De fapt, Creatorul îmi prezintă un ”spectacol de teatru” în care totul, actori și restul, este format din păpuși, cu excepția mea. De aceea, încercând să-i aduc mai aproape de El, în esență, eu mă corectez pe mine însumi. Întreaga lume este parte din sufletul meu, vase sparte și împrăștiate, dorințe care sunt departe de mine în diferite direcții. Și acum trebuie să le aduc împreună din nou.

Dacă aș fi destul de puternic, Creatorul m-ar lăsa să le simt durerea ca fiind propria mea durere. Totuși, ca să-mi ușureze munca, El îmi trimite sentimentul problemelor ”lor” astfel încât să lucrez cu ele. Dacă neglijez totuși această muncă, voi simți că eu însumi am probleme.

De aceea încă percep întreaga lume ”dintr-o parte” ca să-mi fie mai ușor să muncesc cu asta. Într-adevăr, dacă toată nefericirea oamenilor care mor de foame, din cauza războaielor sau a altor dezastre s-ar fi manifestat în mine, dacă mi-aș fi concentrat toate vasele goale chiar la nivelul mărunt al lumii noastre, nu aș fi suportat o asemenea presiune.

Pentru a preveni asta, aceste vase au fost îndepărtate de mine și mi-a fost dat să le simt ca străine pentru ca, treptat, pe măsură ce devin mai puternic, să le aduc mai aproape de mine. Apoi, pe parcursul acestei apropieri, aflu că ele nu au probleme, și că dimpotrivă, sunt corectate și experimentează plăcerea. Baal HaSulam scrie despre asta în articolul său, ”Ascunderea și Revelarea Creatorului”.

Nu există nicio altă cale. Nu sunt în stare să absorb toate bolile din lume, deși vorbim despre vasele mele, dorințele.

Noi pur și simplu nu înțelegem că mila superioară este ascunsă cu adevărat în spargerea vaselor. În final, obțin un vas capabil să cuprindă întreaga realitate, toată Lumina Creatorului, totuși, nu simt niciodată acest vas gol așa cum este pentru că este imposibil să suport această senzație.

O persoană abia face față problemelor sale la stadiul nostru mărunt. Așa că, ce putem spune despre întregul Malchut gol al lumii Infinității? Uneori o persoană primește o picătură din această stare, ”iluminarea lui Malchut”, un sentiment îngrozitor al unui abis gol…

Cu toate acestea, spargerea vaselor ne-a fost dată pentru a ne ajuta, și acum suntem capabili să trecem printr-o serie de stări, treptat să le asamblăm împreună. Și atunci când, în cadrul acestui proces, aduc mai aproape de mine orice parte exterioară, acest ”fruct” amar devine dulce, și, drept rezultat, îl așez în ”coșul” meu până când se umple cu toate fructele copacului cunoașterii.

Din partea a patra a Lecției Zilnice de Cabala, 23.08.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum puteţi iubi pe toată lumea ? Cum putem cineva rezista la ceea ce este dat?

Răspuns: Numai Lumina Superioară corectează o persoană şi nimic altceva. Nu putem să ne corectăm şi să atingem o anumită conexiune între noi. Eu  sunt, de exemplu, o persoană obişnuită, aşezată în faţa voastră şi totul în mine este dirijat spre interior. Voi mă priviţi, dar nu-mi vedeţi adevărata mea faţă. Eu sunt în întregime concentrat asupra mea – cum mă ascult, cum mă văd, cum mă simt. Eu simt întreaga realitate, lumea întreagă, în interiorul meu (studiem acest lucru în percepţia realităţii).

Dragostea este atunci când sunt în starea de a mă inversa, dar numai sub influenţa Luminii Superioare. Eu nu o pot face pe cont propriu. Aceasta se produce când simt tot ceea ce este în exterior ca fiind mai important decât ceea ce este în mine. Este ceea ce numim revelaţia lumii superioare care este în afara mea. O persoană descoperă, brusc, ce este cu adevărat în jurul ei şi vede că este total diferit de ceea ce i se părea. Acum ea percepe totul în interiorul ei, în timp ce mai târziu, ea va vedea starea superioară. Acest lucru nu este posibil decât sub influenţa Luminii.

Schimbarea vectorului de la „mine” la „în afara mea” este numită

Filed under: Educatie integrala, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Tora, „Exodul”, 23:9 : şi nu asupri un străin, pentru că ştii ce este a fi un străin, deoarece ai fost străin în ţara Egiptului. Ideea este că, ar trebui să vezi tot ceea ce apare în tine ca ceva nou, ca un mugure al stării viitoare.

Este ca un înger, un mesager al Luminii ce reprezintă, progresiv, o nouă imagine în tine. Este ceea ce numim un străin în raport cu starea ta veche. Deci, ar trebui să percepi, corect, apariţia unei noi imagini. La început, o vezi ca pe un străin şi apoi, puţin câte puţin, începi să înţelegi că este de partea ta, starea ce mai apropiată.

Nu respingeţi acest străin, ci mai degrabă, acceptaţi-l, aşa cum este scris: „nu-l asupri”, atrageţi-l, puţin câte puţin, la voi, până ce veţi începe să vă apropiaţi de el şi să-l slujiţi. Expresia „deoarece ai fost străin în ţara Egiptului”, înseamnă că punctul din inimă a început să se simtă ca un străin în interiorul ego-ului. La început, ego-ul l-a atras în interiorul lui (şapte ani de saţietate), apoi a început să-i arate dominaţia lui (şapte ani de foamete), agâţăndu-se de el în asemenea măsură, încât a forţat acest punct să-i scape. Aceasta este ceea ce numim „ieşirea din Egipt”.

Astfel, străinul este, de fapt, lucrul cel mai important în interiorul ego-ului.

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Torah - Niciun comentariu→