Monthly Archives: iunie 2013

O dună de nisip auriu

Intrebare: Ce trebuie să fac dacă majoritatea prietenilor mei din grupul de zece sunt foarte slabi si mă trag in jos?

Răspuns: Omul trebuie să se zbată şi să îi tragă după el. În acelaşi timp trebuie să apeleze la ajutor pentru ca în interiorul acestor zece câţiva prieteni puternici să fie incluşi, asemeni ţie. Dar este interzis să îi paraseşti pe cei slabi. Trebuie să îi întăreşti. Aceasta este corectarea.

Corecţia este de o aşa natură că fiecare devine egal şi unificat,  nu câţiva prieteni distinşi sunt aleşi iar restul sunt eliminaţi.

Dacă cineva se duce de la un grup de zece la un altul, mai puternic, şi reuşeşte acolo, iar ceilalţi vor cădea chiar şi mai jos fără el, atunci aceea nu este corecţie ci corupţie. Noi abordăm corecţia generală a întregii lumi, deşi astăzi în timp ce intrăm intr-o zonă mai mare; o creştere nu doar în înălţime, vom atinge în acest fel un mai mare succes.

Noi credem că trebuie doar să urcăm simplu pe scară, dar ridicarea pe  treptele scării depinde de răspândirea împrejur. Această scară a crescut sub forma unui con, ca şi dunele de nisip construite de copii. Dacă vrei ca duna ta de nisip să fie înaltă, trebuie ca baza să o construieşti mai larg. Identic, dezvoltarea noastră ascendentă este construită la fel. Nu poate fi sub o alta forma. Este imperativ.

Din prima parte a Lecţiei Zilnice de Kabbalah 6/6/2013, Scrierile lui Rabash

 

Vindecand ceva cu ceva asemanator

Întrebare: De ce este dificil pentru noi să ne deschidem inimile, chiar dacă știm că suntem o singură familie? Cu cât cineva este mai apropiat cu atât este mai dificil. Suntem dispuși să ne deschidem și să ne împărtașim inima cu oricine mai puțin cu cei apropiați nouă. De ce este așa? Este doar senzația mea, iluzia mea?

Răspuns: Chiar așa este și va deveni din ce în ce mai dificil. Se spune în Zohar că studenții lui Rabbi Shimon, care erau mari cabalişti, au simțit o asemenea ură unul pentru celălalt atunci când se adunau, că părea că îi arde din interior. Erau gata să își dea foc unii altora. Deci ești pe calea cea buna. Noi ar trebui să înțelegem asta și să știm cum să o controlăm.

Problema este că toate atributele negative ne-au fost date nouă tocmai pentru a înțelege cum trebuie să ne concentrăm eforturile pentru a ne apropia. Deci nu există nimic de care să te plângi, ci dimpotrivă, să fii bucuros că s-a revelat răul și să înțelegi că acesta îți arată unde ești bolnav.

Îți poți imagina ce s-ar întampla cu noi dacă nu ne-ar durea nimic? Câte boli am ignora noi? Mulțumită durerii noi acordăm atenție bolii și o vindecăm. Nu ne calmăm singuri și spunem ”îl urăsc pe celălalt, dar acum o să beau un pahar cu el, mâncăm ceva împreună și totul va fi bine…” Nu! Asta e greșit! E ca și cum ai lua un calmant. Un pahar de vodkă și totul e bine, iar el îți este prieten? Nu!

Întrebare: De unde pot să iau leacul?

Răspuns: Leacul se revelează numai când ajungem la recunoașterea bolii însăși, numai atunci leacul se revelează chiar în interiorul bolii. De fapt, toate leacurile pe care le folosim în lumea asta au fost descoperite prin studiul bolii însăși. Prin studiul bolii noi descoperim ce o cauzează și începem să folosim același material ca antidot, astfel vindecând ceva prin ceva ”asemanător”.

Asta înseamnă că atunci când știm sigur care este problema, o vindecăm folosind aceelași lucru dar în forma sa opusă. Acest lucru urmează a fi descoperit. Important este să nu îl negăm și să percepem egoul ce este descoperit între noi ca fiind ceva rău.

Din prima lectia de la congresul din Krasnoyarsk 6/14/13,

Ascensiunea către o orbită mai înaltă

Întrebare : Care este condiţia pentru a avea dorinţa de  unitate, este dorinţa mea  de a înţelege şi a simţi totul în mine?

Răspuns : În timpul procesului de muncă spirituală, dorinţa noastră de a înţelege şi a simţi totul în noi nu se contractă, din contră , va creşte din ce în ce mai mare. Şi trebuie să  crească deoarece devine din ce în ce mai integrală. Am început deja să înţeleg cum imaginea  mea asupra realităţii se schimbă şi corpul meu, ocupând un spaţiu special în spaţiul fizic, îmi dă un sentiment de distanţă, de izolare faţă de alţii, chiar opoziţie şi diferenţă faţă de alţii.

Am nevoie să mă aduc pe mine însumi într-o stare  de eliberare de corpul fizic. Corpul nu există. deasupra corpului meu, ceea ce putem spune  de asemenea  şi deasupra egoului, acolo există conexiune între mine şi alţii.  Iar corpul nu există, este ca un fel de imagine egoistă în imaginaţia mea, în conştiinţa noastră. Astfel  am nevoie să învăţ  a descrie starea mea viitoare mie însumi. Ceea ce mă interesează este doar unitatea mea spirituală  între noi. Nu este  nici o semnificaţie  a corpurilor. Mai târziu vom vedea cum vor dispărea.

În înţelepciunea Cabla învăţăm despre  naşterea  Kliului  spiritual, despre creşterile şi schimbările de stare. Acelaşi lucru are loc cu noi în lumea noastră, naşterea şi creşterea  corpului nostru, care în principiu este egoul nostru. Corpul nostru este ceea ce există în imaginaţia noastră, de fapt este format în egoul nostru. După aceea se topeşte, dispare, moare, iar în locul său  un alt corp apare, şi un altul, şi tot aşa până când vom ieşi la nivelul  de corectare completă. Ne întoarcem în corpuri întotdeauna deoarece sunt imperative pentru noi pentru independenţa  noastră în atingerea oricărui nivel spiritual.

Între fiecare nivel spiritual exista o deconectare, o ruptură.

Pentru a atinge  un anume nivel spiritual  trebuie să cazi din el la nivelul acestei lumi. Cel puţin pentru moment ai nevoie să simţi că trăieşti doar în această stare  de bestie, iar după aceasta  vei începe să  atingi următorul nivel spiritual. Ai căzut la acest nivel de fiecare dată,  şi din nou ai avut cu tine  un salt energetic către următorul nivel.

Şi doar prin completarea tuturor corecţiilor când ai cu tine o acţiune numită (Samuel II 23:20) ” … un viteaz din  Kabtziel care a făcut multe acţiuni” (adică „Voi aduna împreună””), când vei aduna toate aceste nivele şi le vei conecta integral atunci ultima stare  a completării corecţiei apare. Iar până atunci, corectăm fiecare  valoare într-o formă discretă(izolată),  exact cum un electron sare în atom la următoarele nivele. Dar în general când sare emite fotoni, în timp ce noi facem opusul deoarece  urcăm spiritual, prin urmare noi aparent absorbim energie din mediul  energetic înconjurător numit „Creator” sau „Lumina”, şi asta obligă urcarea noastră la o  orbită din ce în ce mai înaltă.

Din a 2-a pregătire pentru Convenţia din Krasnoyarsk 6/13/13

Porunca cea mai subtilă

Tora, Exodul 20:3 – 20:5: Să nu ai alţi dumnezei în afară de mine. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici orice fel de asemănare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau care sunt jos pe pământ, sau în apele de sub pământ. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii, până la a treia şi a patra generaţie a celor care Mă urăsc, şi care arată milă până la a mia generaţie a celor care Mă iubesc şi care păstrează poruncile Mele.

Poruncile sunt considerate ca baza întregului cod uman al întregii existenţe umane. Ele sunt recunoscute de către toate religiile, toate societăţile, şi servesc ca bază pentru o viaţă socială. Totuşi, în Cabala, ele au o semnificaţie total diferită.

Cu alte cuvinte: “Eu sunt singurul! Eu sunt incorporal! Eu nu pot fi reprezentat, imaginat sau înţeles! Nu vă dau niciun indiciu a ceea ce Sunt! Eu nu pot fi pus în buzunarul vostru, plasat în colţ sau agăţat pe perete. Este imposibil să faci o amuletă de la Mine şi Eu nu pot lua forma unui fel de semn. Nimic din toate astea nu este posibil!

Oamenii sunt foarte diferiţi. Un copil primeşte o jucărie şi nu o mai aruncă o lună sau două. Aceasta îl calmează.

O persoană merge într-un templu, se roagă, se confesează şi asta îl calmează. Totul va fi bine! Pentru toată lumea este un medicament, un remediu pentru a ajusta preocupările lor, o prevenire a diverselor activităţi sociale, familiale şi alte probleme.

Noi nu avem nimic concret aici. Este imposibil să Îl imaginezi, ceea ce înseamnă că nu există o persoană de apelat, aceasta e o mare problemă. De fapt, aceasta se traduce în faptul că nu există Dumnezeu pentru o persoană obişnuită care trăieşte în această lume ? Noi suntem incapabili să-L vizualizăm sau să-L simţim. Este o proprietate abstractă de dăruire, ceva inform care umple totul şi, în acelaşi timp, nimic. Ce senzor ne va permite să-L dezvăluim ? Trebuie să începem să-L simţim într-o manieră sau alta. Totuşi, nu este nimic în jurul nostru.

Pur şi simplu nu ne putem imagina pe Domnul, puterea superioară, aşa cum este descris în Tora şi nu putem stabili un contact cu această forţă. Pentru a rămâne în contact cu El, trebuie să prindem ceva, să facem apel la cineva şi să-L înfăţişeze într-un fel.

Întrebare: De ce aceste “fire” sunt tăiate de la noi ? Este ca şi cum am pluti în aer. De ce este aşa?

Răspuns: Deoarece noi trebuie să-L găsim la un nivel complet diferit. Ar trebui să ne ridicăm până la gradul Său. Atunci, noi vom simţi ceva ce nu am simţit înainte şi vom defini lucrurile pe care înainte eram incapabili să le înţelegem. Aceasta va deveni posibil deoarece vom primi un nou set de senzori, numit cele cinci Sefirot.

Înainte de a realiza asta, nu există un astfel de lucru ca “Dumnezeu” pentru noi. Nu este nimic! Desigur, există natura care ne răsuceşte, ne trage înainte şi se joacă cu noi, ne obligă să continuăm să trăim, pentru a da naştere la cineva, controlează comportamentul nostru în mediul nostru şi în societate şi apoi ne îngroapă. Asta-i tot.

Am exagerat totul arătând că oamenii nu au nicio relaţie cu Creatorul sau cu Tora. De aceea este spus că Tora este intactă, deoarece nimeni nu a atins-o vreodată, măcar o dată. Tora este o învăţătură (precept); este un mecanism spiritual total deconectat de la om. Faptul că am ales-o ca fiind sursa frumoaselor noastre reguli şi legi morale este foarte liniştitor. Fără ea, nu am fi fost decât nişte barbari.

Cu toate acesta, ţin să subliniez că aceste reguli şi aceste legi nu au nimic în comun cu Tora autentică. Trebuie să înţelegem că puterea Torei, veridicitatea şi esenţa acesteia nu se referă la reguli şi legi. Puţin important ceea ce facem în această lume, ceea ce contează este de a ştii dacă reuşim să ne ridicăm la nivelul următor, acolo unde Creatorul ne este revelat. Pentru asta, nu avem nevoie ca El să fie observabil sau să ne apară ca o imagine sau ca un fenomen. Conştiinţa noastră se ridică la un nivel la care nu avem nevoie de imagini, deoarece putem să ieşim din noi înşine.

Aceasta explică de ce porunca: “Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine” vine în primul rând, de ce este considerată ca o poruncă majoră şi de ce precede pe toate celelalte. Fiecare poruncă ulterioară (ordinea nu este aleatorie; ele sunt organizate într-un anumit fel) defineşte îndeplinirea acestei porunci principale speciale.

Dacă nu putem observa această poruncă, toate celelalte porunci nu valorează nimic. Ele nu ne duc la scop. Constant, trebuie să păstrăm în minte această poruncă primară. Pentru asta, trebuie să îndeplinim celelalte porunci.

Din programul kab.tv, “Secretul cărţii eterne”, 25.02.2013

 

Lipsa unui exemplu bun este un exemplu rău

Trebuie sa vedem în mod constant exemplul bun al prietenilor care ne arată o imensă putere de muncă şi devotament faţă de scop. Când mă uit la un prieten slab, chiar dacă este pe acelaşi drum ca mine, devin şi eu slab. Trebuie să acceptăm că muncim împreună şi că ne susţinem reciproc.

Doar observând oameni slabi, chiar şi în societatea noastră, ne facem un deserviciu, deoarece ne slăbesc arătându-ne exemplu negativ. Privesc prietenul şi încep să cred şi eu că pot studia mai puţin sau că pot să nu vin în fiecare zi la lecţie.

Deci, trebuie să văd un foc arzător în toată lumea. Societatea trebuie să ceară asta de la toţi membrii. Nimeni nu poate sta deoparte şi să studieze liniştit în colţul lui. Trebuie să fie un exemplu pentru ceilalţi.Trebuie să simt faptul că primesc imbolduri pentru măreţia scopului de la toată lumea, să simt cum apar zilnic noi schimbări în ei, faţă de Creator şi faţă de mediu, să simt ca şi cum sunt în spatele altora care avansează repede şi astfel voi fi atras de ei şi voi invidia în mod egoist succesul lor şi nu voi putea să mă liniştesc.

Dar dacă ei nu îmi furnizează toatea cestea, nu am nevoie de o asemenea societate.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 10.06.2013, Scrierile lui Rabash

Porunca: Să nu comiţi adulter !

În spiritualitate, adulterul înseamnă a folosi o dorinţă necorectată.  Faptul este că, partea masculină a vasului spiritual este un Masach (ecran), intenţia  “în scopul de a dărui” şi partea feminină este “dorinţa de a primi”.  A primi pentru a dărui este utilizarea corectă a dorinţei, realizarea sa corectă.

Deci, adulterul înseamnă a folosi dorinţe incorecte. Nu este soţia ta, nu este dorinţa ta corectă. Trebuie să alegeţi dorinţa corectă, să fiţi angajaţi în fiecare din ele, vă căsătoriţi, vă conectaţi, vă alăturaţi, vă uniţi şi daţi naştere stării următoare de rang superior. Atunci Lumina va veni şi le va umple.

Câte noi dorinţe apar la o persoană în fiecare minut? În fiecare minut, ea este diferită şi dorinţele sale sunt diferite, dar, deoarece lumea întreagă eşti tu, realizarea ta, atunci în ansamblu, nu există dorinţe neobişnuite.

A vedea şapte miliarde de persoane diferite în lume sau trei miliarde de perechi este, de fapt, ceea ce este într-o persoană, deoarece dorinţele se schimbă constant, la fel ca şi Masachim (ecranele) lor.

O persoană este o sumă, un element integral, care include întreaga umanitate. Toată umanitatea este un soi de expoziţie, o fotografie, o replică a stărilor noastre interioare. Aceasta înseamnă că, în timpul fazei de corecţie, o persoană trece prin, să spunem, trei miliarde de stări şi astfel vede trei miliarde de perechi externe ei.

Tora nu vorbeşte despre problemele pe care le întâlnim în această lume. Adulterul face parte din istoria umanităţii şi nu există niciun mijloc pentru a remedia acest fenomen care a înflorit mereu. Dorinţele sexuale sunt considerate plăceri elementare, cele mai elementare, ceea ce înseamnă că plăcerea sexuală este, de fapt, cea mai mare plăcere.

O persoană nu poate respinge toate plăcerile, ea poate să le utilizeze corect. Interdicţiile în creştinism şi, pe de altă parte, anularea interdicţiei şi bigamia în Islam, sunt precum “linia dreaptă” şi “linia stângă” cu privire la iudaism, unde este normal să ai o soţie şi adulterul este interzis.

Din punct de vedere spiritual, o persoană are dorinţa care trebuie îndeplinită la un moment dat. Este numită partea feminină. Ea trebuie să pregătească un Masach cu intenţia corectă a dorinţei pentru a dărui şi apoi să-l folosească. Rezultatul, ceea ce înseamnă adevărata dăruire, lumina care este născută în noul sistem, este numită “urmaşul său”.

Din “Secretele cărţii eterne”, kab.tv, 04.03.2013

 

Porunca: Să nu furi!

Când o persoană lucrează cu intenţia pentru ceilalţi, “Iubeşte-ţi aproapele” şi aşa mai departe şi ia brusc, o mică pauză în timpul lucrului şi trage puţin pentru sine, ceea ce înseamnă că primeşte pentru sine, se numeşte furt.

Desigur, acesta-i diferit în lumea noastră, deoarece noi suntem la un nivel inferior nivelului spiritual moral. În general, toate poruncile Torei nu au nimic de-a face cu lumea materială. Totuşi, oamenii au început să le utilizeze în ceea ce priveşte viaţa de familie, socială şi umană.

Întrebare: Putem numi acest timp, timpul pregătirii, pentru că o persoană trece printr-un anumit proces, când ea schimbă “lumea barbară” într-o lume de legi?

Răspuns: Totuşi, asta nu înseamnă că ea este mai aproape de universul spiritual. Nivelul de pregătire este un nivel pentru atingerea spiritualităţii. Totuşi, noi vedem că aceste legi nu fac parte din niciun nivel care precede spiritualitatea. Dimpotrivă, lumea începe să simtă că este civilizată, liberală şi avansată.

Întrebare: Putem atribui toate astea adulterului?

Răspuns: Nu complet. Adulterul în spiritualitate se referă la erorile pe care le fac oamenii, din nou şi din nou, deoarece, în măsura în care o persoană vrea să păstreze toate cele Zece Porunci, ea descoperă, constant, că le încalcă în repetate rânduri.

Totuşi, toate aceste păcate sunt revelate atunci când o imagine mai precisă vă este arătată, o imagine mai delicată şi mai profundă, şi numai atunci este clar că nu v-aţi gândit cu adevărat, că nu aţi presupus-o şi nu aţi permis-o, că nu aţi încercat suficient.

Deci, toată Tora nu vorbeşte decât despre erori şi, în acelaşi timp, despre modul de a le corecta. Fără dezvăluirea erorilor, nu există corecţie.

Din “secretele cărţii eterne”, kab.tv, 04.03.2013

Pentru binele sufletului comun

Întrebare: Noi trecem prin diferite etape. Mai devreme, aţi vorbit despre necesitatea de a studia sursele cabalistice şi acum acordaţi mai multă atenţie educaţiei integrale…

Răspuns: Nu neg ce am spus înainte. Văd aceasta ca rezultat al mişcărilor spre realizarea kli-ului comun (vas). Nu este nicio contradicţie.

Vin în clasă dimineaţa şi nu ştiu ce vom studia, nici subiectul, nimic, nu e important pentru mine: în principiu, noi studiem acelaşi lucru. Acelaşi material este repetat mereu, chiar dacă, de exemplu, Rabash are un număr mare de articole, noi nu am deschis sau citit multe dintre ele. Studiul celor zece Sefirot conţine volume întregi pe care niciodată nu le-am studiat şi aşa mai departe.

Mai mult, în afară de lucrările lui Baal HaSulam şi Rabash, există multe cărţi interesante de Cabala, de care noi nu ne-am atins. Pur şi simplu, nu avem timp pentru asta şi sincer, nu avem nevoie. Noi trebuie să fim implicaţi în îndeplinire, în loc să studiem toată literatura cabalistică care a fost creată înaintea noastră. Este imposibil de a afla totul. Există zeci, chiar sute de veritabile surse cabalistice, dar nu toţi cabaliştii pot prezenta materialul în mod corect, deşi au fost mari în atingerea lumii superioare.

Totuşi, prezentarea materialelor, într-o manieră accesibilă, necesită alte calităţi. Chiar şi Moise a vorbit despre dificultăţile sale, deoarece nu se putea exprima bine.

De aceea, noi studiem practic, doar ceea ce este necesar. Şi mă bazez pe studenţi pentru asta. Ei aleg materialul şi stabilesc forma exterioară a lecţiei, dar conţinutul intern al lecţiei se derulează conform unei anumite linii. Deci, nu există nicio abatere.

Pregătirea Congresului Krasnoyarsk, 13.06.2013

 

Trebuie să ne simţim unul pe celălalt

Întrebare: Avem un grup virtual foarte apropiat, foarte prietenos. Am vrea ca ei să fie prezenţi la congres. Care este cea mai bună metoda de a face asta virtual?

Răspuns: Din punct de vedere al înţelepciunii Cabala, în univers nu există nimic decât dorinţa de a primi şi Lumina care acţionează asupra acestei dorinţe. Lumina, acţionând asupra dorinţei, îi produce o dezvoltare în patru faze, care încep să se manifeste în patru stări ale luminlor: Aţilut, Beria, Yeţira şi Assiya.

Totuşi, pentru a fi independent de această Lumina, este necesar să ieşim de sub puterea ei. De aceea, dorinţa care a fost spartă, cade la ultimul nivel într-o stare în care nu mai simte nicio conexiune cu Lumina. Această stare se numeşte „lumea noastră”. Adică, lumea noastră este dorinţa care s-a degradat până în punctul în care se simte numai ea, fără să simtă ce o guvernează, cine acţionează asupra ei. Aceasta este starea pe care o numim lumea noastră, această lume.

De fapt, nu există nicio diferenţă între lumea noastră şi lumea spirituală. Diferenţa constă numai în locul în care eşti pe oricare din cele 125 de niveluri ale lumii spirituale, unde se manifestă mai evident conexiunea dintre două forţe în dorinţă. Dorinţa simte cine acţionează asupra ei şi de ce, cum şi pentru ce. Este în dialog cu Creatorul. În alte cuvinte, forţa primirii (forţa dorinţei) şi forţa dăruirii (forţa Creatorului/Luminii) se regăsesc în dorinţa într-o formă clară.

Totuşi, la nivelul nostru (ultimul nivel), acest lucru nu este clar pentru că a avut loc deconectarea. De aceea lumea noastră este construită pe trei tipuri de dorinţă: minerală, vegetală şi animală. Totuşi, nivelul uman nu există pentru că aparţine următoarelor niveluri spirituale, celor 125 de niveluri.

Lumea noastră este foarte importantă, deoarece pentru a obţine lumea spirituală eu trebuie să fiu absolut independent, să nu fiu sub puterea ei. „Independent” înseamnă despărţit, detaşat, ignorant. Dacă exist în acest fel, pot să îndeplinesc acţiuni complet separate, nu sub influenţa Lumina superioare, pentru că „am decis eu însumi”.

De aceea este atât de importantă lumea noastră. De fapt, orice Cabalist, pe orice nivel spiritual s-ar afla, trebuie să execute următoarea avansare în timp ce se află în corp, adică în senzaţia nivelului egoist cel mai de jos şi să urce de acolo.

Să presupunem că sunt pe nivelul spiritual 20. Pentru a urca pe 21 trebuie să pierd nivelul 20 complet şi să devin la fel ca toţi ceilalţi din această lume, să o simt numai pe ea şi să mă ridic la următorul nivel de acolo şi, în timpul tranzitării nivelului 22 trebuie să cad din nou până la capăt, în această lumea şi din nou să încep să urc de acolo.

Este imposibil să obţii un nivel spiritual şi tranziţia dintre ele dacă nu pleci şi simţi această aşa numite lume a noastră. Oamenii se gândesc: „Acum, mă deconectez de această lume şi nu îmi va mai păsa. Voi zbura acolo şi voi avansa mai departe. De ce îmi mai trebui contact fizic cu prieteni?” Ei greşesc total. Avem nevoie de această comunicare. Nu vom scăpa de ea!

Cât de multă atenţie au acordat Cabaliştii descrierii ordinii grupului: Cum ar trebui să interacţioneze, să se întâlnească şi despre ce să vorbească. Se spune că singura oportunitate de a te ridica la lumea superioară apare dacă grupul îţi transmite puterea, importanţa scopului, importanţa unităţii şi importanţa anulării în faţa grupului.

Atunci când te afli constant în grup, eşti activ şi te poţi controla, nu teoretic prin Internet, în spatele căruia te poţi întotdeauna ascunde ci practic, atunci când te poţi uita în ochii prietenilor sau când îi poţi îmbrăţişa sau respinge. Nu poţi face asta virtual. Este imposibil fără asta. Dacă spui metoda Cabala, trebuie să vă simţiţi unul pe celălalt.

Ce putem face în regiuni unde sunt oraşe la distanţe de 500 sau 1000 Km, sau oraşele mari? Trebuie să vă întâlniţi fizic măcar ocazional.

Zbor acolo pentru că este foarte important să aduci această regiune împreună, astfel încât să vă întâlniţi măcar odată sau de două ori pe an, chiar şi în grupuri mici de 30-50 oameni. De fapt, oamenii care au această oportunitate şi nu o folosesc, pierd mult.

Din prima pregătire pentru  Congresul din Krasnoysmportk 6/13/13

Dincolo de timp și spațiu

Din știrile zilei (din JSpace) “Fizicienii cunosc, de mult timp, faptul că particulele cuantice se pot influența între ele, indiferent de distanța la care se află, prin fenomenul numit în derâdere de Einstein ‘actiune fantomatică la distanță.’ Acum, oamenii de știință de la Institutul de Fizică al Universității Ebraice Racah, au dovedit că acest fenomen este adevărat chiar și pentru particule care nu există în același timp.

“Constatarea lui Einstein, care poartă numele de entanglement (încâlcire), descrie principiul incertitudinii în fizica cuantică. Particulele cunatice de lumină, numite fotoni, există într-o ceață de incertitudine și pot fi polarizate orizontal, vertical sau, cu totul derutant, în ambele direcții. Totuși, în momentul în care o particulă este testată pentru a se determina polarizarea, incertitudinea dispare, iar fotonul este polarizat într-o singură direcție.

“Entanglementul survine acolo unde se găsesc doi fotoni. Fiecare dintre ei poate fi polarizat în una dintre cele trei direcții, dar entanglementul leagă polarizarea acestor particule, chiar și atunci când acestea sunt, fiecare, nedeterminate. Astfel, când primul foton s-a măsurat ca fiind căzut în polarizare verticală, cel de-al doilea a căzut, simultan, în poziție orizontală, indiferent de distanța dintre ei.

“Conform descoperirilor publicate în Physical Review Letters, oamenii de știință israelieni au entanglat fotoni care nici măcar nu există în același timp. Eli Megidish, Hagai Eisenberg, precum și colegii lor de la Universitatea Ebraică, au folosit o schemă numită entanglement swapping (rocadă în entanglement), pentru a dovedi fatul că doi fotoni care nu există simultan, pot fi entanglați. Au fost folosite două perechi de protoni entanglați, forțând câte un foton din fiecare pereche să devină entanglat cu celălalt.

“Acest avans extinde implicațiile atinse de teoria cuantică. În plus, experimentul poate îmbunătăți criptografia la distanță mare, permițându-le utilizatorilor la distanță, să fie legați printr-o rețea cuantică.”

Comentariul meu: Ne apropiem de hotarul cu lumea superioară, care există dincolo de spațiu și timp, dar știința va trebui să se oprească la granița ei, pentru că va fi nevoie de o minte diferită, pe care oamenii vor fi capabili să o dobândească doar prin schimbarea calităților lor egoiste într-unele altruiste. Atunci, ei vor fi capabili să înțeleagă acțiunile lumii superioare, descrise de înțelepciunea Cabalei.