nu a existat niciodată în istoria omenirii. Dar acum este deja înfăptuit.

Din emisiunea KabTV „Secrete Personale” 3/02/13

Lumea întreagă pentru o ceaşcă de cafea

Întrebare: Ordinea acţiunilor mele interne în raport cu Creatorul este aceeaşi în cazul în care mă simt rău şi, în cazul în care mă simt bine ?

Răspuns: Sentimente negative pe drumul spiritual – nu sunt în sensul obişnuit al suferinţei, ci sunt suferinţele iubirii.

Imaginaţi-vă că dați o comandă la restaurant. De ce nu este adusă imediat, chiar dacă este gata? Vă dau timp pentru a vorbi cu partenerul sau să doar sa stați cu el puţin– şi nu este ceva întâmplător. Într-o zi, prietenul meu a ales un aparat de cafea pentru biroul său; îşi dorea o astfel de maşină căreia îi lua 15 minute pentru a prepara o singură porţie. El avea nevoie de timp pentru a discuta liniştit cu clienţii săi.

Aceasta se numeşte pregătirea dorinţei pe care avem obiceiul să o neglijăm. Noi vrem să „înghiţim” totul cât mai repede posibil, dar această abordare nu este corectă. Din cauza aceasta, noi nu simţim gustul vieţii, sensul vieţii. Ascunderea spirituală este necesară pentru a trezi în noi o dorinţă puternică şi solidă.

Întrebare: Cu ce ar trebui să fie completat acest timp de întârziere înainte de întâlnirea cu Creatorul ?

Răspuns: Mă pregătesc, mă grăbesc spre El în mod corect – atunci pot să discern conexiunea, să găsesc un contact. Se spune: „Voi mânca ceea ce este pregătit în avans”. Eu nu descopăr ceva nou, această revelaţie este rezultatul direct al preparatului finalizat. Chiar acum sunt în Lumea Infinitului, dar nu o văd, nu pot să văd conexiunea între oameni, nu disting acţiunile Creatorului, nu resimt valurile de forţă care schimbă totul. Nu văd decât mici evenimente. Deci, totul depinde de pregătire.

Problema este că pot să aleg o maşină de cafea cu acest „timp de preparare”, dar nu sunt eu care stabilesc perioada preparării şi nu ştiu când se va termina. Deci, ar trebui să se grăbească. Modul în care reuşim perioada de pregătire este foarte important. Aceasta este deja în curs, soarta lumii este aici, în acest moment.

Întrebare: Cum să aplicăm toate eforturile posibile pentru a nu pierde timp ?

Răspuns: În primul rând, încercaţi voi să dăruiți Creatorului, sau vreţi doar să obţineţi rapid, „cafeaua” voastră? Cui dedicaţi plăcerea, după toate eforturile ? La urma urmei, aveţi o şansă de a-I face plăcere. Ce este pentru voi: o povară sau o mare onoare ? Dacă este o mare onoare, atunci doriţi să terminaţi treaba cât mai repede posibil şi să pregătiţi ce e mai bun pentru El.

Dacă este o povară, atunci te sustragi până în ultimul moment: Este o perioadă limită, trebuie să acţionez. Abordarea determină totul. Puteţi accelera timpul de pregătire a „cafelei”, fără a mai aştepta 15 minute. Întrucât cartea Zohar a fost revelată şi Cabala a venit în lume, puteţi completa rapid tot procesul şi să ajungeţi la sfârşitul corecţiei. Nu aşteptaţi până trec cei 6000 ani. Făceți-o azi! Dacă vi s-au dat mijloacele, timpul nu este o funcţie. Dacă aşteptaţi, avansaţi în „timpul vostru”, în funcţie de programul Naturii, fără să adăugaţi eforturile proprii, pentru a prezenta rezultatul în avans Creatorului. Deci, grăbiţi-vă, uniţi-vă cu prietenii, păstraţi mereu intenţia, aspiraţi spre obiectiv cu toată forţa şi înţelegeţi că toate obstacolele în drumul vostru sunt bune pentru voi, vă ajută să vă conectaţi cu prietenii, studiu şi intenţie. Din moment ce vi s-a dat ocazia, sunteţi obligaţi să le realizaţi.

Întrebare: Dar toţi prietenii fac  deja asta. Care-i problema?

Răspuns: Nu cereți. Vi se dă posibilitatea să cereți. Deci, cereți!

Întrebare: Dar ne gândim la aceasta şi cerem acest lucru tot timpul…

Răspuns: Dacă ai cerut cu adevărat, este posibil să nu fi primit răspuns? Deci cererea nu este potrivită, încă. Vă lipsesc cantitatea sau calitatea eforturilor. Esenţială aici este calitatea. Baal HaSulam scrie în paragraful 18 din Introducere în studiul celor 10 Sefirot: şi, dacă cineva este angajat în Tora şi nu a reuşit să scape de înclinaţia rea, aceasta este doar pentru că a neglijat să pună toată munca şi eforturile necesare pentru a studia Tora, așa cum este scris: Nu am muncit, dar am gasit, nu crede – sau, poate, cineva a depus cantitatea suficienta de munca, dar a neglijat calitatea.

Am primit un semnal de la Creator, El a aprins o scânteie în mine şi acum trebuie să mă trezesc adăugând cantitate si lucrand la calitate. Dacă iau adevărata măsură pentru revelarea Luminii Superioare, se va manifesta imediat. De fapt, este deja aici, e gata!

În fizică, există noţiunea de „cuantic” – o porţiune minimală a luminii. Deci, când voi avea nevoie de un cuantum de Lumină, voi dezvălui primul nivel de Nefesh. Apoi, voi forma o nevoie şi mai mare, voi dori „cuantic pătrat” şi voi dezvălui Lumina Ruach. Fiecare nivel al vasului creşte mai mult, cantitativ şi calitativ.

Dorinţa – de asta avem nevoie. Pentru aceasta, vorbim tot timpul de anularea de sine, de restricţionare, organizarea de ateliere de lucru, pentru a descoperi, pentru a „albi” dorinţa. Deci, de ce după lecţie, nu-mi pasă de prietenii mei, nu vreau focul dorinţei de a propulsa mai departe ? De ce nu resimt deloc aceeaşi preocupare din partea lor şi de ce nu ard de strălucirea lor ?

Nu există îngrijorare, responsabilitate comună pentru noi, pentru lume şi, în special, pentru Creator care ne-a dat şansa. Pentru că, de fapt, preocuparea pentru noi şi lume este superficială şi egoistă, dar trebuie să începem de undeva. De fapt, avem şansa de a dărui Creatorului dar nu vrem să ne întoarcem spre această direcţie.

Pe scurt, avem încă multe de făcut. Nu aşteptaţi până când cafeaua este gata…

 

Partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 11.02.2013, Discurs în completarea Zohar

Lucrând pentru conexiune!

Întrebare: Cum ajutăm un prieten pentru care diseminarea a devenit mai importantă decât munca în grup, iar starea sa are un impact negativ asupra grupului?
Răspuns: Mai întâi, tot ceea ce trebuie să înţeleagă este faptul că conexiunea cu prietenii este cea care îl conduce către lumea superioară. Dacă nu se poate lega de ei, atunci el evită munca spirituală de conexiune spirituală.

Înţeleg că vrei întodeauna să scapi de grup şi doar să diseminezi, pentru că aşa simţi că eşti mare, măret, etc. Dar nu poţi scăpa de conexiunea cu grupul şi trebuie să încerci cu toată puterea ta să fii cu prietenii, chiar dacă ei ţi se par cu adevărat că sunt un tip greşit de prieteni!

Problema este că îi vezi în măsura stării tale necorectate, aşa că nu te mai justifica pe tine şi nu îi mai justifica nici pe ei, nu mai face nimic, doar lucrează pentru conexiune. Nu acorda nicio atenţie la defectele lor, ca şi cum ai fi doar pe o parte, ca şi cum nu i-ai vedea; tu trebuie să munceşti pentru conexiune!

Din  Lecţia virtuală  2/3/13

Intenţia şi acţiunea

Întrebare: Ce se poate face atunci când omul diseminează fără intenţia corectă?

Răspuns: Nu contează! Intenţia va veni data viitoare. Acum fă doar acţiunea, intenţia şi acţiunea vor coincide în viitor.

Câteodată, o persoană diseminează dar, în acelaşi timp, mintea sa este goală; este ocupată doar cu ceea ce face şi este incapabilă de nimic mai mult. Nu este capabilă să se gândească la conexiunea cu Creatorul şi cu grupul, atunci când vorbeşte cu alţi oameni şi le explică anumite lucruri. Un alt exemplu este atunci când cineva lucrează cu cărţi şi nu se poate gândi decât la text; îl corectează şi îi este greu să se gândească şi la intenţie în acelaşi timp.

Dacă omul nu este încă capabil să combine aspiraţia spirituală cu munca, atunci nu o poate face. Va ajunge mai târziu la acest punct. În cele din urmă, orice face, el va îndrepta în mod automat totul către avansarea spirituală.

Întrebare: Ce este cel mai important când vine vorba de diseminare: procesul sau ce rezultă din el?

Răspuns: Este greu de spus ce este mai important. Pentru noi, procesul este mai important. Desigur, şi ceea ce rezultă este important, dar problema este că asta devine vizibil numai după câteva luni, sau chiar câţiva ani. Aşa că trebuie să continuăm să muncim.

Din Lecţia virtuală 2/3/13

Munca spirituală şi plăcerea

Întrebare: Faptul că îmi face plăcere să diseminez este un lucru bun, sau rău?

Răspuns: Este bun. Invers este mai rău. Omul trebuie să se bucurce de munca sa spirituală, chiar şi atunci când trebuie să se forţeze să participe la ea. Asta nu înseamnă mazochism, este pur şi simplu înţelegerea faptului că nu se poate altfel, pentru că lucrez împotriva egoismului meu.

Întrebare: Asta înseamnă că poţi face ceea ce îţi oferă mai multă bucurie: să studiezi dacă vrei să studiezi, să diseminezi dacă vrei să diseminezi?
Răspuns: Mai întâi, trebuie să găseşti locul unde poţi să fii de folos în munca comună a grupului.

Sunt oameni care nu pot studia deloc. Ei petrec timpul cu grupul, îl ajută, fac anumite lucruri şi, gradual, încep să audă şi să participe la ateliere. Absorb materialul în timpul muncii şi nu în timpul studiului.

Şi sunt oameni cărora nu le place munca în grup, ei preferă să studieze şi să disemineze. Lăsaţi-i să o facă. În cele din urmă, vor începe şi ei să audă că nu vor avea succes fără grup, deoarece Lumina va continua să îi influenţeze şi vor înţelege până la urma că au nevoie de grup.

Oameni nu trebuie să fie forţaţi să facă ceva anume. Omului trebuie să i se dea oportunitatea de a fie în grup, iar el face cum vrea, atâta timp cât nu face rău grupului. Iar orice trebuie el să aducă la grup, va aduce până la urmă.

Din  Lecţia virtuală 2/3/13

Un privilegiu onorabil să speli podeaua pentru rege

Întrebare: Cum pot evita erorile, deviaţiile de la drum, dacă trebuie să mă anulez total ?

Răspuns: A mă anula nu înseamnă a mă şterge total. A mă anula înseamnă că, dacă am cea mai mare dorinţă egoistă din lume, sunt gata să muncesc fără nicio recompensă pentru dorinţa mea de a primi, fără nicio compensaţie pentru ego-ul meu. Am orgoliu, poftă, invidie…vreau să fiu ca un rege! Am venit la palat pentru a oferi ajutorul meu. Cu adevărat, pot face orice treabă la palat, să organizez şi să repar tot. Nu este nicio treabă pe care să nu o pot face!

În schimb, am spus: Minunat! Regele are o fermă departe, la graniţa regatului său. Mergi şi spală podeaua. Vor trebui douăzeci de ani pentru a ajunge acolo. Spălaţi podeaua apoi reveniţi şi faceţi un raport; va dura încă douăzeci de ani. Astfel, întreaga ta viaţă va trece, dar nu contează, aţi făcut ceva pentru rege. Noi, miniştrii săi, vă oferim această misiune. Noi nici măcar nu-I vorbim despre asta, de ce trebuie să-L deranjăm cu asemenea fleacuri? Este suficient să ştiţi că faceţi această muncă pentru El. Pentru moment, nu avem altă muncă disponibilă.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 06.02.2013, Scrisorile lui  Baal HaSulam

Erori care au fost inserate în planul creaţiei

Întrebare: Cum îmi permite Creatorul să fac greşeli ? Nu vrea El să mă facă să avansez mai repede ?

Răspuns: Creatorul trebuie să deschidă toate comorile Luminii pentru voi. Aceste comori pot fi deschise numai prin profunzimea dorinţei care este atinsă în întuneric. Trebuie să simţiţi dorinţele şi să le captaţi. Dacă, cu adevărat, le captaţi şi vă scufundaţi în ele, nu este nicio modalitate de a fi capabili să ieşiţi din ele. Astfel, munca Creatorului este de a vă da recipientele de recepţie în forma lor reală, complet separate de Lumină. Dacă staţi complet deconectaţi, nu veţi fi niciodată în măsură să ieşiţi din abisul dorinţei voastre.

Dar, dacă nu sunteţi cufundaţi în ele şi nu sunt incluse în aceste vase de recepţie, care sunt total în opoziţie cu Creatorul, nu veţi fi în măsură să-L atingeţi şi nu veţi fi în măsură să staţi înaintea Lui ca o entitate independentă.

Prin urmare, la fiecare etapă a drumului, vă veţi poticni şi veţi cădea uşor şi mergeţi greşit, un pic. Acest „un pic” poate fi grav şi, în fiecare etapă, există teste dure. Dar, totul depinde de modul în care ar trebui să le primiţi, de-a lungul planului creaţiei. Dacă am fi putut primi întreaga Tora aşa cum ar trebui de la Abraham încoace (dacă putem spune aşa, retrospectiv), atunci nu ar fi fost rău în lume. Lumea întreagă ar fi avansat în cel mai minunat, bun mod, spre corecţie.

Întrebarea este dacă puteam gestiona fără distrugerea primului şi al doilea Templu şi fără cele patru exiluri, la sfîrşitul cărora suntem noi acum. Nu ştiu cum ar fi putut să se întâmple altfel…probabil toate corecţiile ar fi putut avea loc în discernăminte spirituale. Nu trebuie să ne gândim la asta acum. Munca noastră constă în reunirea tuturor condiţiilor care ne sunt date – şi atributele Creatorului şi atributele creaturii de sistemul Tora, apoi vom realiza corecţia.

 

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 06.02.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

 

Egali şi diferiţi

Baal HaSulam, Un discurs pentru completarea Zohar: Prin urmare, cei care au un anumit nivel pot compune cărţi şi pot transpune realizările lor în sesizări şi alegorii. Acestea vor fi înţelese de toţi cei care au fost recompensaţi de gradele care descriu cărţile şi vor avea realizări comune. Dar, cei care nu au fost recompensaţi cu măsura deplină a gradului de autori, nu vor fi în măsură să înţeleagă instrucţiunile lor. Şi e chiar mai rău de cei care nu au fost recompensaţi cu nicio realizare, ei nu înţeleg nimic legat de ele pentru că nu au realizări comune.

Dacă o persoană atinge ceva, atunci, în funcţie de interpretarea lui, poate imagina şi clarifica, măcar puţin, ceea ce Cabaliştii la alte niveluri, simt. Desigur, dacă o persoană nu a trecut prin nivelurile pe care cărţile le descriu, nu poat eînţelege ceea ce arată. Dacă o persoană este singură în această lume şi nu a dobândit o realizare spirituală, la orice nivel, nu va fi, cu siguranţă, în măsură să-şi imagineze corect tot ceea ce se spune în cărţile de Cabala.

Întrebare: Putem spune că două persoane care sunt în aceeaşi lume spirituală ating acelaşi nivel de anulare ?

Răspuns: Dar fiecare face doar în maniera şi în conformitate cu măsurile sale specifice.

Întrebare: Deci, în ce mod este egală anularea lor şi în ce fel sunt ei diferiţi ?

Răspuns: Să presupunem că am început să studiez în universitate, împreună cu prietenul meu talentat şi inteligent: el este inteligent şi eu nu sunt chiar aşa şi, astfel, fiecare dintre noi face eforturi diferite. El, cu studiul său, reuşeşte să se amuze şi să caute de lucru, totul este uşor pentru el, în timp ce eu, săracul de mine, trebuie să transpir cu cărţile dimineaţa sau seara şi nu văd lumina zilei. În final, avem amândoi diplome: el are o diplomă şi eu am o diplomă. Aceasta este ceea ce se întâmplă, adeseori, în lumea noastră.

Dar, în spiritualitate este diferit; întreaga problemă constă în eforturile pe care le face cineva. Eu simt nivelul dobândit prin profunzimea NRNHY, în timp ce el atinge nivelul minimal Nefesh. De aceea, se spune: Recompensa este funcţie de durere. Durerea este, în acest caz, efortul unei persoane. Este modul în care valoarea opusă între Lumină şi recipient este aranjată.

Întrebare: Atunci, ce înseamnă a fi în aceeaşi lume cu cineva ?

Răspuns: Noi suntem în acelaşi nivel dar, adâncimea, recunoaşterea, înţelegerea, motivele şi rezultatele sunt diferite pentru fiecare dintre noi. La fiecare nivel există Luminile NRNHY, Sefirot KHB-ZON, niveluri ale naturii vegetal, animal şi vorbitor. O pisică trăieşte în lumea noastră, ca şi noi, dar ce înţelege ea, în raport cu noi ? Acelaşi lucru în spiritualitate: Ce va înţelege şi simţi o dorinţă la nivelul „pisică” ?

Întrebare: Dacă doi oameni îşi fac griji unul pentru celălalt, şi fiecare o face cel mai bine, cum pot fi eforturile lor compatibile ?

Răspuns: Forţa personală specifică nu se schimbă, precum celule stem. Sunt, mai degrabă, eforturile şi activitatea susţinută care schimbă: în ce măsură fiecare a făcut eforturi şi este încorporat în toată lumea. Dacă sunt încorporat în toată lumea din rădăcina mea, ajung unde voi ajungeţi şi suntem în adeziune totală. Şi fiecare din noi poate atinge această adeziune pornind de la această rădăcină. Astfel, distingem „rădăcina„ iniţială unde nu există grosimea (fără grosimea dorinţei) ci doar diferenţa, rădăcina, partea ulterioară Nefesh de Kedusha.

Noi luăm restul recipientului total general, ulterior devenim egali în nivelul nostru, în înţelegerea noastră, în tot, dar fiecare se vede mereu, în punctul de plecare. Noi rămânem diferiţi, rădăcina diferită care vine de la Creator rămâne şi, de aici, începem să vedem şi să descoperim bogăţia Lui şi diversitatea.

Întrebare: Imaginea sfârşitului corecţiei este clară, dar ce se întâmplă de-a lungul drumului ?

Răspuns: Toţi prietenii sunt în aceeaşi lume, dar fiecare gândeşte şi înţelege diferit. Fiecare are propriile abilităţi şi competenţe: unul este talentat la muzică sau pictură, altul scrie cărţi şi altul face filme şi un altul ştie cum să repare o pană de cauciuc. Este acelaşi lucru în spiritualitate: La sfârşitul corecţiei nu există diferenţe, dar la nivelurile intermediare de pe parcursul ascensiunii, toată lumea atinge lumea în felul lui, desigur.

 

Partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 06.02.2013, Un discurs în completarea Zohar

 

Integralitatea: înlocuirea unui pozitiv peste un negativ

Trăim într-o perioadă în care natura, în cele din urmă, ne obligă să acordăm o atenţie integralităţii. Totul se strânge, devine global şi, chiar dacă vrem sau nu, avansăm deja spre ea şi, în cazul în care unei persoane i s-a dat un pic de teorie în plus faţă de practica de care are nevoie pentru realizarea împotriva voinţei sale, ar avea o legătură interioară uşoară.

Din păcate, pentru moment, noi nu vedem decât aspectul negativ al integralităţii, deoarece ea ne arată foarte bine, deplina interdependenţă. Fie că este vorba de şcoală, loc de muncă sau diferite instituţii guvernamentale, indiferent unde ne întoarcem, suntem respinşi, împinşi şi aşa mai departe. La fel se întâmplă la televizor, în seriale, permanent crime, poliţie şi instanţe de judecată. Vedem că aceste lucruri sunt o singură lume, integrantă, comună dar este o lume negativă. Din păcate, aceasta este maniera în care noi trebuie să învăţăm despre această calitate esenţială.

Trebuie să arătăm acestor oameni că, odată ce înlocuiţi un rezultat negativ cu un rezultat pozitiv, lucrurile pot deveni complet opuse, deoarece natura este corect interconectată şi, în cazul în care, în numele nostru, propunem o conexiune pozitivă în locul uneia negative, aceasta ne va permite să ajungem cu uşurinţă la manifestarea de integralitate pozitivă, în toate domeniile.

Din Discuţia privind educaţia integrală, 20.01.2013

 

Necesitatea Pentru Lumea Imaginara, Totul Pentru Lumea Reală

Intrebare: Baal HaSulam scrie în articolul „Un Discurs in completarea Zoharului” că sufletul este îmbrăcat în corp, în această lume. Ce înseamnă asta?

Raspuns: Un „corp în această lume” înseamnă dorința de a primi pentru sine. Aceasta umple tot spațiul aici (a se vedea desenul), dar există, de asemenea, un punct in inima (•), posteriorul lui Nefesh de Kedusha. Acesta este distrus, ceea ce înseamnă că, de asemenea, dorește să primească pentru sine, dar poate fi transformat în starea opusă.

Intrebare: Unde este dorinta punctului din inimă?

Raspuns: Mai întâi simțiți că există dorința si începeti să observați faptul că dorința nu are nici un loc corporal. Aceasta dorinta este esența creației spirituale.

Astăzi  vezi înaintea ta nivelurile mineral, vegetativ si animat  al naturii, precum toti oamenii. Toata aceasta este lumea imaginară. Nu te uita la ea,  pune-o deoparte, nu este aspectul principal.

În afară de asta, există o dorință de a primi, în care există o scânteie. Noi trebuie să avem grijă de aceste scântei. Dă lumii imaginare necesitățile de bază și nu esti obligat să faci nimic mai mult decât atat, din moment ce totul este o iluzie. Tu ar trebui să oferi totul pentru aspectul principal.

Acest lucru înseamnă că va trebui să izolezi punctul din  inima de la tot ceea ce este în dorinta de a primi.  Ar trebui să-l diferențiezi de dorința și sa il aduci in fata cât de mult poti, sa il  separi de dorinta de a primi, și să il dezvolti. Dorința însăși ar trebui să fie restricționată și anulata. Atunci va exista o conexiune care va fi de ajutor și apoi alti diferiti pasi…

Din partea a 4-a a Lectiei Zilnice de Cabala 2/3/13, „Un discurs in completarea Zoharului”