Există două tipuri de rugăciuni: Prima rugăciune (MAN) este pentru a se încorpora în AHP al superiorului, care este grupul, care este conectat într-un întreg. GE al inferiorului sunt încorporate în partea superioară atunci când intru în grup, ca într-un uter şi funcţionează asupra mea şi îmi dă toată grija de care am nevoie, mă face să simt că nimic nu-mi lipseşte.

Există sisteme care au grijă de mine în interiorul acestui uter. Nu am nevoie să mă gândesc la nimic, doar să ştiu cum să fiu absorbit în interiorul acestei matrice. Cele trei zile de concepţie sunt cel mai important lucru.

Prin dorinţa mea de a fi integrat în superior, îl evoc şi îl forţez pentru a atinge măreţia. Mă adresez întregului grup şi înţeleg că nu există niciun mijloc ca să pot reuşi de unul singur. Deci, evoc grupul şi îi solicit: să primim Lumina, forţa, corecţiile de la Creator, care se va revela în noi. Dar, El se va revela pentru a stabili conexiunea între noi şi a dezvolta această conexiune. Ca şi cum am opera incubatorul nostru şi am cere pentru el, împreună cu toţi ceilalţi.

Primul MAN este rugăciunea individuală prin care sunt încorporat în grup. Al doilea MAN (rugăciune) este MAN general, când ne întoarcem spre Creator ca un grup şi Creatorul începe deja să se reveleze. Răspunsul pentru al doilea MAN este imediat – MAD.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala, 13.10.2013, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum diferă un atelier de familie în care participă cinci cupluri căsătorite, de un atelier compus din zece persoane diferite?

Răspuns: Dacă cuplurile căsătorite sunt într-un atelier şi nu doar zece oameni, atunci, în general, există o înţelegere internă între ei, o temă comună, deoarece problema este una existentă în ei de la început.

Prin urmare, atunci când suntem aşezaţi în cerc şi începem să clarificăm problema pe care fiecare a simţit-o încă de la naştere sau o exeperimentează, atunci este creat un atelier complet diferit. Pe de o parte, trebuie să fim mai subtili, dar, pe de altă parte, există modalităţi de îndreptare, de aprofundare a acestei clarificări.

Este o muncă complet diferită de cea a unui atelier compus din zece persoane. Este intim, deoarece nu este transmis publicului ca atelierele obişnuite. Nu cred că este posibil să se adune 150 de cupluri căsătorite, deoarece este împotriva atmosferei care trebuie să existe printre ei. Sunt suficiente cinci cupluri, îi aşezăm pe canapea în jurul unei mese de cafea, ca şi cum ar fi într-un salon şi ar servi cafea, realizând o atmosferă relaxantă şi prietenoasă, ceea ce conduce la un alt nivel, mai intim. Este un loc excelent pentru ei, pentru a munci în cooperare.

Este de dorit ca organizatorii atelierului să fie, de asemenea, un cuplu căsătorit.

Întrebare: Care sunt întrebările pe care le recomandaţi pentru a fi analizate de către cuplurile căsătorite? Ce i-ar interesa?

Răspuns: În primul rând, precizăm măsurile pe care ei le consideră esenţiale pentru o viaţă bună într-o familie şi apoi, examinăm dacă ele sunt, cu adevărat, obligatorii. Cererile noastre cu privire la partener sunt corecte sau este doar un capriciu, un fel de cerere secundară? Care este, cu adevărat, lucrul cel mai important fără de care o familie nu poate exista? Care ar trebui să fie fundamentul unităţii familiei? La ce ar servi?

Împreună cu aceasta, le punem genul de întrebări care-i aduce la concluzia că familia este un mijloc pentru a atinge nivelul superior, obiectivul superior al existenţei. De aceea, Dumnezeu ne-a împărţit în două exact pentru asta, astfel că, graţie muncii serioase între noi, vom descoperi această imagine singulară, în care noi vom fi asemenea Lui.

Aşa cum este scris:” Şi Dumnezeu a creat omul după chipul Său, după chipul lui Dumnezeu l-a creat”  (Geneza 1:27). Prin urmare, trebuie să găsim similitudini între noi, cu alte cuvinte, această caracteristică a dăruirii, iubirii şi reciprocităţii, pentru a deveni asemenea Creatorului în acest aspect.

Din kab.tv, “prin timp”, 21.09.2013

Filed under: Criza, globalizare, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Întrebare: Este posibil, folosindu-ne de interesul de a fi sănătoşi, să aducem oamenii la un nivel superior de înţelegere a unui ordin superior?

Răspuns: O viziune integrală a lumii produce unei persoane o auto-mulţumire în toate. Ea nu va dori crab marinat, nici alte delicatese. Dimpotrivă, va apărea o aversiune pentru tot ceea ce este impozant, pretenţios şi împotriva naturii.

Oamenii vor fi mulţumiţi cu o hrană sănătoasă şi normală, de bază. Puţin câte puţin, vor începe să fie atraşi de ceva simplu, sănătos şi bun, în viaţa lor personală şi în hrana lor, în tot. Într-un mod natural, din îndrumarea lor interioară, ei vor căuta această rezonanţă, această armonie în calea de aur.

Este posibil să fie aduşi la o stare interioară sănătoasă, la un echilibru psihologic şi fiziologic, ştiind ce este acest echilibru.

Întrebare: Rezultă că, în primul rând, îi atragem deoarece ei sunt interesaţi să înveţe.

Răspuns: Da, aceasta face parte din introducere şi apoi ne asumăm responsabilitatea pentru ei. Le dăm o înţelegere a altor niveluri şi conducem pe fiecare la această stare pe care doresc să o realizeze. Cred că, în toate circumstanţele, este senzaţia integrală care-i va atrage şi vor dori să continue să se dezvolte. Atunci când persoana se simte, cu adevărat, în echilibru şi confortabil, şi aderă la această stare prin hrană, sport şi relaţiile cu ceilalţi, acesta va fi un semn că ea a ajuns la nivelul unui comportament normal.

Din kab.tv, “prin timp”, 20.09.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

În Ştiri: Vineri, 18 octombrie 2013, masă rotundă la Stanford, “Eşti fericit acum” a fost organizată de cinci experţi pentru a discuta despre fericire şi de ce mulţi americani sunt nemulţumiţi. Vorbitorii au discutat despre strategii simple şi sinergice pe care oamenii ar putea să le folosească pentru a promova fericirea pe termen lung, o fericire reală…

“Intr-un studiu recent care a clasat 50 de ţări în funcţie de fericire, în general, Statele Unite s-au clasat pe locul 23. Această constatare poate părea nepotrivită cu visul american: “Viaţă, libertate şi căutarea fericirii”.

“Dar această retorică – căutarea constantă a fericirii – poate fi ceea ce frânează Statele Unite”

“Katie Couric, jurnalist şi gazda de talk-show “Katie”, a moderat dezbaterile.”

Sursa: Ştiri Stanford

În jur de 4600 de persoane au participat la masa rotundă şi virtual, în jur de 700, prin internet.

Discuţia a arătat că, de fapt, nu ştim ce este fericirea. Oamenii nu ştiu, în mod clar, cum să ajungă la asta. Depresia este în creştere la scară mondială şi apare la o vârstă fragedă, dar nimeni nu ştie ce să facă cu ea.

Grupul Bnei Baruch San Francisco a participat la masa rotundă.

Filed under: Ateliere - Niciun comentariu→

Întrebare: Nu înţeleg atunci când explicaţi că trebuie să fim un canal de transmisie, o „conductă” între Creator şi umanitate. Asta înseamnă că nu ar trebui să simt nimic?

Răspuns: O „conductă” este iubire. Nu am nimic, dar vreau să dăruiesc celui drag întreaga lume. Aceasta numim o conductă. Voi conecta un capăt la cel drag, cu toată puterea iubirii, iar celălalt capăt la Creator.

Dar, pentru Creator, simt altfel de iubire. Vreau ca El să se dezvăluie în locul pe care-l am în grijă, unde El conduce printre creaţiile Sale şi Se bucură prin ele. Se pare că mă preocupă faptul că, Creatorul se relevă în interiorul fiinţelor create, că aceasta va face ca fiinţele create şi Creatorul să se simtă bine. Dar, vreau să fiu doar o conductă care îi uneşte. Apreciez faptul că aceasta s-a întâmplat.

Şi vreau ca El să se dezvăluie în locul care mă preocupă – El domneşte printre creaţiile Sale şi primeşte plăcere de la acestea. Reiese că îmi pasă de revelarea Creatorului în muncă: asta face creaturi bune şi Creatorul.

Aceasta numim o credinţă perfectă. Lumina Hassadim se dezvăluie în mine şi în interiorul ei, Lumina Hochma şi toate acestea de dragul de a dărui.

Discuţie, 23.10.2013

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→