Cum putem verifica că avansăm corect? Este clar că omul este prea părtinitor cu el însuși și întotdeauna se evaluează, subconștient, în termeni ai propriului egoism. Nu ne putem verifica în mod obiectiv corectitudinea drumului.

Singura oportunitate pentru ca noi să ne schimbăm este să obținem o situație ca aceea a oaspetului și a Gazdei, prin simțirea unui tratament special al Gazdei, care ne transformă de la – a ne bucura de împlinire, la – a ne bucura de Cel care ne dă împlinirea. Adică ne ridicăm deasupra dorinței și a Luminii care o umple, care sunt conectate direct una cu alta într-o formă fizică, naturală, și să ne mutăm la nivelul relațiilor dintre oaspete și Gazdă.

Oaspetele nu este dorința de a se bucura pe sine, ci o nouă proprietate, construită înăuntrul ei, care este familiară Gazdei,  O înțelege și îi simte atitudinea. Există o dorință pentru împlinire și, deasupra ei, există relațiile reciproce care sunt deodată descoperite. Adică, al doile etaj este construit între Creator, nu acțiunile Lui, ci Creatoul Însuși și ființa creată, unde se formează imaginea Creatorului.

Apoi apare un conflict la primul etaj, între vas și Lumină, iar la al doilea între Creator și ființa creată. Astfel, ființa creată simte o contradicție interioară. De fiecare dată dorința mea se schimbă, atitudinea față de plăcere se schimbă. Încep să o văd într-un nou fel și, conform cu asta, trebuie să găsesc scopul corect.

Așadar, mi se dă primul punct de plecare. Dacă vreau să stabilesc o relație între mine și Creator la etajul 2 și nu la primul, atunci ar trebui să îi fac plăcere, atât cât încearcă El să îmi facă plăcere. Motivul pentru creația mea este iubirea Lui pentru mine, dorința de a-mi dărui mie plăcere. Și cum pot face eu în schimb același lucru pentru El?

Trebuie să explorez asta, să încerc să descopăr în timpul vieții cum îi pot dărui eu Lui plăcere: ce vrea El, ce caută El, ce îl va face pe El să se simtă bine. Este greu să ne dăm seama de asta, pentru că dacă fac ceva care să aducă plăcere Creatorului și o simt, atunci aș primii mai multă plăcere decât aș putea să îndur. Aș fi atât de corupt de plăcerea egoistă încât nu as putea niciodată să ies din asta, să mă ridic deasupra ei, la etajul al doilea.

De aceea, începând cu primul om, Adam HaRishon, ni s-a dat ajutor pe această lumea. Cabaliștii ne spun că, pentru a descoperii relațiile dintre ființa creată și Creator, îmi trebuie mediul corect în care să pot face astfel de acțiuni care îi aduc Lui plăcere. De fapt, mediul este dorință și plăcere independente și nerelaționate la mine. Nu le simt. Iar daca pot să umplu un mediu străin care este în afara mea: mineral, vegetal, animal și uman, atunci îi aduc plăcere Creatoruluil. Este un principiu foarte simplu.

Problema este că nu pot aduce plăcere altcuiva, deoarece eu mă gândesc numai la mine. Asta este natura mea. Dar, oricum, trebuie să încerc. Și dacă vreau să aduc altei persoane bucurie, plăcere, de dragul de a-l bucura pe Creator, întregul proces trebuie să fie la etajul al doilea, pentru că nu depinde de propria mea plăcere.

Din pregătire pentru Lecția zilnică de Cabala 8/26/13

Filed under: Fara categorie - Niciun comentariu→

Întrebare: Cele zece zile între Anul Nou evreiesc (Rosh HaShanah) şi Ziua Ispăşirii (Yom Kippur) este perioada de pocăinţă, sau mai literal, întoarcerea (Teshuva). Ce este această acţiune?

Răspuns: Noi vorbim despre întoarcerea la dăruire, la starea care a precedat ruptura vaselor. Dăruirea înseamnă că eu nu calculez nicio acţiune în dorinţa mea, ci în dorinţa celuilalt. Se spune despre asta: „Faceţi dorinţa voastră ca dorinţa Lui.” Aceasta este a iubi, a dărui, a încerca să neutralizaţi propria voastră dorinţă, a vă include în dorinţa celuilalt, a lua dorinţele sale ca fiind ale voastre şi a încerca să le satisfaceţi.

Ce vrea celălalt ? El vrea să facă bani, să reuşească în viaţă, să scape de cineva, să folosească pe cineva, etc. Desigur, nu-l ajut în acest domeniu. Nu, fiind în proprietatea dăruirii într-o anumită măsură, eu „mă integrez” în celălalt, simt proprietăţile sale şi doresc să le corectez. Deci, trebuie să mă asigur că el este corectat ca mine. Trebuie să cer pentru el.

Şi, eu cer corectarea lui, vreau să aduc dăruire în toate. Accept proprietăţile sale, intenţiile, dorinţele, mai ales cele rele şi le corectez: cer corectarea pentru el. El este incapabil de a-şi pune întrebări, incapabil de a înţelege ce este rău, incapabil de „a vedea copilul”, adică a privi viitorul. Şi, eu devin „capul” pentru el.

De aceea literele cuvântului Israel (ישראל) constituie expresia „cap pentru mine” ( LiRosh – לי ראש ). Eu fac o muncă spirituală pentru celălalt, în locul lui, ridic MAN – o cerere de corectare – ca primul născut şi îl ridic la Partzuf nostru comun Aba ve Ima. Şi de acolo, primesc de două ori pentru mine pentru a trece la maturitate (Gadlut), ceea ce îmi va permite să formez adevărata proprietate de dăruire pentru celălalt. Şi, de la această proprietate, voi începe să dăruiesc.

Aceasta este acţiunea despre care vorbim. Este, de asemenea, inclusă în corectarea Rosh HaShanah. În esenţă, Noul An este vârful, rezultatul gradului obţinut şi ascensiunea la următorul.

A patra parte a cursului zilnic de Cabala, 04.09.2013, Lecţia pe tema Rosh HaShanah

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Din cei 60 de oameni din grupul nostru, doar 15 vor să întâlnească publicul pentru diseminarea educaţiei integrale. Cum putem să-i alăturăm în această misiune?

Răspuns: Dacă numai 15 oameni din 60 vor să intâlnească publicul, ce fac ceilalţi? Este dificil pentru ei să ducă o geantă, o masă sau altceva de acest gen şi să participe la diseminare într-un fel? Vorbesc serios! Noi trebuie să participăm într-un mod sau altul, deoarece este esenţial pentru noi, am înţeles că 15 persoane este destul de mult. Dacă 25% din grup iese spre public, este grozav!

Dar ceilalţi, ar trebui să participe în egală măsură şi chiar ajută pasiv. Ei pot să primească întrebări, să-i ajute pe ceilalţi, să contacteze şi să răspundă la întrebări despre probleme organizatorice. În final, o mai mare dorinţă va fi stimulată în ei. Ceea ce este important este ca ei să participe si să simtă forţa colectivă generală.

Ce înseamnă a merge să întâlneşti oamenii? Noi trebuie să simţim ce au nevoie şi să ne conectăm la dorinţele lor, să conectăm micile lor dorinţe şi să le absorbim. De aceea eu spun „faceţi din dorinţa lor, dorinţa voastră”. Aceasta este „iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Atunci când voi veţi începe să absorbiţi dorinţele lor, veţi începe să simţiţi că trebuie să le îndepliniţi, precum dorinţele unui copil. Apoi, obţineţi un sentiment total diferit în ceea ce priveşte grupul, profesorul şi Creatorul şi veţi începe să cereţi de la ei.

Din Cursul zilnic de Cabala, 25.08.2013, Întrebări şi răspunsuri cu dr. Laitman

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem uni grupurile noastre de zece în timpul pregătirii pentru Congres?

Răspuns: Nu cred că ar trebui să ne împărţim în grupuri de zece în cursul pregătirii pentru Congres. Trebuie să ne unim şi să uităm grupurile de zece în pregătire. Aceasta înseamnă că trebuie să muncim în grupurile de zece când avem ateliere, dar nu în restul timpului.

Când citesc această întrebare, mă tem că o conexiune puternică în grupuri de zece persoane vă divizează în grupuri de zece şi nu vă lasă să vedeţi pe ceilalţi ca fiind cei mai buni şi apropiaţi prieteni. Ne-am împărţit în grupuri de zece doar pentru că este uşor să se comunice în aceste grupuri şi să se simtă ceilalţi mai personal. Dar, în general,noi trebuie să fim aproape de toții prietenii şi de prietenii noştri din toată lumea.

Dacă am putea include pe toţi prietenii din lumea întreagă în aceste grupuri de zece, am face acest lucru. Eu stau cu germanii, cu francezii şi sud-americanii astazi şi cu australienii şi nord-americanii, mâine. Nu cred că ar trebui să ne unim mai strâns în grupul de zece şi, dacă este cazul, ar trebui să ne schimbăm, constant. Altfel, rezultatul este unitatea egoistă. „Eu sunt obişnuit cu ei, noi ne înţelegem bine.” Ce facem cu asta? Avansarea se bazează pe depăşirea lipsei generale de înţelegere de care încercaţi să scăpaţi.

Din Cursul zilnic de Cabala, 25.08.2013, Întrebări şi răspunsuri cu Dr. Laitman

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Astăzi, o condiţie specială s-a dezvoltat în lume, datorită faptului că spiritualul şi materialul converg. Şi, în măsura în care acţiunile noastre sunt în concordanţă cu starea actuală, noi influenţăm propriul nostru destin.

În ultimii două mii de ani, aceasta nu s-a întâmplat. Perioada exilului poporului Israel, a durat până astăzi, când a trebuit să treacă prin suferinţă. Baal HaSulam spune că ieşirea prematură din exilul egiptean, după 210 ani, în loc de patru sute, a devenit rădăcina tuturor exilurilor ulterioare. Oricum, trebuie să treceţi prin toate etapele drumului. Ruptura în sine, distrugerea Templului, definesc această situaţie unde nu sunteţi stăpânul, ci dependenţa care rezultă din experienţa pe care o traversaţi.

Şi poporul Israel a experimentat, a trăit, până a ajuns la final. Astăzi, o nouă etapă apare, o nouă naştere începe. Criza (în ebraică Mashber) este naşterea. Este timpul să se ridice. Pentru prima oară în două mii de ani, acţiunile noastre actuale, atât materiale cât şi spirituale, bazate pe forţa fizică şi puterea intenţiei, determină destinul nostru. Şi se determină prin două moduri: fie să realizăm dezvoltarea la timpul său, fie să o accelerăm, una din două. Înainte nu a fost aşa, Această „bifurcaţie” a apărut acum.

De aceea lumea manifestă natura sa interconectată „rotundă” şi noi descoperim că suntem sparţi la nivelul umanitate, poporul Israel, toată lumea şi toate popoarele. Această perioadă a început cu primul val de Aliyah, întoarcerea în ţara lui Israel în urmă cu aproximativ 130 de ani, ceea ce era un semn al timpurilor noi. Şi acum, noi trebuie să trecem la treabă, ştiind că destinul lumii este direct legat de eforturile noastre pe calea corecţiilor.

Şi astăzi, în timpul Anului Nou evreiesc (Rosh HaShanah), atunci când atributele judecăţii (Dinim) produc efecte, nu avem de ce să ne temem. Dacă am teamă a fi expus ca un egoist, trebuie să înţeleg că am, în sfârşit, ocazia de a rambursa. Pot efectua corecţiile, pot cere iertare, nu doar să mă bat în piept şi să strig cuvinte frumoase, ci să doresc, cu adevărat, să mă debarasez de calităţile rele.

Din prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 04.09.2013, Shamati 122

Filed under: Diseminarea Cabalei, Israel, Lectia zilnica - Niciun comentariu→